Urmările trecutului. Anii 1989-2008-2014-2022 și consecințe (9). Mediul, Noua Ordine Mondială, tehnologia și alegerile recente și viitoare din SUA
15 august 2023 | Simona M. VRĂBIESCU KLECKNER
Simona M. Vrăbiescu Kleckner
« 8. J. Biden, războiul din Ucraina și politica față de China
V. Clima și mediul, globalizarea, Noua Ordine Mondială sau Marea Resetare și marea tehnologie
Capitolul acesta descrie probleme noi, mișcări, invenții, programe, fenomene și dezvoltări apărute după 1989.
Accentul pus pe climă și mediu a început cu United Nations Conference on Environment and Development (UNCED – Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare), cunoscută și sub numele de „Earth Summit (Summitul Pământului)” sau „Acțiunea 21 pentru Îngrijirea Sustenabilă a Pădurilor”, care a avut loc la Rio de Janeiro în perioada 3-14 iunie 1992.
În America, accentul pe această temă s-a pus, în 2019, în Congres, cu Programul „The Green New Deal (Noua Afacere Verde)”, susținut de J. Biden și condus de „Țarul mediului”, John Kerry, fiind înființat Departamentul Mediului, Social și de Guvernare, impus de Biden băncilor prin sistemul ESG, investițiile trebuind să țină seama de mediu, societate și Guvern.
Altă mișcare a fost extinderea ideii de globalizare, Prof. Silviu Neguț, în cartea sa „Geopolitica” (2015), subliniind că tendința globalizării este în conflict cu ideea de suveranitate, deoarece elimină competiția între state. Globalizarea este descrisă și susținută de unii, ca Henry Kissinger, pe când alții preferă suveranitatea națională, descrisă de Charles Krauthammer, care în acest context a lăudat America și a explicat de ce atâtea țări se bucură de prezența acestui atribut.
O altă invenție a fost „New World Order (Noua Ordine Mondială)”, aceasta fiind subiectul unei cuvântări din 1989 a lui G.H. Bush, la ONU, în care a propus și susținut cooperarea globală dintre diversele ideologii ale statelor sub auspiciile Națiunilor Unite, în vederea menținerii păcii, idee reluată în 2022, prin programul denumit „The Great Reset (Marea Resetare)”, de către The World Economic Forum (WEF) de la Davos, din acesta făcând parte bilionarii globaliști K. Schwab și G. Soros, dar și mulți alții.
Iar un alt fenomen este noul sistem monetar Modern Monetary Theory (MMT), creat spre a dirija economia mondială.
Totodată, dezvoltarea tehnicii prin companii de mai multe feluri, unele internaționale, vizează afaceri globale cât și crearea unei forțe puternice revoluționare, care afectează omenirea, și a altora guvernamentale, care vizează inteligența artificială, cu un efect profund asupra fiecărui aspect social sau suveran.
Sursele bibliografice principale pe care le-am consultat sunt diverse cărți, ziarul „Epoch Times” și revista „Foreign Affairs”.
Clima și mediul
Abordarea problemei climei și mediului a început odată cu Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare, cunoscută ca „Acțiunea 21 pentru Îngrijirea Sustenabilă a Pădurilor”, care a avut loc la Rio de Janeiro în perioada 3-14 iunie 1992.
Cu acest prilej a fost creată o Comisie pentru Dezvoltare (CSD), care să monitorizeze progresul local, național și internațional în domeniu și care a adoptat un plan de acțiune și principii semnat de 178 de țări.
Rezultatele obținute au fost verificate în 1997, la „Summitul Pământului” al Sesiunii Speciale a Adunării Generale ONU, aceste principii fiind puternic reafirmate la World Summit on Sustainable Development (WSSD – Summitul Mondial pentru Dezvoltare Sustenabilă / Durabilă) din 26 august – 4 septembrie 2002, de la Johannesburg.
Globalizarea
Globalizarea este susținută de unii, pe când alții preferă suveranitatea națională.
De exemplu, H. Kissinger susține globalizarea și explică trei probleme care opresc buna ei funcționare, acestea fiind:
1) Natura statului însăși, din cauza modului de conducere, apartenenței statului la Uniunea Europeană, unde autoritățile statale proprii sunt controlate, sau slăbirii acestuia, din cauza minorităților multiculturale;
2) Diferența dintre sistemul economic și cel politic, cel economic funcționând internațional-global, iar cel politic, rămânând bazat pe statul-națiune, la rândul său, bazat pe interes național, deși mișcarea economică urmărește înlăturarea obstacolelor circulației libere a bunurilor și a capitalului;
3) Globalizarea ignoră frontierele, în schimb, politica națională pune accentul pe granițe.
Deci ordinea internațională este împiedicată de un paradox: Prosperitatea depinde de succesul globalizării, dar procesul globalizării produce o reacție politică ce lucrează contra aspirației globalizării. Globaliștii au ocazii reduse de a comunica cu politicienii, iar politicienii nu vor să riște sprijinul domestic pentru probleme economice sau financiare anticipate, ale căror aspecte sunt înțelese doar de experți. Armonizarea politicii cu ordinea internațională economică pune la încercare păreri deja formate, ceea ce ar cere lărgirea gândirii cadrului național.
Totodată, se remarcă absența unui mecanism eficient pentru consultare și eventual cooperare reciprocă. Deși există ONU, UE, NATO, APEC (Cooperarea Economică Asia-Pacific), G7, G8 sau G20, cei prezenți din aceste forumuri, mai degrabă, pun accentul pe relațiile publice existente, decât să producă strategii globale de lungă durată[1].
C. Krauthammer se numără printre cei care contestă globalizarea și laudă America pentru rolul ei de hegemon. El crede că globalizarea a produs iluzia schimbării naturii umane, dar, de fapt, arena internațională depinde de felul natural al reacției statelor care se luptă pentru putere. Iar, dacă un stat ar renunța la putere, celelalte nu o vor face și vor căuta să-l depășească, ceea ce, inevitabil, va tinde spre inversarea relațiilor de putere.
Autorul se întreabă: „America este dispusă să încerce necunoscutul, neîncercatul, pentru a aluneca spre multipolaritate? Sau, chiar mai rău, către internaționalismul Noului Progresism, cu impunerea normelor sale, zise magice?”
De fapt, el declară că: „Ar fi o utopie, o ficțiune care ar conduce la haos și ar fi o rețetă către catastrofă.”
Krauthammer trage concluzia că există un motiv pentru care atâtea țări din lume au binecuvântat prezența Americii, ca un stabilizator al puterii și garant al libertății lor.
Cauza este simplă, deoarece America este un hegemon cum altul nu există. Sunt încă multe lucruri de făcut pentru o îmbunătățire, dar trebuie ca ea să reziste retragerii din această poziție de hegemon, ca o strategie de principiu, și să continue această poziție dominantă mondială, prin păstrarea economiei și a finanțelor în ordine.
Nu schimbă nimic din ce a fost, cu alte cuvinte renunță la sistemul globalizării[2].
Săracul Krauthammer! Dumnezeu să-l odihnească! Ar fi mai mult decât decepționat dacă ar fi acum prezent în America…
Profesorul Silviu Neguț în cartea sa „Geopolitica”, la rândul său crede că tendința globalizării arată că este în conflict cu ideea de suveranitate, deoarece ea elimină sau minimalizează competiția între state. Altfel fiind spus, dezvoltarea economiei globale erodează autonomia statelor suverane.
El scrie că Ideea de comerț global a apărut după Primul Război Mondial, însă a încetat după cel de-Al Doilea, din cauza scindării dintre economiile statelor cu economii de piață și celor cu economii comandate.
În SUA, comerțul global a început în anii ’70 și, ulterior, s-a dezvoltat după ce Președintele Nixon a deschis politica externă către China și Rusia[3].
Tendința de globalizare dintre anii 1990 și 2015 a împins țara într-o perioadă de decădere a industriei și a economiei, un milion de manufacturi dispărând din SUA, fiind relocate în China, astfel reducându-se locurile de muncă din America precum și ponderea clasei de mijloc.
Pentru ca globalizarea să funcționeze, mai întâi trebuie confruntate dictaturile și apărate valorile și tradițiile națiunilor. Ca urmare, după 2016, reacția populației SUA a fost de a vota doctrina ”America First” a lui D. Trump, adică pentru suveranitatea națională.
Noua Ordine Mondială
Am auzit de „New World Order” încă din 1989, când G.H. Bush, într-un discurs ținut la ONU, susținea cooperarea globală dintre diversele ideologii ale statelor sub auspiciile Națiunilor Unite, pentru menținerea păcii.
America, în trecut, a impus o anumită ordine mondială, datorită capacității suveranității sale. Dar, acum, bilionarii globaliști de la Davos sunt cei care impun o Nouă Ordine Mondială, în funcție de evenimentele ce apar.
Glenn Beck, analist politic de radio și televiziune, în cartea sa „The Great Reset. Joe Biden and the Rise of 21st century Fascism (Marea Resetare. Joe Biden și ascensiunea fascismului din secolul XXI)” (2022), arată motivul globaliștilor de a conduce țările suverane atunci când aceștia reușesc să le impună noua mișcare globală, numită „Marea Resetare”.
G. Beck ne dă detalii asupra personalităților respectivei mișcări. Ei sunt conduși de organizația World Economic Forum (WEF) de la Davos, fondată în 1971 de Klaus Schwab (n. 1938), al cărui străbunic autorul arată că este Moritz Rothschild (1830-1914), bunicul său fiind Louis Rothschild (1864-1942), iar mama acestuia Marianne (n. 1919), căsătorită cu Fred Schwab. Ipoteza este însă controversată și contrazisă de datele oficiale.
Din Consiliul de Administrație al Forumului Economic Mondial, alături de Președintele Klaus Schwab, mai fac parte Kristalina Georgieva, Director General al Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde, avocată și Președinte al Băncii Centrale Europene (BCE), fost Director General al FMI și fost Ministru de Finanțe al Franței, Chrystia Freeland, Ministru de Finanțe al Canadei, Al Gore, fostul Vicepreședinte al lui B. Clinton, Regina Rania a Iordaniei ș.a.
I s-au mai alăturat lui K. Schwab și alte personalități precum Regele Charles al III-lea, fostul Prinț de Wales și actualul Suveran al Marii Britanii, Antonio Guterres, Secretarul General al ONU și fost Premier al Portugaliei, Jennifer Morgan, Reprezentant special pentru politica internațională privind clima în Ministerul Federal de Externe al Germaniei și fost Director executiv al Greenpeace International, Gita Gopinath, Prim-director general adjunct al FMI, Bernard Looney, CEO al BP (fostă The British Petroleum Company plc și BP Amoco plc), Sharan Burrow, Secretar General al International Trade Union Confederation (ITUC), Ajay Banga, Președintele Grupului Băncii Mondiale și fost Președinte și Director executiv al Mastercard, Bradford (Brad) Smith, avocat, Vicepreședinte și fost Președinte Microsoft, John Kerry, candidat la președinția SUA în 2004, actual „Țar al climei” și fost Secretar de Stat, Laurence Fink, CEO al BlackRock ș.a.
Acest grup de experți bilionari, caută să impună o diversitate de măsuri ”verzi,” promovând cu autoritate o cooperare globală a statelor, cu anihilarea sistemului capitalist, a libertății, vrând supunerea suveranității democrate naționale. Cu alte cuvinte, G. Beck, scrie că sunt personalități care favorizează socialismul marxist, ce promovează colectivismul și justiția socială, în detrimentul suveranității statale.
La Davos, ideea de Mare Resetare a apărut după efectul pandemiei COVID-19, când, în iunie 2020, K. Schwab a spus în cadrul WEF că omenirea trebuie să activeze împreună și să refacă repede toate aspectele societății și economiei, de la educație la contracte sociale și condiții de lucru… Pe scurt, ”ne trebuie o mare resetare a capitalismului”, pe această temă Schwab publicând cartea „COVID-19. The Great Reset” (2020).
Iar, la întâlnirea WEF din noiembrie 2020, s-a hotărât îndeplinirea programului de resetare până în august 2040, J. Kerry, trimis de Biden, spunând că: ”Aceasta se va întâmpla mai repede și cu o mai mare intensitate decât o mulțime de oameni își pot închipui.”
Congresul a adoptat o parte din programul „The Green New Deal”. Astfel, s-au pierdut 10 milioane de locuri de muncă din industria gazelor și petrolului, iar la instalarea panourilor solare și a turbinelor de vânt au murit mii de păsări, costul fiind de cinci ori mai mare decât pentru obținerea fostei energii, bazate pe combustibilii fosili. Totodată, s-au dublat impozitele companiilor, în scopul unei mai mari echități economice, cu care ocazie multe firme au părăsit America.
A fost înființat un nou departament, US Department of Environment, Social and Governance (ESG – Departamentul Mediului, Social și de Guvernare), fiecare companie sau corporație având un agent al Departamentului care controlează dacă se respectă standardele impuse, iar în caz negativ, acestora li se ridică dreptul de funcționare, cu alte cuvinte sunt desființate. Infrastructura ESG a fost instalată în timpul mandatului lui Biden, în bănci, în marile corporații având deocamdată asigurarea a peste 200 de firme, care valorează peste 100 trilioane $, care au promis că sprijină și vor aplica sistemul ESG și Principiile pentru Investiții Responsabile. Printre acestea se numără Bank of America, Citibank, Wells Fargo sau companii ca Chevron, Exxon, Ford, Honda, Mercedes, Pepsi Cola, Coca Cola, Toyota, American Airlines, United Airlines ș.a.
Davos încearcă și acapararea celor trei birouri care urmăresc informațiile financiare ale companiilor, firmelor și corporațiilor, spre a ajuta băncile și alte instituții să determine riscul diverselor aranjamente financiare între acești clienții potențiali.
Beck mai scrie că Grupul Davos a propus și schimbarea sistemului monetar MMT, spre a dirija economia mondială, adică a controla finanțele lumii, dar pentru asta ar fi avut nevoie în prealabil de un acord guvernamental încă în lucru.
El mai menționează o altă inovație, și anume introducerea unei noi strategii economice bazate pe investiții profitabile deosebite de cele din fostul capitalism, în care firmele erau preocupate ca investițiile lor să aducă profit acționarilor, numiți shareholders. Noua strategie propune investiții care să țină seama cu precădere de nevoile comunității, care să producă valori pentru profitul și interesul oamenilor de pe planetă, acești acționari numindu-se stakeholders.
Și K. Schwab, în ianuarie 2020, a spus că: ”Toate firmele de afaceri trebuie să considere capitalismul stakeholder, ceea ce înseamnă ca interesul să nu fie numai profitul investitorilor, ci să fie și cooperarea lor cu guvernele, în favoarea problemelor prezente pentru susținerea omenirii.” Cu alte cuvinte, companiile de investiții ar trebui să nu țină seama de profitul acționariatului, ci, de cererea colectivității, a diverselor Guverne.
Acest capitalist colectiv nu mai este capitalismul american. În realitate toate măsurile acestui Great Reset, au potențialul de a schimba felul de viață american, fiind acum și în viitor dăunătoare piețelor comerciale și financiare precum și libertății individuale.
Deng Xiaoping, a copiat economia de piață a Americii și totalitarismul fostului URSS. Iar WEF, cu bilionarii globaliști K. Schwab și G. Soros și mulți alții, prin programul Marea Resetare, implementat prin WEF, au împrumutat sistemul dublu chinez, pe de o parte, păstrând o economie de piață și, pe de alta, centralizând puterea cu ajutorul controlului ESG[4].
* * *
Pe lângă toate explicațiile din cartea lui G. Beck, doresc să includ și articole relevante cu privire la diverse aspecte legate de activitatea Davos, ca de exemplu cel al lui William Brooks, care a scris despre intențiile Organizației WEF că savanții globaliști de la Davos intenționează eliminarea proprietății private, reducerea suveranității naționale și limitarea libertății individuale. Ei au în vedere crearea unei viitoare ordini unipolare, ceea ce va duce la declinul tradiției occidentale, iar stânga internațională vede posibilă unirea cu Beijingul pentru un regim corporatist progresist mondial.
În opinia acestui autor, K. Schwab, un anticapitalist, susține că fiecare țară, de la SUA la China, trebuie să participe la transformarea fiecărei industrii. Davos aruncă un aspect distructiv asupra naționalității popoarelor, apreciind condițiile politice impuse ca fiind solide în vederea păstrării unei decențe morale, W. Brooks scriind în încheiere că viziunea inteligenței Davos ia forma unei noi guvernări imperiale periculoase, fiind o schimbare ireversibilă către un socialism cu caracteristici chineze și o dominație a măsurilor Partidului Comunist Chinez (PCC).
Referitor la politica monetară WEF, Brooks crede că ar trebui o mai mare coordonare între bănci, investitori, oficiali guvernamentali și corporații în vederea centralizării hotărârilor economico-sociale, în care să se țină seama de justiția socială și cea rasială[5].
Organizația WEF a propus recent Coaliția Globală pentru Siguranță Digitală. Pericolul este extrem de mare, deoarece cantitatea de ID-uri pune cel mai mare risc asupra drepturilor omului, comparat cu oricare tehnologie anterioară, deoarece conduce la imediata identificare a fețelor umane, a felului de a umbla și a respira și a culorii irisului. Identificarea sigură si rapidă ar servi unor agenții, ca de exemplu FBI sau IRS (Agenția de Administrare Fiscală a SUA) și ar ferici pe cei de la WEF[6].
John Ikenberry crede că Statele Unite au putut impune o Nouă Ordine Mondială deoarece timp de 75 de ani au menținut o securitate și pace mondială (cu excepția războiului neavenit dezastruos din Irak), prin parteneriate între țările democratice, protejarea interesului avansării către democrație, formarea de alianțe, cu eliminarea anarhiei din sistemul competiției între state și a expansiunii teritoriale și cu oferirea unei viziuni de libertate și de prosperitate, toate datorită capacității și superiorității economice, tehnologice și militare americane, pe care s-a bazat menținerea ordinii mondiale[7].
La Summitul anual WEB din 17 ianuarie 2023, a avut loc un record de participare din partea celor mai puternice Guverne și corporații, cu prezența a 379 de oficiali, dintre care 30 de conducători de state, 56 de miniștri de finanțe, 19 bănci centrale, 39 de lideri de organizații globale – ONU, FMI, OMC – 1500 de președinți de la 700 de companii și 600 de la cele mai mari corporații precum și o mare delegație chineză.
Președintele K. Schwab a spus că: „Se vor lua în considerare perspective constructive pe termen lung, pentru o cale viitoare mai incluzivă și accesibilă unei colaborări în lumea asta fracturată / fragmentată, cu probleme mai ales în statele conservatoare americane, unde elitele sunt contra sistemului ESG.”
Adevărul este că toți au început să realizeze problema cu agenda ESG, care este contra petrolului și altor produse, ducând la inflație și deci la mărirea cheltuielilor guvernamentale în toate direcțiile, implicit la o recesiune economică mondială, ceea ce a făcut ca WEF să fie acum în defensivă. Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis crede că sistemul WEF de energie și justiție socială distruge societatea occidentală și valorile ei și crede că o mulțime dintre măsurile susevocate se datorează influenței PCC.
Ideea WEF este că, pe de o parte, problemele sunt legate de schimbarea climei, dar, pe de alta, Gim Huay Neo, director managerial WEF, subliniază că distrugerea ecosistemului climatic este cea mai mare amenințare a lumii, soluția fiind construirea unei economii natural-pozitive, regenerarea hranei, apei, sistemului oceanic și, în final, rezolvarea problemei deșeurilor și a poluării.
Ziarul „Epoch Times” scrie că PCC dovedește că lupta pentru climă nu este chiar despre climă, arătând că aparatura pentru ”energie verde”, solară și de vânt din America a fost produsă în 2019 în China cu sprijinul Guvernului federal american, care, oferind ajutoare masive acestei industrii dominate de PCC, i-a forțat pe cetățenii americani să depindă de ea, dar fără a se explica cum va fi ajutat mediul. Această transformare a politicii energiei de către Administrația Biden ajută PCC .
Și se menționează că D. Trump a scris încă din 2012 pe Twitter astfel: „Conceptul încălzirii globale a fost creat de către și pentru China spre a împiedica manufactura americană să devină competitivă! Asta explică de ce costul electricității devine din ce în ce mai mare.”[9].
Chas W. Freeman, fost, printre altele, Secretar Adjunct al Apărării pentru afaceri internaționale (1993-1994), diplomat și scriitor, crede că naționalismul nu este o dezvoltare bine privită de oamenii de la Davos. De ani de zile, ei aduc laude erodării barierelor naționale și beneficiului hotărârilor luate între națiuni. În fond, globalizarea progresistă este o impunere asupra suveranității națiunilor lumii, care, prin Guverne mari, cu mulți nealeși, cu birocrații puternice, cu elite politice, sunt cele care produc schimbări radicale în toate direcțiile, energetică, mass-media, cultură, tradiție etc.
WEF de la Davos și cei ce îl susțin nu au cum ajuta nici pe săraci și nici nu salvează planeta, de fapt, ei îmbogățesc pe cei bogați, care își măresc puterea asupra Guvernelor.
Este un alt soi de comunism, numit acum progresism, cu presiunea WEF asupra elitelor de pe Wall Street și Guvernului de la Washington D.C.
Activitatea WEF este un atac asupra libertății americane păstrată din generație în generație. Când mă uit la ce se întâmplă în America în ultimii doi ani, după Trump, cu venirea lui Biden, odată cu crimele din diversele state conduse de Partidul Democrat, cu desființarea poliției, cu cheltuirea de trilioane de dolari, dincolo de ce țara își poate permite, nu mai recunosc America în care am venit în 1966. Deteriorarea se datorește celor patru Președinți din perioada 1989 -2017, care toți au ajutat dezvoltarea Chinei, în plus, lui B. Obama, care a introdus socialismul marxist cu ajutorul Ministrului de Justiție, Eric Holder.
Am inclus aceste aspecte în acest capitol ca să se poată face legătura între interesele WEF, ale Chinei și cele personale ale lui Biden, împreună cu fiul său Hunter, spre a rămâne la putere.
Big Tech
Tehnologia are un efect important asupra fiecărui aspect social, forțând o profundă readaptare. Progresul tehnic transformă procedurile în afaceri, influențează politica guvernamentală, cât și afacerile globale internaționale, dar, mai ales, dinamica socială de la fosta comunicare prin telegrame, telefoane, care a fost preluată de Internet, Twitter, Facebook etc. Iar, pentru analistul tehnic, important este să înțeleagă bine specificul algoritmului, pentru a culege și prezenta informații corecte, adică pentru a nu deforma știrile într-o anumită direcție politică.
În afară influenței experților de la Davos asupra Administrației Biden, mai există influența companiilor tehnice, Big Tech, IA, Microsoft, Google, Facebook etc. Ele și-au luat avântul în anii ’90, tot cu 30 și ceva de ani în urmă. Înmulțirea lor a creat un spațiu digital geopolitic asupra căruia au o influență definită, alcătuind un mediu în care au devenit actori, care operează în zona geopolitică a Guvernelor.
Aceste companii tehnice sunt de mai multe feluri. Cele globaliste, Apple, Facebook, Google, operează pe o scară internațională nelegat de niciun teritoriu, obținând un venit valoros; apoi sunt cele care sunt legate de Guverne prin securitatea cibernetică, IA sau cloud, și al căror venit provine de la Guverne.
IA ar putea fi întrebuințată pentru atacuri cibernetice, putând produce arme automate, sau va cauza pierderea locurilor de muncă în domeniul manufacturilor, transportului, unii pretinzând că IA va produce locuri de muncă, totuși vor fi mai puține decât cele pierdute. Problema este ca cine va controla și guverna activitatea IA să dezvolte un cadru de guvernare cu instituții anume pregătite în vederea micșorării riscurilor și maximizării beneficiului tehnologic – motiv pentru care WEF a alocat IA mult timp la ultima întâlnire anuală de la Davos, unde grija era ca beneficiul IA să servească tuturor și nu selectiv.
Expertul autor Frank Miele este concret și clar cu privire la pericolul IA și vag referitor la beneficiile acesteia. El pune problema dacă apariția IA va permite omenirii să rămână stăpână pe soarta ei sau Davos ne împinge la riscuri potențiale[9].
Mai sunt și beneficiile numite utopice, create de vizionari îndrăzneți care nu doar vizează afaceri globale ci și crearea unei forțe puternice revoluționare în domeniul cuceririlor omenirii.
De curând, s-a profilat personalitatea miliardarului Elon Musk, apreciat ca revoluționar al spațiului, care cu bani personali a ajutat America să rămână în fruntea explorării spațiale. Fondator al mașinilor electrice Tesla, el a înzestrat Ucraina, în luptele ei cu rușii, cu cel mai avansat sistem de Internet. În octombrie 2022 a cumpărat Twitter cu 44 miliarde $ și, la 23 noiembrie, cenzura a luat sfârșit, anumite conturi ale foștilor consumatori fiind repuse în funcțiune, ca și cel al lui D. Trump.
Acesta a format, totodată, comitete pe subiecte și i-a numit pe cei ce aveau să cerceteze informațiile găsite, toate expuse în ziarul menționat.
Atunci s-a putut vedea cum Guvernul punea presiune pe giganții Big Tech ca să cenzureze un număr mare de clienți în legătură cu o serie de subiecte precum oprirea criticilor la adresa Guvernului, voturile prin poștă, problema Hunter Biden, COVID etc. Comitetul Twitter pentru comunicarea externă a găsit o redusă activitate rusească înainte de alegerile din 2020[10].
* * *
Alt subiect tehnic apărut în ultimul deceniu este apariția criptomonedei, cum este Bitcoin.
Ian Bremmer, scrie că problema este transmiterea anonimă de la o persoană sau o entitate la alta, asupra căreia Guvernul nu are control, comparativ cu transferul valutei prin bănci în care se cunoaște identitatea persoanelor implicate. Ca atare, pe de o parte, este problema Guvernului, care nu are cum cunoaște pe cei vinovați ca să poată lua măsuri în caz de instabilitate sau criză financiară și, pe de alta, sunt cei care doresc să beneficieze de potențialul noilor tehnologii ale monedei digitale. Soluția ar fi ca deciziile controlului guvernamental asupra criptomonedei să fie luate de specialiști votați în posturile respective, spre a fi în cunoștință despre riscurile monedei digitale și responsabili față de cei care le achiziționează[11].
Multe țări caută să găsească cea mai bună cale de a adopta și controla criptomoneda. Cei ce vor ști să facă față acestei noi invenții vor domina piața. Această tehnică a devenit o putere formidabilă în a manipula și influența populația lumii, în timp ce doar o mână de executivi / conducători / proprietari sunt responsabili numai față de acționari, dar nu și față de public. Cel care creează manipularea este programatorul algoritmului ce produce rezultatele, or, acesta, având păreri personale, algoritmul apare cu preferințele sale.
S-a văzut în alegerile din 2020, când donațiile făcute au fost de preferință pentru Partidul Democrat. Sam Bankman-Fried și Gary Wang, fost funcționar la Google, în mai 2019 au înființat crypto-schimbul FTX, care în doi ani a devenit un imperiu de crypto-schimburi în valoare de 32 miliarde $ și care, în noiembrie 2022, a dat faliment, timp în care a contribuit imens la alegerile din 2022.
Sistemul FTX poate fi socotit ca o fraudă, el funcționând precum o loterie, în care unii câștigă și alții pierd. Fapt este că mulți au pierdut sume substanțiale. De reținut este că FTX avea o relație apropiată cu K. Schwab, Președintele WEF, Sam fiind și crypto-schimbul preferat al Guvernului ucrainean[12].
A apărut și un film despre fraudele de la alegerile din 2020, „Rigged. The Zuckerberg Funded Plot to Defeat Donald Trump (Manipulări. Acțiune plătită de Zuckerberg pentru a-l învinge pe Donald Trump)”. M. Meadows, în cartea sa „The Chief’s Chief” (2021), arată cum Mark Zuckerberg, fondatorul Faceebook, a donat în alegeri 420 miliarde $ organizațiilor locale de stânga, care înaintau baloturi de voturi unor activiști, spre a le depune în cutiile poștale. Mark avea interes să nu câștige Trump, deoarece se temea că va anula Clauza 230 a Communications Decency Act (CDA) din 1996, care îi dădea imunitate la cenzură. Iar, după alegeri, comunicarea prin Twitter i-a fost luată lui Trump, ca acesta să nu poată comunica cu populația, spre a arăta manipularea voturilor și schimbarea rezultatului alegerilor[13].
Google și alții pot influența atitudinea oamenilor. Într-adevăr companiile tehnice au o mare putere, putând manipula și influența atitudinea oamenilor pe scară mondială, în timp ce responsabili sunt numai programatorii față de șefii lor. Manipularea se poate face la două nivele, primul fiind programatorul, care creează un algoritm, fiind cel care influențează rezultatele în așa fel încât să mărească venitul companiei respective, iar, al doilea poate fi neglijarea sistemului algoritmic pe care l-au creat și nu l-au verificat. În plus, acești algoritmi nu dau timp egal candidaților, ci pot împinge pe unul în capul listei, așa încât programul computerelor determină cine va conduce omenirea. Programatorii algoritmilor au părerile lor, astfel algoritmul are o preferință. Totodată, trebuie ținut seama că 96% din donațiile de la Google sau alte companii din Silicon Valley merg la un partid politic, și anume, la cel Democrat. Robert Epstein, psiholog și cercetător senior de la Institutul American pentru Comportamentul Cercetării și Tehnologiei, spune că la alegerile din 2020 Google a schimbat cel puțin 6 milioane de voturi în favoarea lui J. Biden[14].
În decurs de 30 de ani de promovare a ideii, „The New World Order” a lui G.H. Bush, acum se potrivește „Liberal World Order” (liberal cu conotație de stânga), adoptat de bilionarii globaliști lacomi și fără patrie, care conduc prin WEF de la Davos și cooperează cu Big Tech împreună cu G. Soros și alte organizații mondiale.
VI. Evenimente finale în 2023
Capitolul de față este un conglomerat de evenimente din timpul Administrației Biden, fie privind alegerile din noiembrie 2022, când Republicanii anticipau o victorie totală, fie privind numirea Președintelui Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy, Deputat republican de California, care a înlocuit-o pe Nancy Pelosi, Hakeem Jeffries, Deputat de New York, devenind liderul minorității democrate din Cameră.
Alt subiect se va referi la alegerile prezidențiale din 2024, când Donald Trump, în calitate de conducător de facto al Partidului Republican, s-a declarat din nou candidat prezidențial, urmat de alți candidați.
Totodată, sunt menționate problemele restante din 2020, cu urmările lor din 2021 și 2023 adică:
a) presupusele fraude din 2020;
b) Raportul Durham și urmările sale;
c) problema Hunter Biden, reluată în decembrie 2022;
d) votul Colegiului Electoral, agresiunea din 6 ianuarie 2021 și apărarea Clădirii Capitoliului.
În plus, este problema percheziției înarmate de la Mar-a-Lago, legată de Merrick Garland, Ministrul Justiției, care i-a numit, la 18 noiembrie 2022, pe Jack Smith și, la 12 ianuarie 2023, pe Richard Hur, în calitate de Consilieri Speciali, primul fiind responsabil de supravegherea cercetării cazurilor fostului Președinte D. Trump (două anchete penale ale Departamentului asupra acestuia) și, respectiv, al doilea, responsabil cu supravegherea investigării modului de manipulare de către Președintele Joe Biden a documentelor clasificate găsite în casa acestuia din Wilmington-Delaware și la Penn Biden Center precum și de către Vicepreședintele Mike Pence a celor găsite în reşedinţa sa din Indianapolis.
Alegerile legislative din 2022
În ziua alegerilor din 8 noiembrie 2022, Republicanii anticipau o mare victorie. Ei se așteptau la o victorie clară, cu o mare majoritate în ambele camere, datorită faptului că economia în ultimii doi ani a suferit foarte mult, s-a confruntat cu o mare inflație, la care se adăugau asaltarea granițelor din sud de emigranți care intrau în țară fără niciun control, războiul din Ucraina și multe alte conflicte internaționale.
Rezultatul electoral a venit în rate, cu scorul Senatului de 50 / 49 de senatori, în favoarea Partidului Democrat, doar Camera Reprezentanților revenind Republicanilor.
Având în vedere reușitele mandatului lui D. Trump – când economia înflorea, a fost construit unul gard de securitate pentru granița din sud, investiție întreruptă de noua Administrație, relațiile cu omologii din China, Coreea de Nord erau cordiale, iar mai mute țări arabe au încheiat sub egida SUA Acorduri Abrahamice cu Israelul, normalizându-și relațiile cu această țară –, parte a eșecului electoral al Republicanilor s-a datorat și tehnologiei prin care stânga a putut controla ideile populației care comunica digital cât și contribuțiilor financiare date cu precădere candidaților de stânga, ceea ce a contribuit la influențarea voturilor.
De exemplu, Sam Bankman-Fried, care a înființat crypto-schimbul FTX, a donat 40 milioane $ candidaților Partidului Democrat el devenind al doilea cel mai important donator după George Soros, care a donat 128 de milioane $[15].
A mai fost și faptul că Republicanii au destinat doar 190 de milioane $ pentru alegeri, comparat cu 360 milioane $ alocate de Partidul Democrat. Iar, o parte din vină o poartă Senatorul Mitch McConnell, Șeful Minoritar al Senatului, care nu a alocat fonduri suficiente candidaților republicani care aveau adversari puternici.
Alegerea Președintelui Camerei Reprezentanților (mandat 2023-2024)
După trei zile și 15 ședințe agitate în Camera Congresului, la 6 ianuarie 2023 a fost ales Kevin McCarthy, Președintele Republican al Camerei, cu 216-212 voturi, H. Jeffries înlocuind-o pe Nancy Pelosi ca Lider al Minorității Democrate.
Motivul întârzierii alegerii a fost cauzat de faptul că 20 de Reprezentanți republicani nu au votat până când nu au obținut anumite modificări de proceduri ale regulamentului de funcționare a Camerei, pe care în final au reușit să le impună. Iar aceste 20 de voturi necesare în favoarea lui K. McCarthy au fost obținute cu ajutorul intervenției telefonice a lui D. Trump, fapt aflat din cuvântarea lui McCarthy, după numirea sa oficială, aproape la ora 02:00 noaptea, când i-a mulțumit lui Trump pentru ajutorul dat atunci și întotdeauna.
La 6 ianuarie 2023, Camera Reprezentanților a fost preluată de Republicani. Din prima săptămână s-a înființat un Comitet Special care să urmărească activitatea Chinei în America și au fost eliminați trei congresmeni democrați din diverse comitete importante. Noul Președinte al Camerei, K. McCarthy a cheltuit 5 milioane $ pentru reușita deputaților republicani și la Conferința Acțiunii Politice Conservatoare (CPAC), când a promis că va înființa un comitet pentru cercetarea influenței chineze în SUA, care să cerceteze FBI și alte agenții și să propună amendamente necesare pentru modificarea unor regulamente de organizare și funcționare internă[16].
Jim Jordan, Reprezentant republican de Ohio, numit Președintele Comitetului / Comisiei Juridice a Camerei, a început să ceară documentație din trecut, de la DOJ și FBI, evident, ambele cereri fiind respinse. Acum, pentru a le obține, el ar urma să le ceară prin citații oficiale.
Michael Flynn, General Lt., fost Consilier pentru Securitate Națională al Președintelui D. Trump, actualmente Președintele al America’s Future, crede că noul regulament adoptat recent de Cameră va permite stabilirea unui Subcomitet Selectat al Comitetului Juridic care să expună abuzurile FBI și DOJ asupra cetățenilor, similar cu fostul „Church Committee„, înființat în august 1974, după demisia lui R. Nixon – când atunci s-a descoperit un imens spionaj al agențiilor federale, mai ales al CIA. Iar, în călătoriile sale, vorbind cu cetățenii, a spus că majoritatea cred că Guvernul federal nu funcționează cum ar trebui. Acestui viitor Subcomitet Special ar trebui să i se dea prioritate, deoarece tineretul de astăzi trebuie să afle adevărul, altfel, puținul patriotism existent se va dilua[17].
Alegerile prezidențiale din 2024
D. Trump, în calitate de conducător de facto al Partidului Republican, la 15 noiembrie 2022, la Mar-a-Lago, și-a lansat candidatura la președinție pentru 2024. Atunci el va avea 78 de ani, din nou vor fi atacate fostele și prezentele sale afaceri ca și familia sa, mass-media va fi mai învigorată ca oricând, dar el a spus că știe că va fi atacat, calomniat, persecutat, dar nu va fi intimidat și că va persevera în această furtună. Totodată, a promis că, dacă va fi ales, va reface încrederea în sistemul electoral cu voturi cu ID, va sprijini ”term limits”, adică limita de timp / durata limitată a mandatului funcțiilor, va apăra familia, părinții și copii din școli de „Critical Race Theory” și, până la ziua alegerilor din 2024, va lupta împotriva mișcării de stânga, ca nimeni altul niciodată.
Dick Morris în cartea sa „Return. Trump’s Big 2024 Comeback (Întoarcerea. Marea revenire a lui Trump în 2024)” (2022), susține ideea că D.Trump ar trebui să fie candidatul republican în 2024 pentru a recâștiga Președinția. El este de părere că politicienii conservatori trebuie să realizeze că au fost impuse reguli noi de către Democrați și, dacă nu vor ști să descifreze cum să-i învingă pe aceștia cu noile lor reguli, atunci americanii iubitorii de libertate vor pierde din nou. El arată ce au făcut sau au evitat să facă Democrații spre a câștiga și-i sfătuiește pe Republicani să ia notă[18].
Alți candidați declarați de la Republicani sunt:
– Nikki Halley, fostă Ambasadoare a SUA la ONU și fostă Guvernatoare a Statului Carolina de Sud, care și-a anunțat candidatura la 16 februarie 2023, cu toate că spusese cu mult timp în urmă că dacă D. Trump va candida ea va renunța;
– Ron DeSantis, Guvernatorul Statului Florida, fost avocat militar, anticomunist, de trei ori Deputat republican în Florida (2013-2018), care a menționat șapte țări periculoase pentru SUA: China, Cuba, Rusia, Iran, Coreea de Nord, Siria și Venezuela și care crede în puterea americană;
– Mike Pence, fost Vicepreședinte al lui D. Trump.
Mike Pompeo, fostul Ministru de Externe al lui D. Trump, își anunțase și el candidatura, dar, ulterior, și-a retras-o.
Pompeo este autorul cărții „Never Give an Inch. Fighting for the America I Love (Nu da niciodată un centimetru. Luptând pentru America pe care o iubesc)” (2023), în care s-a pronunțat contra politicii Președintelui B. Obama, iar pe V. Zelenski îl consideră un om serios, care nu neagă nivelul de corupție existent în Ucraina și care este informat despre afacerile lui Hunter Biden, care încasa 1 milion $ pe an pentru a-l influența pe tatăl său în favoarea Ucrainei. Pompeo este un mare admirator al felului cum se apără Ucraina, dar nu face nicio referire la problema teritoriilor primite de Ucraina sau despre tratamentul aplicat minorităților de guvernul ucrainean.
Totodată, scrie de KGB-istul V. Putin că ar fi deștept, dar că este un om care caută să intervină între America și aliații ei, deținând destulă putere să provoace agresiuni, dar totuși știe că nu poate reface fostul imperiu. Ce poate face însă Președintele rus este să influențeze și amenințe țările foste membre în Pactul de la Varșovia, referitor la când și cu cine vor să se alieze.
Pompeo adresează critici și Chinei referitoare la proveniența COVID-19 și la faptul că aceasta și Rusia lucrează împreună, într-un fel coordonat, împotriva Americii etc.[19].
Cred că oricare viitor președinte republican ar reveni în 2024 va trebui să fie mult mai atent la cei cu care se înconjoară și să reformeze și să aducă oameni noi în CIA, DOJ, FBI și celelalte structuri, ceea ce a făcut și Obama în 2009, dar nu a făcut Trump în 2017-2020, când i-a lăsat în funcții pe toți cei numiți de predecesorul său. Aceștia au făcut tot ce au putut de a-i sta în cale, iar, prin venirea lui J. Biden, păgubită a fost America!
Cu privire la viitoarele alegeri, Curtea Supremă se ocupă de un caz care ar putea da precădere puterii legislative din fiecare Stat să hotărască integritatea votului electoral și nu Guvernatorilor. Iar Congresul ar fi necesar să adopte o legislație cuprinzătoare în legătură cu dreptul de vot. Totodată, oficialii care se ocupă de alegeri se pare că presează Statele să depună un efort de a verifica listele cu numele votanților, deoarece multe conțin nume care nu mai există.
* * *
În ceea ce privește pe candidații democrați, J. Biden a ales un grup de Senatori și Guvernatori democrați al căror obiectiv este de a ține cuvântări și a apărea la televiziuni, pentru a releva împlinirile și succesele Partidului Democrat, în vederea câștigării alegerilor din 2024 și susținerii viitoarei sale candidaturi prezidențiale de atunci.
Numele unui eventual candidat democrat adversar ar putea fi avocatul Robert F. Kennedy Jr. sau Marianne Williamson, activistă democrată, fostă consilieră spirituală a lui Oprah Winfrey, care a declarat oficial că-și va anunța candidatura pentru alegerile din 2024.
Probleme restante din 2020
Restanțele din 2020 se referă la presupusele fraude, Raportul Durham, investigarea lui Hunter Biden și agresiunea din 6 ianuarie 2021, cu descinderea de la Mar-a-Lago, cât și la diverse alte aspecte.
1) Presupusele fraude de la alegerile din 2020
Fraudele alegerilor au putut avea loc datorită virusului / pandemiei COVID-19, când s-a aprobat sistemul de vot prin poștă, fără verificarea identități votantului. Democrații au vrut să convingă că nu au existat fraude, iar trei republicani au împiedicat investigarea.
Singurul care a putut să demonstreze metoda de manipulare a fost Dinesh D’Souza. Astfel, la 7 mai 2022, el a reușit să producă un film intitulat „Of Mules and Donkeys (Despre catâri și măgari)”. Expresia „catâr, nici cal nici măgar” este întrebuințată în lumea traficului de droguri sau sex, catârul fiind intermediarul între producători și primitori sau distribuitori. Expresia a fost întrebuințată și în cazul fraudelor voturilor prin poștă, fără identificare.
Filmul arată procedura de manipulare a voturilor. Profitând de COVID și de noua modalitate de vot prin corespondență, organizații de stânga au angajat profesioniști intermediari, „catârii”, pentru traficul baloturilor cu voturi. Aceștia ridicau baloturile de la organizații și, contra cost, le depuneau în cutiile poștale, care au fost înmulțite în acest scop. Operațiunile erau făcute noaptea când, pentru primirea banilor conveniți, „catârii” se fotografiau ca să dovedească că acțiunea fusese îndeplinită.
Dinesh D’Souza împreună cu Catherine Engelbrecht, directoarea organizației „True the Vote”, au căutat să producă evidența operațiunii „catârilor”. Metoda a fost, întrebuințarea datelor găsite în telefoane celulare din care se poate afla locul și timpul purtătorului celularului, aceste date fiind numite pings. Catherine a cumpărat câteva trilioane de pings, ale unor celulare telefonice din zonele urbane ale celor cinci state suspectate de fraude. Cu ajutorul unor cercetări algoritmice, ea a descoperit „catârii” cei mai activi, în drumul lor dintre organizațiile de stânga, adică „măgar” – care de fapt este și emblema Partidului Democrat –, de unde ei luau baloturile și cutiile poștale în care depuneau voturile scoase din baloturi. Deoarece celularele au ID-uri distincte, s-au putut identifica peste 2000 de „catâri” în cinci orașe mari: Atlanta, Phoenix, Detroit, Milwakee și Philadelphia. S-a calculat că acești catâri au generat aproximativ 400.000 de baloturi ilegale, suficiente a schimba balanța alegerilor.
Filmul respectiv a fost difuzat în cinematografele din America și Biroul de la Washington al Rasmussen Global (RG) – firmă internațională de consultanță politică – a raportat că 15% dintre votanți au văzut filmul, iar în urma sa Statul Arizona a început să facă cercetări cu privire la voturile exprimate[20].
Am vizionat filmul la 15 octombrie 2022, transmis la TV prin canalul OANN. M-a impresionat tehnica arătată, prin care se vedea cum au putut urmări activitatea celor care aruncau voturile în cutiile poștale. Folosul filmului este doar unul academic, deoarece nimic nu s-a schimbat și Biden a rămas Președinte neales.
Referitor la presupusele fraude efectuate prin mașini de vot, am aflat la 4 iulie 2021, tot de la TV, că Dominion Voting Systems a dat în judecată la 28 iunie posturile TV Fox News, OANN și Newsmax, cerând daune în valoare de 1 miliard $ de la fiecare, din cauză că acestea au acuzat respectivele mașini de fraudare.
2) Raportul Durham
Abia în septembrie 2021 – la doi ani și mai bine de când John Durham fusese numit ca procuror federal de B. Barr, în octombrie 2020, acesta fiind promovat în funcția de Consilier Special – el a dezvăluit că D. Trump a fost spionat în campania din 2016, condamnându-l pe Michael Sussmann, fost procuror federal, angajat de firma de avocați Perkins Coie – multinațională americană fondată în 1912 –, unde reprezenta Comitetul Național Democrat (DNC), lucrând des cu FBI.
Conform celor scrise de Judicial Watch, la 19 septembrie 2019 Sussman i-a dat documente lui J. Baker, avocatul FBI, acestea conținând informații electronice false despre legătura lui Trump cu Banca „Alfa” în Rusia, sperând că acesta va deschide o investigație. Dar, Sussmann a mințit, spunând că informa în calitate de bun cetățean și nu reprezenta niciun client, deși, în realitate, acesta lucra pentru DNC, care îl plătea la cererea sa.
În fine, la 10 februarie 2022, J. Durham a deschis procesul împotriva lui Sussmann, care a început luni, 16 mai 2022, când Sussman s-a declarat nevinovat. Majoritatea juraților au fost oameni pro-Clinton, care contribuiseră în alegeri cu sume în favoarea lui Hillary. Procesul s-a încheiat lamentabil, Sussmann fiind achitat.
J. Durham a început un al doilea proces, contra lui Igor Danchenko, analist politic, economic și militar – rezident în SUA. Din întrebările lui Durham și un e-mail descoperit recent, s-a dezvăluit remunerarea de 1 milion $ dată de FBI lui Danchenko pentru informații false pe care le-a întrebuințat contra lui D. Trump. Cu toate acestea, jurați l-au găsit pe Danchenko nevinovat[21].
La 15 mai 2023, după 5 ani, J. Durham a prezentat Ministerului de Justiție (DOJ) Raportul Oficial, cu concluziile investigării sale, Raport care nu a venit cu nimic nou, ci tot cu ce se știa de 5 ani, adică faptul că Trump nu avusese nicio legătură cu Putin și că Hillary concepuse dosarul care îl incrimina pe Trump, ca ea să devină președintă – dosar folosit de FBI ca bază de investigare, poveste întrebuințată și auzită ani de zile în mass-media, chiar câștigând și un Premiu Pulitzer.
J. Durham, fiind numai un Consilier Special, nu putea incrimina și a încheiat Raportul cu recomandarea de a nu se lua în considerare condamnări. Din nou, este evident că, dacă Raportul apărea înainte de alegerile din 2020, consecințele sale ar fi fost diferite. Nu am dovada că întârzierea Raportului a fost intenționată, dar totuși cred că ar fi putut apărea în timp util.
3) Problema lui Hunter Biden
Duminică, 28 august 2022, Senatorul Ron Johnson a declarat că J. Biden nu ar fi fost Președinte dacă populația americană ar fi știut despre afacerile lui Hunter descoperite în calculatorul său și acesta nu ar fi beneficiat de ajutorul cenzurii impuse asupra respectivei știri de către Twitter și Facebook.
Și el a mai spus că miza dezvăluirilor Ministrului Justiției B. Barr ar fi fost importantă privind atât investigarea pretinselor fraude ale voturilor, cât și a afacerilor lui Hunter și Joe Biden, în care B. Barr nu a vrut să se implice. Cum a acționat FBI-ul este mult mai grav, pentru că a cerut cenzurarea problemei, pretinzând că este dezinformare rusească. Astfel, FBI a intervenit activ în favoarea lui J. Biden în alegerile din 2020[22].
Abia în decembrie 2022 s-a reluat la TV problema lui Hunter, după ce Elon Musk a cumpărat Twitter și a dat în vileag anumite informații. Investigarea continuă cu noua conducere republicană din Camera Congresului.
4) Votul electoral și agresiunea din 6 ianuarie 2021
Am arătat în Capitolul III al acestui eseu că, în dimineața zilei de 6 ianuarie, în clădirea Capitolului, Vicepreședintele M. Pence trebuia să oficializeze rezultatul votului Colegiului Electoral și că, în aceeași dimineață, un milion de cetățeni au venit la Parcul Ellipse, lângă Capitoliu, ca să asculte discursul Președintelui Trump, care arăta situația alegerilor, desfășurate cu încălcarea Art. II al Constituției. La sfârșitul discursului, el s-a adresa populației cerând ca în mod ”pașnic și patriotic” să se îndrepte spre Congres și tot pașnic să protesteze. Ca urmare, lumea s-a apropiat liniștită de clădirea Parlamentului.
Dar, la un moment dat, a intervenit o îmbulzeală cu unii manifestanți intrând în clădire cu forța, alții au fost escortați să intre, până la un moment când cineva a fost omorât. Sunt multe întrebări care ar urma să fie investigate.
Cu câteva zile înainte de 6 ianuarie, Președintele Trump autorizase venirea a 10.000 de membri ai trupelor Gărzii Naționale, pentru apărarea clădiri[23].
Paza și apărarea clădirii Capitoliului au fost responsabilitatea lui Nancy Pelosi, Președinta Camerei Deputaților, fiind implicați Steve Sund, șeful Poliției, Michael Stenger, șeful Poliției Senatului, Paul Irving, seful Poliției Camerei.
La 4 ianuarie, S. Sund l-a informat pe Generalul William Walker, comandantul Gărzii Nationale, că are nevoie de sprijin. Ryan McCarthy, Secretarul Armatei, a spus că nu voia sa trimită trupe la Congres în timp ce se oficializau voturile electorale, ca să nu pară că armata este implicată în procesul electoral. La 5 ianuarie 2021, Primarul orașului Washington D.C., Muriel Bowser, i-a scris Generalului Miller, de la Departamentul Apărării, să nu fie trimise trupele Gărzii Naționale,
Ulterior, într-o audiere în Congres, M. Stenger a declarat că ”atacul din 6 ianuarie a fost unul violent, coordonat, când ar fi putut fi mult mai mulți morți” și a cerut să aibă loc o investigare, cu care ocazie să se ia în considerare cheltuielile de transport ale agitatorilor profesioniști prezenți la protestul din 6 ianuarie. Curios este că, după declarațiile făcute, Stenger, Șeful său, S. Sund, și colegul acestuia, P. Irving, au demisionat a doua zi. În plus, la 27 iunie 2022, Michael Stenger a murit și rămăsese de văzut cauza morții sale.
Senatorul Ron Johnson vrea un răspuns la greșelile Poliției Capitoliului din 6 ianuarie 2021, privind întârzierea evacuărilor din clădire, spunând că a cerut informații de la Poliție, că a primit ceva, dar cei implicați atunci au omis de mai multe ori să coopereze. Fostul Șef al Poliției Capitoliului, care a doua zi și-a dat demisia, a spus că a trebuit să insiste să fie ascultat de Comitetul Senatului, care investiga situația. El este convins că cele 1700 de fotografii ale Poliției Capitoliului vor răspunde majorității întrebărilor despre violența mulțimii și prezența grupurilor de provocatori organizați, cât și ca evidență și identificare a celor răspunzători în cele 950 de cazuri penale[24].
Nancy Pelosi, Președinta Camerei Reprezentanților, în primăvara anului 2021 a înființat un Comitet Selectat pentru investigarea zilei de 6 ianuarie 2021, format din membri ai Partidului Democrat și doi republicani, Liz Cheney și Adam Kinzinger, respingând pe cei 13 membri republicani, de fapt, număr cerut de procedură, deci Comitetul fiind lipsit de legitimitate, violând cei peste 232 de ani precedenți de istorie a Camerei, scopul lor fiind de a-l acuza pe D. Trump pentru incitarea populației la agresiune.
Abia la 9 iunie 2022, Comitetul a început audierile cu următoarele ședințe din 16 și 23 iunie și 12 iulie 2022, avându-i președinte pe Bennie Thomson și vicepreședinte pe Liz Cheney, o înfocată anti-Trump și atașată familiei Bush. Au fost aduși mulți martori, în afară de Primarul M. Bowser, care să explice de ce a refuzat anticipat oferta Casei Albe, când D. Trump autorizase cu câteva zile înainte de 6 ianuarie, venirea a 10.000 de membri ai Gărzii Naționale pentru a menține ordinea. Dar, niciuna din întrebări nu s-a referit la Garda Națională, Comitetul pretinzând că nu există o evidență că ar fi fost autorizată venirea acesteia.
La 12 iulie, de reținut este că M. Garland, Ministrul Justiției, a fost prezent și el, promițând că FBI va începe investigarea situației din 6 ianuarie 2021. Foarte curios!! De ce era el acolo?? Și mai curios este că după două luni de la această promisiune, FBI a decis să se percheziționeze reședința lui Trump de la Mar-a-Lago, sperând că doar, doar vor găsi o evidență.
La 13 octombrie 2022, a avut loc ultima audiere a Comisiei, când s-a votat trimiterea unei citații lui D. Trump, ca să se prezinte în faţa membrilor acesteia, acuzat fiind că a îndemnat mulțimea la agresiune, Raportul Comisiei fiind publicat.
Urmărind la TV audierile, am constatat că acest Comitet este vizibil motivat politic de a-l putea condamna pe D. Trump.
Și prezentarea lui Liz Cheney mi-a amintit de era comunistă din România, cu dorința înscenărilor de procese. Cu toate că ea este o republicană, s-a aliat cu colegii democrați de stânga, explicația fiind că face parte din grupul Bush și faptul că Trump l-a criticat în 2016 pe tatăl ei, Dick Cheney, vicepreședinte al lui G.W. Bush, pentru susținerea războiului din Irak, prelungirea acestuia și soldații sacrificați. Ea a declarat public că: ”Nimeni nu a fost o mai mare primejdie a republicii decât Trump.”
Probabil se caută o condamnare a lui Trump în baza Amendamentului XIV la Constituția SUA, Secțiunea 3, unde se menționează că: ”Nicio persoană nu poate fi Senator sau Reprezentant în Congres, elector al Președintelui și Vicepreședintelui sau să dețină vreo funcție, civilă sau militară, în Statele Unite sau în orice Stat [american], și care, după ce a depus anterior un jurământ, ca membru al Congresului, ofițer al Statelor Unite, membru al oricărei legislaturi de stat sau ca ofițer executiv sau judiciar al oricărui stat, pentru a sprijini Constituția Statelor Unite, se va fi angajat într-o insurecție sau răzvrătire împotriva aceluiași, sau a acordat ajutor sau sprijin dușmanilor acestuia. Dar Congresul poate, prin votul a două treimi din fiecare Cameră, să înlăture o astfel de dizabilitate.”
Datorită faptului că la 6 ianuarie 2023 Camera Congresului a fost preluată de Republicani, toată documentația investigării evenimentelor din 6 ianuarie 2021 a fost înaintată la DOJ, care la rândul său va fi supus unei investigări din partea lui Jim Jordan, noul Președinte al Comisiei Juridice a Camerei.
În procesele privind agresiunea de la 6 ianuarie mulți acuzați cer amânarea acestora în urma eliberării peliculelor care arată cele întâmplate în mod real în acea zi, dar procurorii se opun. Văzând la TV cele întâmplate la 6 ianuarie 2021 în interiorul clădirii Capitoliului, în programul lui Tucker Carlson de la Fox News nu s-a observat nicio agresiune – probabil tocmai acest program a lui Tucker a contribuit la eliminarea sa din respectiva televiziune.
5) Percheziția înarmată de la Mar-a-Lago
Avocatul Casei Albe, cu mult înainte, a cerut Arhivelor Naționale, ca agenții federali să examineze 15 cutii cu documente, la reședința Președintelui Trump. După luni de negocieri, la 15 ianuarie 2022, FBI a cerut și a primit mandatul în baza căruia să ridice cutiile. Au venit abia după șapte luni, într-o descindere înarmată, când s-au luat cutiile care conțineau 100 de documente marcate ”clasificat” și alte obiecte.
Mark Meadows, Șeful de Cabinet al Casei Albe, în cartea sa a precizat că declasificările au fost delegate lui W. Barr, Ministrul Justiției, al cărui Departament investiga această problemă[25].
De ce aceste documente au devenit o urgență după luni de zile? Și de ce nevoia FBI-ului de a veni înarmați?! O mișcare politică fără precedent, din cauză că niciodată până la Trump, reședința unui Președinte nu fusese perchiziționată. Această acțiune îmi amintește de teroarea sistemului comunist din România și frica de descinderile Securității în casele oamenilor.
Dintr-un articol a lui Hugh Jorgan, primit pe e-mail, am aflat că W. Barr ar fi spus că percheziția este justificată, la care un comentator al articolului a fost de părere că: ”W. Barr a acționat ca un agent al familiei Bush, instalat în Casa Albă ca să răzbune umilirea spusă de Trump în 2016 despre războiul din Irak.” Iar alt comentator a scris: ”Impeach him now (Barr să fie condamnat acum)!” Deci nu sunt singura care îl suspectez pe Barr de a fi susținătorul familiei Bush.
La 18 noiembrie 2022, Merrick Garland, Ministrul Justiției, l-a numit pe Jack Smith în funcția de Consilier Special, ca să cerceteze atât pretinsa insurecție din 6 ianuarie 2021 cât și documentele ridicate de FBI de la Mar-a-Lago.
Imediat, a doua zi, D. Trump a declarat că nu va onora cu prezența citațiile primite. El ar putea fi condamnat în baza Amendamentului susmenționat, cazul probabil ajungând la Curtea Supremă, chiar în timpul agitat al campaniei electorale din 2024.
D. Trump l-a acuzat pe M. Garland pentru numirea acestui Consilier Special, amintind că a trecut prin aceste situații timp de șase ani, fiind dovedit nevinovat, iar acum aceasta este tot o manevră politică.
La 21 noiembrie 2022, la canalul OANN, a apărut W. Barr, pe care l-am auzit spunând că D. Trump are toate șansele să fie condamnat.
Iar, Victor Davis Hanson atrage atenția că fostul Președinte Trump întâmpină încă trei procese penale:
a) cel pregătit de Jack Smith referitor la documentele clasificate ridicate de la Mar-a-Lago;
b) cel cu agresiunea din 6 ianuarie 2021;
c) cel de la Marea Curte cu Jurați care cercetează dacă D. Trump a intervenit ilegal în alegerile din 2020 din statul Georgia.
Hanson îl sfătuiește pe Trump să rămână calm și să insiste în calitate de candidat asupra viitoarei sale agende, spre a scoate America din impasul în care se află[26].
Deodată, la 9 ianuarie 2023, datorită unei știri scăpate la TV CBS News, au fost găsite documente clasificate în garajul locuinței lui J. Biden din Wilmington, Statul Delaware, M. Garland fiind obligat să-l numească, la 12 ianuarie 2023, pe Richard Hur Consilier Special care să cerceteze cazul.
În plus, și Mike Pence, fostul Vicepreședinte, a declarat că s-au găsit o serie de documente clasificate în reşedinţa sa din Indianapolis, ulterior aflându-se chiar de mai multe alte documente.
În fine, cum era de așteptat, Jack Smith a reușit să-i găsească o vină lui D. Trump privind respectivele documente, iar, în luna iunie 2023, a depus la Tribunalul Federal din Miami rechizitoriul cuprinzând acuzații de: păstrare ilegală și manipulare greșită a documentelor clasificate după ce a părăsit mandatul, infracțiune prevăzută de Legea spionajului, precum și de obstrucționare a justiției, distrugere sau falsificare de documente, conspirație și declarații false.
Într-un interviu din 18 iunie 2023, transmis pe „Face the Nation”, B. Barr a condamnat comportamentul neglijent al fostului său Președinte. De la început, Barr a fost o bariera în fața bunului mers al ultimilor doi ani ai mandatului Trump – ceea ce se potrivește cu numele său.
În august 2023, D. Trump a mai fost, totodată, inculpat și pentru că ar fi complotat în scopul anulării înfrângerii sale în alegerile din 2020, prin rechizitoriul depus la Tribunalul Federal din Washington D.C., J. Smith l-a acuzat pe fostul Președinte de conspirații care au vizat o „funcție de bază a Guvernului federal al Statelor Unite: procesul națiunii de colectare, numărare și certificare a rezultatelor alegerilor prezidențiale”.
Astfel, Trump a fost acuzat de: conspiraţii în vederea fraudării Statelor Unite, a obstrucţionării unei proceduri oficiale și împotriva drepturilor precum și de obstrucţionarea şi încercarea de obstrucţionare a unei proceduri oficiale.
Încercarea de obținere a condamnării Președintelui D. Trump are un scop politic. Stânga radicală căută în orice chip condamnarea acestuia pentru a-l elimina din cursa prezidențială înainte de alegerile din 2024.
Dar dacă, până la 10 mai 2023, D. Trump domină sondajele în cadrul Partidului Republican, după punerea sa sub acuzare în iunie sondajele au crescut în favoarea sa.
Cât despre cazurile Biden și Pence, și ei candidați în 2024 la alegerile prezidențiale, ambii sunt investigați de Consilierul Special Richard Hur, de care nimic nu s-a auzit până în prezent.
[1] Kissinger, pp. 367-370.
[2] Krauthammer, pp. 363-365.
[3] Neguț, pp. 545-598.
[4] Beck, pp. 15-18, 23-27, 136,168-172, 229, 243.
[5] Brooks, W. – în „Epoch Times”, 1 martie 2022, p. A15.
[6] „Epoch Times”, 7 iunie 2022, p. 13.
[7] Ikenberry, J. – în „Foreign Affairs”, v. 101, nr. 6/2022, pp. 58-63.
[8] „Epoch Times”, 24 ianuarie 2023, pp. A5, A13.
[9] Miele, F. – în „Epoch Times”, 21 februarie 2023 , p. A 16.
[10] „Epoch Times”, 24 ianuarie 2023, pp. A1, A6, A8.
[11] Bremmer, I. – în „Foreign Affairs”, v. 100, nr. 1/2021, pp. 120, 128.
[12] „Epoch Times”, 29 noiembrie 2022, pp. A13, A14.
[13] Meadows, p. 251.
[14] Haq, Masooma & Jekielek, Jan – în „Epoch Times”, 19 aprilie 2022, p. A4.
[15] „Epoch Times”, 20 decembrie 2022, p. A8.
[16] „Newsmax”, martie 2023, pp. 58-59.
[17] Flynn, M. – în „Epoch Times”, 24 ianuarie 2023, p. A15.
[18] Morris 2, pp. 8, 45-54, 93-101.
[19] Pompeo, pp. 15, 58, 110, 120, 130, 273, 288, 386.
[20] „Epoch Times”, 9-10 mai 2022, p. A1.
[21] „Epoch Times”, 8 septembrie 2022, p. A3.
[22] „Epoch Times”, 8 septembrie 2022, p. A3.
[23] Meadows, pp. 260-261.
[24] „Epoch Times”, 24 ianuarie 2023, pp. A1, A4.
[25] Meadows, pp. 260-261.
[26] Hanson, V.D. – în „Epoch Times”, 21 aprilie 2023, p. A5.
» 10. Retrospective istorice, perspective și concluzii
