Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Drept penal, Jurisprudență, Jurisprudență ÎCCJ, Jurisprudență ÎCCJ curentă, Note de studiu, RNSJ, SELECTED

ÎCCJ. Contestație la executare. Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei

15 august 2023 | Camelia SUTIMAN
Camelia Sutiman

Camelia Sutiman

Schimbarea obiectului judecăţii fără a pune în discuţie această chestiune, conduce la nerespectarea principiului dublului grad de jurisdicţie, întrucât este imposibilă pronunțarea asupra contestaţiei la executare omisso medio, direct în calea de atac.

Prin sentinţa penală nr. 180/F pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală, în baza art. 599 alin. (1) raportat la art. 597 alin. (4) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de persoana condamnată A cu privire la sentința penală nr. 25/12.02.2016 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, definitivă prin încheierea din 14.09.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Curtea a constatat că petentul A a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, în raport de dispoziţiile art. 6 C.pen. În susţinerea cererii acesta a arătat, în esenţă, că a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 108/2014 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 834/2014 a Curţii de Apel Bucureşti, la o pedeapsă de 19 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la tâlhărie, violare de domiciliu, uzurpare de calităţi oficiale, tâlhărie, tâlhărie cu consecinţe deosebit de grave, violare de domiciliu, uzurpare de calităţi oficiale, port ilegal de decoraţii sau însemne distinctive, tâlhărie cu consecinţe deosebit de grave, violare de domiciliu, lipsire de libertate în mod ilegal (2 infracţiuni), uzurpare de calităţi oficiale şi port ilegal de decoraţii sau semne distinctive etc.

Invocând dispoziţiile art. 6 alin. (1) C. pen., persoana condamnată a solicitat reducerea pedepselor de câte 4 ani închisoare aplicate pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 192 alin. (1), (2) C. pen. (fapta din 13.08.2010), art. 192 alin. (1), (2) C. pen. (fapta din 29.09.2010), art. 192 alin. (1), (2) C. pen. (fapta din 28.11.2010), având în vedere că noul Cod penal prevede un maxim special de 3 ani închisoare.

S-a mai solicitat reducerea pedepselor aplicate pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. a), alin. (2) ind. 1 lit. a), b), c) şi alin. (3) C. pen. pentru care s-a dispus condamnarea la pedeapsa de 16 ani închisoare (fapta din 29.09.2010) şi prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. a), b alin. (2) ind. 1 lit. a), c) şi alin. (3) C. pen. pentru care s-a dispus condamnarea la pedeapsa de 17 ani închisoare (fapta din 28.11.2010), având în vedere că în forma actuală pedeapsa maximă pentru infracţiunea de tâlhărie calificată este de 10 ani închisoare. În ceea ce priveşte pedeapsa rezultantă, a solicitat să fie calculată în conformitate cu decizia nr. 1/2014 a ÎCCJ.

Curtea, analizând contestaţia la executare formulată de petentul A, a apreciat că aceasta este inadmisibilă. Contestatorul a solicitat aplicarea art. 6 Cod penal în privința unora dintre infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea sa definitivă, întrucât maximul special al pedepselor prevăzute de Codul penal în vigoare sunt mai reduse comparativ cu acelea prevăzute de Codul penal din 1968.

JURIDICE by Night

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Referitor la contestația la executare, instanţa a notat că reprezintă un remediu procedural ce vizează incidente intervenite în cursul executării unei hotărâri penale, ce poate fi formulată în cazurile prevăzute la art. 598 alin. (1) C.proc.pen.

Potrivit art. 598 alin. (1) C. proc. pen.: „(1) Contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei”.

S-a mai precizat despre contestaţia la executare că este un mijloc procesual ce poate fi utilizat după rămânerea definitivă a unei hotărâri penale, înainte de punerea în executare a acesteia, în cursul executării pedepsei şi chiar după ce s-a executat pedeapsa, dar în legătură cu executarea ei, în esență, contestația la executare vizând doar incidente ivite în faza de executare a hotărârii penale definitive.

Totodată, s-a menţionat referitor la contestaţia la executare că vizează nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii penale, iar nu legalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, putând fi vizate exclusiv aspecte ce se referă la executarea hotărârii intrate în putere lucrului judecat, fără a se putea aduce modificări în ceea ce priveşte soluţia instanței.

În speță, Curtea a constatat că prin decizia penală nr. 834/26.06.2014 a Curţii de Apel Bucureşti -Secția a II-a Penală (pronunțată deci după intrarea în vigoare a Codului penal, la 01.02.2014) a fost analizată incidența dispozițiilor art.5 Cod penal în privința infracțiunilor deduse judecății, hotărându-se că în cazul contestatorului A legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1968. Curtea a reținut că pe calea contestației la executare nu se poate proceda la reanalizarea legii penale mai favorabile contestatorului, aspect stabilit prin hotărâre penală definitivă, în condițiile în care aceasta se bucură de autoritate de lucru judecat. Prin urmare, considerându-se că cererea petentului A vizează aspecte ce nu pot face obiectul unei contestații la executare, acesta solicitând în esență reanalizarea unor împrejurări intrate în puterea lucrului judecat, Curtea a constatat că nu este admisibilă contestația la executare ce face obiectul cauzei.

Examinând contestaţia formulată de condamnatul A împotriva sentinței penale nr. 180/F pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală, Înalta Curte constată următoarele: contestatorul condamnat A se află în executarea pedepsei de 19 ani şi 6 luni închisoare care a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 25 din 12.02.2016 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, definitivă prin încheierea din 14.09.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în baza căreia s-a emis MEPI nr. x/15.09.2016 (neexistând niciun MEPI în aşteptare pentru altă condamnare definitivă), ceea ce atrage competenţa de soluţionare în primă instanţă a contestaţiei la executare formulate de A în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, instanţă de executare conform art. 553 alin. (1) C.proc.pen.

Analizând calea de atac a prezentei contestaţii în funcţie de motivele susţinute de condamnatul A, Înalta Curte constată că în motivarea sentinţei contestate s-a reţinut, în mod eronat, că petentul nu a invocat un temei de drept al cererii sale, iar prima instanţă a stabilit că cererea condamnatului se încadrează în dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) C.proc.pen. (cu referire la art. 5 C.pen.), care nu au fost puse în discuţia contradictorie a participanţilor la procesul penal.

Contrar celor statuate de curtea de apel, prin cererea de contestaţie la executare, contestatorul A a indicat ca temei al cererii sale prevederile art. 6 C.pen. care reglementează aplicarea legii penale mai favorabile după rămânerea definitivă a condamnării şi pot fi valorificate pe calea contestaţiei la executare în baza dispoziţiilor art. 595 C.proc.pen., ce poartă denumirea marginală Intervenirea unei legi penale noi şi sunt reglementate în Codul de procedură penală în cadrul Secţiunii a IV-a – Înlăturarea sau modificarea pedepsei din Capitolul III – Alte dispoziţii privind executarea al Titlului V – Executarea hotărârilor penale.

Temeiul de drept al contestaţiei la executare prevăzut de art. 595 coroborat cu art. 6 C.pen. a fost susţinut de contestator, în mod constant, prin concluziile formulate în apărarea sa în primă instanţă şi în calea de atac a contestaţiei.

Or, curtea de apel a schimbat temeiul de drept al contestaţiei la executare formulate de condamnatul A, stabilind în cuprinsul sentinţei contestate că acesta este cel prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) C.proc.pen. cu raportare la art. 5 C.pen. (acest din urmă text legal reglementând aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei), ceea ce a condus la lipsa evaluării totale a pretenţiilor petentului.

Astfel, se reţine că petentul contestator a invocat dispoziţiile art.6 C.pen. în raport de sentinţa penală nr. 25 din 12.02.2016 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, definitivă prin încheierea din 14.09.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întrucât a făcut referire la pedeapsa de 19 ani şi 6 luni închisoare, în executarea căreia se află, iar prima instanţă a analizat sentinţa penală nr. 108/2014 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 834/A/2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secția a II-a Penală, prin raportare la dispoziţiile art. 5 C.pen.

Schimbarea obiectului judecăţii fără a pune în discuţie această chestiune, conduce la nerespectarea principiului dublului grad de jurisdicţie, întrucât este imposibilă pronunțarea asupra contestaţiei la executare omisso medio, direct în calea de atac.

Potrivit art. 4251 alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel, iar conform alin. (7) pct. 2 lit. b) al aceluiaşi articol, are loc admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii atacate şi dispunerea rejudecării cauzei de către judecătorul sau completul care a pronunţat-o, atunci când se constată că nu au fost respectate dispoziţiile privind citarea.

Însă, Înalta Curte are în vedere dispozițiile art. 16 din Constituţie care prevăd că cetăţenii sunt egali în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, precum şi ale art. 20 alin. (2) din Constituția României, în conformitate cu care „dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile”. Astfel, se apreciază că au prioritate dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în sensul că, pe de-o parte, trebuie să existe o judecată efectivă în raport de obiectul judecăţii indicat de contestator în cererea formulată, iar, pe de altă parte, trebuie respectat în mod real principiul dublului grad de jurisdicție.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 597 raportat la art. 4251 alin.(7) pct. 2 lit. b) C.proc.pen., a admis contestația formulată de contestatorul A împotriva sentinței penale nr. 180/F din data de 17 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală. A desființat, în parte, sentinţa contestată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă cu menținerea actelor efectuate în cauză până la data 17 noiembrie 2022. (Decizia nr. 130 din 15 februarie 2023, pronunțată de Secţia penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție)

Av. Camelia Sutiman, SĂVESCU & ASOCIAȚII

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories