Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Contravenţii
Contravenţii
CărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu CCR, Contencios contravențional, Drept constituțional, Monitorul Oficial al României

Excepție de neconstituționalitate respinsă ref. reglementarea contravenţiilor prin hotărâri ale Guvernului

17 august 2023 | JURIDICE.ro

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 742 din 16 august 2023 a fost publicată Decizia nr. 147/2023 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 teza a doua și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Excepţia a fost ridicată de Iordache Albu într-o cauză având ca obiect apelul împotriva sentinţei civile prin care a fost respinsă plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii reglementate printr-o hotărâre a Guvernului.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că textele de lege criticate sunt neconstituţionale deoarece permit reglementarea contravenţiilor prin hotărâri ale Guvernului, contravenind dispoziţiilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. h) şi t), „cu aplicarea art. 15 alin. (2) şi art. 1 alin. (5) din Constituţie”, deoarece, în conformitate cu Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Anghel împotriva României, „acuzaţiile în materie contravenţională sunt asimilate acuzaţiilor penale”.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 teza a doua şi ale art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, care au următorul cuprins:

Art. 1 teza a doua: „Constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.”;

Art. 2 alin. (1): „Prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului se pot stabili şi sancţiona contravenţii în toate domeniile de activitate.”

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că noţiunea de „organizare a executării legii”, consacrată de dispoziţiile art. 108 alin. (2) din Constituţie, are un sens mai larg decât cea privind aplicarea legii, şi anume că prin hotărâri ale Guvernului pot fi dispuse măsuri organizatorice, financiare, instituţionale sau sancţionatorii în vederea stabilirii cadrului necesar pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor legii. Aşadar, legiuitorul nu mai stabileşte întotdeauna direct, prin lege, contravenţii şi sancţiuni, ci, chiar în sensul textului constituţional invocat (art. 108), această competenţă revine autorităţii publice însărcinate cu organizarea executării legii (a se vedea Decizia nr. 51 din 12 februarie 2004).

JURIDICE by Night

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

De asemenea, Curtea a reţinut că reglementarea unor contravenţii într-un domeniu sau altul de activitate este posibilă şi prin acte normative subordonate legii, în condiţiile în care domeniile respective sunt prevăzute în competenţa dată prin lege autorităţilor publice stabilite la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, fără a fi încălcate dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie, care proclamă Parlamentul drept organ reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Reglementarea contravenţiilor în condiţiile dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 nu reprezintă o reglementare primară, ci una secundară în raport cu legea care stabileşte competenţa în materie a autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene într-un domeniu sau altul de activitate ori care, eventual, reglementează domeniul de activitate respectiv. De altfel, chiar dispoziţiile art. 2 alin. (2) menţionate se referă la „toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atribuţii prin lege” (a se vedea Decizia nr. 535 din 7 decembrie 2004).

Aplicând jurisprudenţa menţionată la cauza de faţă, Curtea reţine că Hotărârea Guvernului nr. 69/2012 privind stabilirea încălcărilor cu caracter contravenţional ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa transportului rutier internaţional de mărfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa internaţională a serviciilor de transport cu autocarul şi autobuzul şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere şi ale normelor de aplicare a acesteia, precum şi a sancţiunilor contravenţionale şi a altor măsuri aferente aplicabile în cazul constatării încălcărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 14 februarie 2012, prin care au fost reglementate faptele contravenţionale pentru a căror săvârşire a fost sancţionat autorul, a fost adoptată, aşa cum rezultă şi din preambulul său, cu respectarea art. 108 din Constituţie şi a art. 85 alin. (2) [care face trimitere la alin. (10) din acelaşi articol] din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, potrivit căruia „încălcările prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009, ale prezentei ordonanţe, precum şi ale normelor de aplicare a acesteia atrag răspunderea civilă, administrativă, penală şi contravenţională, în condiţiile legii” şi că „încălcările prevăzute la alin. (1) cu caracter contravenţional şi sancţiunile aplicabile în cazul constatării acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”.

Distinct de cele reţinute în jurisprudenţa anterior menţionată, Curtea observă că în motivarea excepţiei în prezenta cauză autorul porneşte de la caracterizarea faptelor contravenţionale de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 4 octombrie 2007 pronunţată în Cauza Anghel împotriva României, ca fiind „acuzaţii în materie penală”. În această hotărâre Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că procedura în cadrul căreia se contestă o faptă contravenţională, poate fi asimilată unei proceduri penale, iar nerespectarea garanţiilor fundamentale – printre care prezumţia de nevinovăţie – care protejează indivizii în faţa posibilelor abuzuri ale autorităţilor impune în privinţa aceasta o problemă prin raportare la art. 6 din Convenţie. Deşi statele au posibilitatea de a nu sancţiona unele infracţiuni sau le pot pedepsi pe cale contravenţională, şi nu pe cale penală, autorii respectivelor fapte nu trebuie să se afle într-o situaţie defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală (a se vedea paragrafele 51, 67 şi 68 din Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunţată în Cauza Anghel împotriva României).

Referitor la acest aspect, Curtea constată că din cuprinsul hotărârii antereferite nu rezultă că faptele contravenţionale sunt asimilate faptelor penale, ci că, sub aspectul respectării prezumţiei de nevinovăţie şi a garanţiilor procedurale, acestea trebuie să se bucure de acelaşi regim. Nu poate fi reţinută astfel incidenţa în cauză a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora.

De asemenea, Curtea observă că în Constituţie nu există vreo dispoziţie prin care să fie reglementată obligaţia de a legifera prin legi organice în domeniul contravenţiilor, astfel că nici art. 73 alin. (3) lit. t) din Legea fundamentală nu este incident în cauză. Totodată, sintagma „lege contravenţională mai favorabilă” cuprinsă în art. 15 alin. (2) din Constituţie trebuie interpretată lato sensu, sub incidenţa sa intrând atât legea ca act normativ de reglementare primară, cât şi ordonanţele Guvernului şi actele administrativ-normative de aplicare a legii la care fac trimitere textele criticate.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories