Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Dezvăluirea publică a datelor personale – piedică în calea liberei circulații a capitalurilor? O analiză a hotărârii CJUE în Cauza C-78/18
26.10.2020 | Ruxandra SAVA

JURIDICE - In Law We Trust
Ruxandra Sava

Ruxandra Sava

Libera circulație a capitalurilor (art. 63 TFUE[1]) reprezintă una dintre cele patru libertăți fundamentale ale pieței unice a Uniunii Europene[2] alături de libera circulație a mărfurilor (art. 28-37 TFUE), libertatea de stabilire (art. 49-55 TFUE), libertatea de a presta servicii (art. 56-62 TFUE) și libera circulație a lucrătorilor (art. 45-48 TFUE).

TFUE nu indică în mod clar ce include noțiunea de capitaluri, însă CJUE precizează faptul că această noțiune trebuie interpretată ținând seama „cu titlu indicativ și neexhaustiv, de nomenclatorul care figurează în anexa I la Directiva 88/361/CEE a Consiliului din 24 iunie 1988”[3].

CJUE a oferit, în jurisprudența sa, numeroase exemple de capitaluri a căror liberă circulație nu poate fi îngrădită, ca de exemplu investițiile directe[4], investițiile în domeniul imobiliar[5], operațiunile cu valori mobiliare[6], împrumuturile financiare și creditele[7], cauțiuni sau alte garanții[8], donații[9], moșteniri[10], ajutoare financiare provenind din statele membre sau din alte țări terțe[11].

Art. 63 alin. (1) TFUE prevede faptul că sunt interzise orice restricții privind circulația capitalurilor între statele membre, precum și între statele membre și țările terțe.

Având în vedere definiția extinsă a restricțiilor privind circulația capitalurilor din formularea art. 63 alin. (1) TFUE, în principiu, orice măsură adoptată de un stat membru, sub rezerva excepțiilor din dreptul Uniunii, poate fi privită ca o piedică în calea liberei circulații a capitalurilor.

În cauza C-78/18, Commission v. Hungary[12],CJUE a concluzionat că Ungaria a introdus restricții discriminatorii și nejustificate la adresa liberei circulații a capitalurilor (la adresa donațiilor străine acordate organizațiilor societății civile). În concret, CJUE a considerat că prevederile legii privind transparența din Ungaria care au impus „obligații de înregistrare, de declarare și de publicitate anumitor categorii de organizații ale societății civile care beneficiază direct sau indirect de un ajutor din străinătate care depășește un anumit prag, și care prevăd posibilitatea de a aplica sancțiuni organizațiilor care nu respectă aceste obligații” au încălcat art. 63 din TFUE, dar și art. 7, 8 și 12 din cartă (pct. 143), respectiv dreptul la respectarea vieții private, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de asociere.

Cu privire la încălcarea dreptului la viața privată și a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, CJUE a observat că, din Anexa I din legea ungară privind transparența prevedea, în situația depășirii unui prag, rezultă obligația unei declarații care să indice anumite date personale despre persoana fizică din străinătate care oferă ajutor financiar, respectiv numele, țara și orașul de reședință (pct. 127 și pct. 10).

Deoarece divulgarea acestor date personale se realiza printr-o modalitate publică (pct. 60) și nu a existat o justificare legală a acestei ingerințe în viața privată și în dreptul la protecția datelor (pct. 122-125), Curtea a concluzionat faptul că au fost încălcate, printre alte dispoziții legale, și art. 7 și 8 din Cartă.

În ce măsură poate reprezenta dezvăluirea publică a datelor personale o piedică în calea liberei circulații a capitalurilor, rezultă chiar din cuprinsul hotărârii, CJUE arătând la art. 60 faptul că divulgarea publică a unor informații referitoare la persoanele care oferă ajutoare financiare poate avea drept consecință descurajarea acestor persoane să furnizeze asemenea ajutoare.

Concluzii

Hotărârea CJUE în cauza C-78/18, Commission v. Hungary realizează un pas semnificativ în a arata cum nerespectarea dreptului la viață privată și a protecției datelor cu caracter personal poate constitui o piedică sau o restricție indirectă în calea liberei circulații a capitalurilor. Mergând pe acest raționament, ne putem imagina și alte situații în care încălcarea art. 7 și 8 din Cartă sau a prevederilor legislației în protecția datelor pot constitui piedici în calea altor libertăți ale pieței unice. De exemplu, ne-am putea imagina cum prelucrarea nelegală a datelor personale ale persoanelor poate afecta libera circulație a lucrătorilor sau cum le-ar putea îngrădi persoanelor libertatea de stabilire.


[1] Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, JO C 326, 26.10.2012, p. 47–390.
[2] Pentru mai multe informații despre piața unică a se consulta Paul Craig, Grainne de Burca, Dreptul Uniunii Europene. Comentarii, jurisprudență și doctrină, Ed. Hamangiu, 2017, p. 679-951.
[3] CJUE, Commission/Hungary, hotărârea din 18 iunie 2020, ECLI:EU:C:2020:476, pct. 47.
[4] A se vedea, de exemplu CJUE, cauza C-282/04, Commission / Netherlands, hotărârea din 28 septembrie 2006, ECLI:EU:C:2006:608, pct. 19; CJUE, cauza C-367/98, Commission/Portugal, hotărârea din 4 iunie 2002, ECLI:EU:C:2002:326, pct. 38; CJUE, cauza C-174/04, Commission/Italy, hotărârea din 2 iunie 2006, ECLI:EU:C:2005:350, pct. 12.
[5] A se vedea, de exemplu, CJUE, cauza C-370/05, Festersen, hotărârea din 25 ianuarie 20o7, ECLI:EU:C:2007:59, pct. 23.
[6] A se vedea, de exemplu, CJUE, cauza C-265/04, Bouanich, hotărârea din 19 ianuarie 20o6, ECLI:EU:C:2006:51, pct. 29.
[7] A se vedea, de exemplu, CJUE, cauza C-452/04, Fidium Finanz, hotărârea din 3 octombrie 20o6, ECLI:EU:C:2006:631, pct. 42.
[8] CJUE, cauza C-222/97, Trummer și Mayer, hotărârea din 16 martie 1999, ECLI:EU:C:1999:143, pct. 24 și pct. 34.
[9] CJUE, cauza C-318/07, Persche, hotărârea din 17 ianuarie 2009, ECLI:EU:C:2009:33, pct. 24-25.
[10] CJUE, cauza C-513/03, van Hilten-van der Heijden, hotărârea din 23 februarie 2006, ECLI:EU:C:2006:131, pct.40-42.
[11] CJUE, cauza C-78/18, Commission v. Hungary, hotărârea din 18 iunie 2020, ECLI:EU:C:2020:476, pct. 57.
[12] CJUE, cauza C-78/18, hot. cit., supra n. 11.


Av. Ruxandra Sava, CIPP/e



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.