Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Prelevarea probelor biologice pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic – între legalitate și proporționalitate
20.10.2020 | Raul Alexandru NESTOR

JURIDICE - In Law We Trust
Raul Alexandru Nestor

Raul Alexandru Nestor

I. Considerații preliminare

Prin art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare[1], a fost reglementată prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv. Conform art. 7 alin. 1) din lege, prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunțare la aplicarea pedepsei.

De asemenea, prin art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 s-a stabilit că Sistemul Național de Date Genetice Judiciare conține profile genetice, date cu caracter personal și date despre caz, corespunzătoare următoarelor categorii: ”(…) persoane condamnate definitiv pentru săvârșirea infracțiunilor cuprinse în anexă la pedeapsa închisorii, precum și persoanele pentru care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei.”

Scopul legii este definit în art. 1 din actul normativ menționat, și anume, constituirea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., pentru prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, precum și pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism.

În Sistemul Național de Date Genetice Judiciare se verifică și se compară profile genetice și date cu caracter personal, în scopul:

a) excluderii persoanelor din cercul de suspecți și identificării autorilor infracțiunilor cuprinse în anexa care face parte integrantă din lege;

b) stabilirii identității persoanelor – victime ale catastrofelor naturale, ale accidentelor în masă și ale actelor de terorism;

c) realizării schimbului de informații cu celelalte state și combaterii criminalității transfrontaliere;

d) identificării participanților la comiterea infracțiunilor cuprinse în anexă;

e) prevenirii și combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

Normele metodologice din 5 ianuarie 2011 de aplicare a Legii nr. 76/2008[2], în vigoare din 25 ianuarie 2011, stabilesc condițiile în care pot fi prelevate probe biologice de la anumite persoane fizice sau din urmele rămase la locul comiterii unor infracțiuni, în vederea determinării profilului genetic, precum și condițiile în care pot fi prelucrate datele cuprinse în S.N.D.G.J.

În condițiile unor dispoziții normative extrem de clare, în practica actuală a instanțelor de judecată a apărut o practică neunitară tocmai cu privire la incidența art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

Desigur că între aplicarea acestor dispoziții normative și modul în care este soluționată acuzația în materie penală față de persoana de la care vor fi prelevate probele biologice există o strânsă legătură, în absența unei hotărâri definitive prin care să fie reținută săvârșirea faptei neputând fi prelevate probe biologice, însă în practica instanțelor s-a pus problema dacă în cazul unei soluții de condamnare pentru una dintre infracțiunile menționate în anexă este întotdeauna obligatorie dispunerea prelevării sau, dimpotrivă, o asemenea măsură este lăsată la latitudinea instanței care ar putea analiza posibilitatea unei astfel de măsuri, inclusiv prin filtrul proporționalității.

II. Orientări jurisprudențiale actuale în aplicarea art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare

Într-o primă orientare, majoritară în practica instanțelor de judecată, prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) este dispusă  prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunțare la aplicarea pedepsei pentru oricare dintre infracțiunile cuprinse în anexa actului normativ, indiferent de forma de participație sau de proporția gradului de vinovăție, în cazul infracțiunilor din culpă când în sarcina victimei se reține o culpă concurentă.

În acest sens, prin sentința penală nr. 975/23 decembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița – Secția penală[3], dispunând condamnarea inculpatului PR. la pedeapsa închisorii în regim de executare pentru săvârșirea unei infracțiuni de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prevăzută și sancționată de art. 195 din Codul penal, menționată de anexa Legii nr. 76/2008, în temeiul dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare cu referire la art. 3 din acelaşi act normativ, la data rămânerii definitive a sentinţei, a fost dispusă și prelevarea probelor biologice de la inculpatul P.R.

Soluția a fost menținută prin decizia instanței de control judiciar, prima instanță dispunând aplicarea art. 7 din Legea nr. 76/2008, exclusiv ca și consecință a condamnării pentru infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, infracțiune menționată în anexa la care am făcut anterior referire.

Prin urmare, instanța care a dispus prelevarea probelor biologice nu a ținut seama că probele administrate au permis doar reținerea unei infracțiuni praeterintenționate, nici de faptul că inculpatul nu era cunoscut cu antecedente penale și a solicitat aplicarea procedurii de judecată întemeiate pe recunoașterea învinuirii. Unicul criteriu avut în vedere la pronunțarea soluției a fost menționarea infracțiunii pentru care s-a pronunțat condamnarea în anexa Legii nr. 76/2008.

În a doua orientare semnalată la nivel național, există instanțe care, deși sunt sezizate cu judecarea unor infracțiuni menționate în anexa Legii nr. 76/2008 și sunt pronunțate soluții de condamnare, nu menționează nimic despre incidența în cauzele respective a art. 7 al Legii nr. 76/2008.

În sensul acestei orientări minoritare în jurisprudență, este sentinţa penală nr. 2960 pronunţată de Judecătoria Ploieşti – Secţia penală la data de 20.10.2017.[4]

În această cauză, deși prin rechizitoriul emis la data de 30.03.2017 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul F.G. pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen. şi de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută și pedepsită de art. 336 alin. (1) C. pen., în concurs real, cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen., iar prima instanță a pronunțat soluții de condamnare, individualizând pedeapsa rezultantă în regim neprivativ de libertate, nu a făcut totuși nicio mențiune cu privire la potențiala incidență a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008.

Faptul că instanța a aplicat o pedeapsă principală rezultantă în regim de suspendare sub supraveghere, conform art. 91 din Codul penal, nu poate constitui un impediment în calea aplicării dispozițiilor privind prelevarea probelor biologice în cursul anului 2017, cât timp, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 18 din 18 noiembrie 2013 privind examinarea recursului formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov[5] s-a stabilit că prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexa Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare poate fi dispusă şi în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiţionat sau sub supraveghere.

Prin urmare, în viziunea instanței supreme, nu modul de individualizare a pedepsei aplicate este criteriul de care instanța trebuie să țină cont la pronunțarea soluției de prelevare a probelor biologice, ci prevederea în anexa Legii nr. 76/2008 a infracțiunii deduse judecății.

În acest sens, conform considerentelor Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 18 din 18 noiembrie 2013, opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a întemeiat pe argumentul conform căruia, în condiţiile în care legea nu distinge între condamnări în raport de modul de individualizare a executării pedepsei, nici judecătorului nu-i este îngăduit să facă o asemenea distincţie. În acest sens s-a opinat că includerea în anexa legii a unor infracţiuni precum vătămarea corporală din culpă sau uciderea din culpă, care, în mod majoritar, în practica judiciară sunt sancţionate cu pedeapsa închisorii a cărei executare este suspendată condiţionat sub supraveghere, constituie un argument suplimentar în susţinerea acestui punct de vedere.

În condițiile în care au trecut aproximativ 6 ani de la publicarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 18 din 18 noiembrie 2013, există și o a treia orientare a practicii judiciare actuale, conform căreia instanțele constată că, deşi infracţiunea de ucidere din culpă face parte din categoria celor menţionate în anexa Legii nr. 76/2008, cât timp în cuprinsul dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 76/2008 este folosită exprimarea „infracţiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice”, apreciază că dispunerea prelevării reprezintă o facultate pentru instanţă şi nu o obligaţie.

Astfel, apreciind că o asemenea măsură ar fi excesivă faţă de modalitatea concretă în care a avut loc evenimentul rutier soldat cu moartea unei persoane şi în raport de persoana acuzatului, aceste instanţe au apreciat că luarea măsurii prevăzute de art. 7 alin. 1 din legea nr. 76/2008 nu se impune.

În sensul acestei orientări, precizăm că prin sentința penală nr. 240/31 martie 2020, pronunțată de Judecătoria Buzău[6], dispunând condamnarea inculpaților A.V. și C.G.F. la pedepse cu închisoarea în regim de suspendare sub supraveghere pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. (1) şi (2) Cod penal, instanța a stabilit că nu se impune aplicarea art. 7 din Legea nr. 76/2008, pentru niciunul dintre inculpaţi.

Atât modul de individualizare a pedepselor principale aplicate inculpaților cât și dispoziția de neaplicare a art. 7 din Legea nr. 76/2008, pentru niciunul dintre inculpaţi, au fost criticate pe calea apelului exercitat de unitatea de parchet competentă.

Astfel, sub aspectul motivelor de nelegalitate, în apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău a fost criticată dispoziția primei instanțe de nu dispune prelevarea probelor biologice de la inculpații A.V. și C.G.F. pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic, considerându-se că  prelevarea probelor biologice este reglementată imperativ de actul normativ incident în cauză, nefiind reglementată o posibilitate a judecătorului de a dispune prelevarea probelor, ci obligația acestuia în măsura în care infracțiunea dedusă judecății este una dintre cele expres și limitativ menționate în lege.

Prin Decizia penală nr. 844/20 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. 7415/200/2018[7], a fost admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău, fiind desființată în parte sentința penală apelată și în temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare raportat la Decizia nr. 18/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, în dosarul nr. 18/2013, a fost dispusă prelevarea probelor biologice de la inculpații A.V. și C.G.F. pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

Precizăm că această soluție a instanței de control judiciar a fost pronunțată în codițiile în care critica formulată pe calea apelului exercitat s-a referit chiar la refuzul expres al primei instanțe de a dispune prelevarea probelor biolgice. În situația în care calea de atac ar fi fost exercitată exclusiv de inculpați, instanța de apel nu ar fi avut posibilitatea de a dispune prelevarea probelor biologice în temeiul art. 7 al Legii 76/2008, o asemenea dispoziție putând fi calificată drept o agravare a situației în propria cale de atac.

Credem că acesta este și motivul pentru care o mare parte a soluțiilor pronunțate sub aspectul infracțiunilor de ucidere din culpă, nu mai pot fi modificate în calea de atac, în sensul respectării dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008, cele mai multe căi ordinare de atac fiind exercitate de inculpați.

III. Soluții reglementate de cadrul normativ actual

Deși unele dintre soluțiile instanțelor de judecată pronunțate în perioada recentă fac referire la caracterul excesiv al prelevării probelor biologice, faţă de modalitatea concretă în care a fost comisă infracțiunea dedusă judecății şi în raport de persoana acuzatului, apreciind că luarea măsurii prevăzute de art. 7 alin. 1 din legea nr.76/2008 nu se impune, considerăm totuși că un astfel de raționament excede cadrului normativ incident.

În acest segment de reglementare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit mai multe exigențe minimale. Astfel, s-a considerat că ingerința în viața privată să fie „în conformitate cu legea”, să fie redactată în termeni clari în actul normativ intern, să urmărească realizarea unuia dintre obiectivele enumerate la art. 8 § 2 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și să fie „necesară într-o societate democratică”

Instanța de la Strasbourg a mai statuat că măsura „este necesară într-o societate democratică”, având în vedere contribuția importantă pe care au avut-o asemenea probe biologice în eficientizarea activității organelor judiciare în perioada recentă. S-a mai considerat că ingerința este relativ redusă, putând servi chiar drepturilor sau intereselor persoanelor supuse acestei proceduri de prelevare, deoarece permite o eliminare rapidă din cercul suspecților de comiterea unei infracțiuni la investigarea căreia au fost descoperite probe ADN.

Desigur că atât în cadrul normativ european cât și în cel intern este necesară reglementarea unor norme corespunzătoare pentru protecția drepturilor fundamentale și a datelor cu caracter personal, iar statele membre pot introduce restricții în materia prelucrării datelor genetice, a celor biometrice sau a celor referitoare la starea de sănătate, însă în absența unei dispoziții care ar permite organelor judiciare să opteze între a dispune prelevarea probelor biologice și a nu dispune o asemenea măsură prin raportare la o categorie de infracțiuni enumerate expres și limitativ în anexa legii, soluțiile instanțelor de judecată prin care fie nu s-a dispus nicio măsură, fie s-a dispus că nu se impune prelevarea probelor biolgice, apar ca fiind lipsite de orice suport legal.

În acest sens, în Decizia penală nr. 844/20 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. 7415/200/2018, cu referire la critica privind lipsa prelevării probelor biologice de la inculpații A.V. și C.G.F. pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic, contrar considerentelor primei instanțe, instanța de apel a reținut că scopul legii nr. 76/2008 este definit în art. 1, și anume, constituirea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., pentru prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, precum și pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism.

În Sistemul Național de Date Genetice Judiciare se verifică și se compară profile genetice și date cu caracter personal, în scopul:

– excluderii persoanelor din cercul de suspecți și identificării autorilor infracțiunilor cuprinse în anexa care face parte integrantă din lege;

– stabilirii identității persoanelor – victime ale catastrofelor naturale, ale accidentelor în masă și ale actelor de terorism;

– realizării schimbului de informații cu celelalte state și combaterii criminalității transfrontaliere;

– identificării participanților la comiterea infracțiunilor cuprinse în anexă.

Prin urmare, nu se poate reține că o asemenea măsură ar fi excesivă faţă de modalitatea concretă în care s-a produs accidentul de circulaţie şi în raport de persoana inculpaţilor, deoarece, conform celor expuse mai sus, prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate pentru infracțiunea de ucidere din culpă, chiar în regim neprivativ de libertate, nu poate reprezenta o chestiune de proporționalitate, scopul prelevării nefiind doar excluderea persoanelor din cercul de suspecți și identificării autorilor infracțiunilor cuprinse în anexa care face parte integrantă din lege.

Argumentul proporționalității la care s-a făcut referire în susținerea dispoziției de a nu se preleva probe biologice nu poate fi nu poate fi luat în considerare deoarece o apreciere a proporționalității este avută în vedere de legiuitor care are dreptul suveran de a stabili sau de a completa infracțiunile menționate în anexa Legii nr. 76/2008.

În condițiile în care legiuitorul a reglementat constituirea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, considerând că se impune includerea profilelor genetice ale unor persoane față de care s-a reținut cu titlu definitiv comiterea unora dintre infracțiunile reglementate în anexa Legii nr. 76/2008, nu credem că includerea profilelor genetice ar fi fost lăsată la aprecierea instanței care ar putea folosi argumentul proporționalității pentru a aprecia dacă se impune sau nu prelevarea probelor genetice. Optica legiuitorului a fost în sensul constituirii unei baze de date conținând profilele genetice ale unor persoane care au participat la comiterea unor infracțiuni menționate expres în anexa legii, indiferent de modalitatea de comitere a faptei sau de aspecte privind antecedența penală a pesoanei care a comis una dintre infracțiunile enumerate de lege.

În măsura în care legiuitorul ar fi intenționat să lase la aprecierea judecătorului posibilitatea de a dispune prelevarea de biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., ar fi reglementat cel puțin la nivel sumar care sunt acele criterii de care judecătorul ar trebui să țină seama la momentul pronunțării unei soluții prin care dispune prelevarea probelor biologice (de exemplu – modul de săvârșire a infracțiunii, consecințele deosebit de grave ale acesteia, folosul obținut în urma comiterii infracțiunii). Or, din analiza succintă a Legii nr. 76/2008, nu rezultă că ar fi fost reglementate nici cu titlu orientativ criteriile de care instanța ar putea ține seama în adoptarea unei soluții de prelevare a probelor biologice, existând doar o listă de infracțiuni apreciate de legiuitor care atare. Argumentul conform căruia în textul actului normativ este folosită sintagma ”pot fi prelevate probe biologice”, chiar dacă la o simplă lectură ar susține ipoteza caracterului facultativ al prelevării, în realitate nu poate fi reținut, deoarece tot legiuitorul ar fi trebuit să reglementeze când prelevarea este obligatorie și când nu mai are acest caracter.

Cum singurul indiciu oferit de legiuitor în acest sens este lista infracțiunilor menționate în anexa Legii nr. 76/2008, apreciem că ori de câte ori instanțele vor stabili pe bază de probe vinovăția unor persoane pentru săvârșirea uneia dintre infracțiunile menționate în anexă, prelevarea probelor biologice va avea caracter obligatoriu, singura excepție fiind cazul inculpaților minori sancționați prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal.

În acest sens, reamintim că, potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 5 din 16 mai 2016, publicate în Monitorul Oficial nr. 493 din 1 iulie 2016, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a stabilit că: ”în cazul inculpaților minori sancționați prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal, instanța de judecată nu poate dispune prelevarea probelor biologice pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic”.


[1] Monitorul Oficial nr. 289 din 14 aprilie 2008
[2] Monitorul Oficial nr. 64 din 25 ianuarie 2011
[3] Sentința penală nr. 975/23 decembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița – Secția penală în dosarul nr. 1860/120/2019, accesbilă la adresa portaljust.ro
[4] Sentinţa penală nr. 2960 pronunţată de Judecătoria Ploieşti – Secţia penală la data de 20.10.2017 în dosarul nr. 8154/281/2017, accesabilă la adresa postaljust.ro
[5] Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 7 din 7 ianuarie 2014
[6] Sentința penală nr. 240/31 martie 2020, pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 7415/200/2018, accesabilă la adresa portaljust.ro
[7] Decizia penală nr. 844/20 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. 7415/200/2018, accesabilă la adresa portaljust.ro


Judecător Raul Alexandru Nestor, Curtea de Apel Ploiești



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.