Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Drept constituțional, Opinii, SELECTED, Sistemul judiciar

Aspecte privind neconstituționalitatea prevederilor legale care reglementează transferul și numirea în funcția de judecător sau procuror militar

7 iunie 2021 | Bogdan-Ciprian PÎRLOG
Bogdan-Ciprian Pîrlog

Bogdan-Ciprian Pîrlog

Cadrul legal

Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (republicată), la art. 32, forma în vigoare, adoptată prin pct. 3 al art. 71 din Legea nr. 255 din 19 iulie 2013, prevede următoarele:

„(1) Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, cu avizul conform al Ministerului Apărării Naționale privind îndeplinirea condițiilor legale pentru dobândirea calității de ofițer activ în cadrul acestui minister.

(2) Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale.”

Analiza neconstituționalității art. 32 din Legea nr.303/2004

Atribuțiile Ministerului Apărării Naționale în ceea ce privește transferul și numirea în funcția de judecător sau procuror militar sunt incompatibile cu dispozițiile constituționale și cu principiile care guvernează un stat de drept membru al Uniunii Europene. Argumentele sunt următoarele:

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

JURIDICE by Night

1. Art. 32 din Legea nr.303/2004 nu conține nicio prevedere cu privire la condițiile, criteriile și şi procedura în care se realizează transferul sau numirea în funcția de judecător sau procuror militar, ceea ce încalcă dispozițiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. l), art. 125 alin. (2) și art. 133 alin. (1) din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 454 din 24 iunie 2020, Curtea Constituțională constată că soluția legislativă cuprinsă în art. 60 din Legea nr. 303/2004, care reglementează transferul judecătorilor și procurorilor este neconstituțională tocmai pentru că respectiva dispoziție legală nu conține nicio prevedere cu privire la condițiile, criteriile și procedura în care se realizează transferul judecătorilor și procurorilor la alte instanțe sau parchete. Soluția legislativă cuprinsă în art. 32 din Legea nr. 303/2004 este identică cu cea cuprinsă în art. 60, declarată deja ca fiind neconstituțională. Considerentele Deciziei CCR. nr. 454 din 24 iunie 2020, reținute la paragrafele nr. 24 – 39 sunt aplicabile și în cazul art. 32.

Mai mult decât atât, procedura de avizare de către MAPN a cererii de transfer încalcă art. 1 alin. (4) și (5), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. l), art. 125 alin. (2) şi art. 133 alin. (1) din Constituție. întrucât nu este transparentă, magistratul solicitant necunoscând toate criteriile avute în vedere la emiterea avizului, criterii stabilite la nivel infralegal, nepublice, unele chiar secrete și nefiind informat asupra considerentelor emiterii avizului negativ, acesta neavând nicio cale legală de a contesta respectivul aviz.

2. Constituția României, la capitolul VI „Autoritatea judecătorească”, stabilește clar care sunt componentele acestei autorități: Instanțele Judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, în cadrul capitolului VI sunt enunțate atribuțiile fundamentale ale componentelor Autorității Judecătorești. Astfel:

a. Articolul 125 cu denumirea marginală „statutul judecătorilor” prevede la alin. (2) că „propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice.” Dispozițiile sunt extrem de clare, competența Consiliului Superior al Magistraturii în materia transferării judecătorilor este absolută și, pe cale de consecință, este exclusă orice interferență din partea vreunei alte autorități/instituții/entități, chiar din interiorul Autorității Judecătorești în procesul transferului judecătorilor. Cu atât mai mult, este exclusă orice interferență a unei entități din afara Autorității Judecătorești cum este cazul ministrului apărării naționale. Constituția nu face nicio diferență între judecătorii civili și militari. În concluzie, un aviz conform al ministrului apărării naționale este incompatibil cu textul constituțional, fiind de neconceput o îngrădire a competenței statuate la rang constituțional în favoarea Consiliului Superior al Magistraturii prin instituirea unei dependințe decizionale de acest aviz.

b. În ceea ce privește procurorii, inclusiv cei militari, Constituția nefăcând vreo diferență între cei civili și cei militari, deși nu există o dispoziție constituțională similară celei de la articolul 125 care îi privește pe judecători, din coroborarea textelor constituționale relevante rezultă clar că este exclusă orice interferență din partea vreunei entități din afara Autorității Judecătorești cum este cazul ministrului apărării naționale. Articolul 131 cu denumirea marginală „rolul Ministerului Public” la alineatul (2) prevede că „Ministerul Public îşi exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii”. Textul nu face nicio diferență între procurorii militari și civili sau între parchetele militare sau civile, toți procurorii civili sau militari sunt constituiți în parchete în interiorul Ministerului Public. Articolul 132, cu denumirea marginală „statutul procurorilor”, la alineatul (1) prevede că „procurorii îşi desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.” Articolul 133 cu denumirea marginală „rolul şi structura” la alineatul (1) prevede că „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției”. Din interpretarea coroborată a textelor constituționale sus menționate rezultă că un aviz conform al ministrului apărării naționale este incompatibil cu principiul imparțialității și cel al exercitării activității sub autoritatea ministrului justiției precum și cu îndeplinirea rolului Consiliul Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției. Articolul 131 cu denumirea marginală „rolul Ministerului Public” la alineatul (1) prevede că „în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertățile cetățenilor”. În măsura în care o entitate din afara Autorității Judecătorești poate controla selecția procurorilor militari și, prin aceasta, indirect, ar putea influența actul de justiție, Ministerul Public este împiedicat să își îndeplinească rolul său constituțional.

3. Dreptul la un proces echitabil exclude posibilitatea persoanelor cercetate sau judecate sau a celorlalte părți sau participanți să își aleagă judecătorii care să îi judece sau procurorii care să efectueze ancheta penală. Or, dacă am permite ministrului apărării naționale să controleze, prin intermediul avizului conform, transferarea și numirea procurorilor și judecătorilor militari, aceasta ar echivala cu selectarea de către ministru a judecătorilor și procurorilor care să judece ori să ancheteze cauzele în care ministrul sau ministerul ar fi parte sau ar avea un interes. Articolul 124 cu denumirea marginală „înfăptuirea justiției” prevede la alineatul (2) că „Justiția este unică, imparțială şi egală pentru toți”, ceea ce exclude de plano orice posibilitate a uneia dintre părți/participanți de a-și alege judecătorii care să îi judece sau procurorii care să efectueze ancheta penală.

4. În ceea ce privește criteriile de „selecție” a magistraților militari, acestea trebuie să fie aceleași ca și pentru magistrații civili. Criteriile de performanță profesională ale magistraților militari trebuie să fie cele specifice profesiei de judecător sau procuror și nu celor specifice cadrelor militare. Așa cum am arătat mai sus, articolul 124 alineatul (2) din Constituția României prevede că „Justiția este unică, imparțială şi egală pentru toţi”, aceasta presupune dreptul tuturor justițiabililor, indiferent de calitatea de civil sau militar de a fi anchetați de procurori și judecați de judecători care, indiferent dacă sunt civili sau militari să îndeplinească aceleași exigențe profesionale. Din aceleași considerente, condițiile privind vârsta, starea de sănătate sau performanțele fizice sportive nu își au aplicarea în „selecția” judecătorilor și procurorilor militari. Aptitudinile fizice și vârsta maximă trebuie să fie aceleași ca și pentru magistrații civili.

Procuror Bogdan-Ciprian Pîrlog
Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul București

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories