Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

LIVESCU & ASOCIAȚII. CEDO – ”Așteptarea legitimă” de protecție și respect pentru viața privată în proceduri penale
26.10.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Echipa LIVESCU & ASOCIAȚII a obținut o nouă hotărâre favorabilă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Frâncu c. României (nr. 69356/13, hotărârea din 13.10.2020) pentru încălcarea dreptului la respectarea vieții private, garantat de art. 8 din Convenție, produsă prin respingerea examinarii în ședință secretă a unei cauze penale.

Curtea a constatat faptul că violarea de către autoritățile statale a dreptului petentului la respectarea vieții private s-a produs dintr-o dublă perspectivă:

(i) din perspectiva afectării imaginii și demnității sale publice, prin divulgarea în ședință publică a informațiilor privitoare la afecțiunile sale medicale;

(ii) din perspectiva imixtiunii produse în viața sa privată, prin devoalarea în ședință publică a unor informații confidențiale privitoare la problemele sale medicale, în raport de care se motivase cererea de a fi judecat în stare de libertate, informații care au ajuns astfel în presă.

Curtea a reținut încălcarea art. 8 din Convenție ca urmare a desfășurării procesului în ședință publică, la care au putut participa atât reprezentanți ai presei, cât și terțe persoane, care au avut astfel acces direct la informații privind afecțiunile medicale ale petentului.

Au fost respinse argumentele Guvernului privind o pretinsă proporționalitate a ingerinței cu scopul urmărit, deoarece cazul se referea la suspiciuni de acte de corupție, comise de reclamant în calitatea sa de primar și că, din această perspectivă, viața sa privată poate fi mai expusă decât a unei alte persoane. Curtea a reiterat că, în anumite circumstanțe, o persoană, chiar cunoscută publicului, se poate baza pe o „așteptare legitimă” de protecție și respect pentru viața sa privată (§72). Curtea a mai reținut în acest sens că, deși notorietatea unui acuzat poate fi unul dintre factorii care trebuie luați în considerare în analiza proporționalității unei cereri de judecată în ședința secretă, în cazul de față, Curtea de Apel nu a efectuat nicio examinare individualizată a proporționalității unei astfel de măsuri.

Subliniind rolul fundamental jucat de protecția datelor cu caracter personal (§74), Curtea a considerat că, în circumstanțele cauzei, ingerința produsă reclamantului în exercitarea dreptului său la viața sa privată, nu se baza pe motive relevante și suficiente.

Curtea a reiterat faptul că: datele cu caracter medical intră sub incidența dreptului la respectarea vieții private și de familie a pacientului, garantat de articolul 8 din Convenție (§51); respectarea confidențialității informațiilor referitoare la sănătate constituie un principiu esențial al sistemului juridic al tuturor părților contractante la convenție; legislația internă trebuie să ofere garanții adecvate pentru a preveni orice comunicare sau dezvăluire a datelor cu caracter personal referitoare la sănătate care nu sunt conforme cu garanțiile prevăzute la articolul 8 al Convenției (§52).

Se reține în hotărâre că orice măsură luată de un stat pentru a divulga astfel de informații fără consimțământul persoanei în cauză, necesită o examinare riguroasă de către Curte, care trebuie să evalueze garanțiile destinate să asigure protecție eficientă (§53).

Curtea acceptă că protecția confidențialității datelor medicale poate fi uneori limitată de necesitatea investigării infracțiunilor, de urmărirea penală a autorilor și protejarea publicității procedurilor judiciare, cu condiția să se dovedească că aceste interese din urmă au o importanță mai mare (§54). De aceea, Curtea a apreciat că ar fi adecvat să se limiteze cât mai mult posibil ingerința în raport de detaliile litigiului.

Reiterând raționamentul său din cauza Z. v. Finlanda și jurisprudența reținută în aceasta, Curtea Europeană recunoaște marja de apreciere a autorităților naționale competente în ceea ce privește chestiunile legate de accesibilitatea datelor cu caracter personal în contextul procedurilor penale, pentru a ajunge la un just echilibru între interesele concurente: pe de o parte, interesul general pentru asigurarea transparenței procedurii judiciare și, pe de altă parte, interesul justițiabilului de a păstra confidențialitatea datelor referitoare la starea sa de sănătate. Cu toate acestea, se subliniază că amploarea marjei de apreciere în această chestiune depinde de factori precum natura și importanța intereselor în joc precum și de gravitatea ingerinței (§64).

Curtea a verificat dacă motivele invocate pentru a justifica aceasta au fost relevante și suficiente și dacă ingerința a fost proporțională cu obiectivele legitime urmărite (§65). Din această perspectivă, Curtea a reamintit că procedurile penale ar trebui să se desfășoare în așa fel încât să nu pericliteze în mod nejustificat drepturile părților, victimelor sau ale martorilor, care intră sub incidența articolului 8 din Convenție. În contextul unor astfel de proceduri, pot fi luate anumite măsuri pentru protejarea victimei, cu condiția ca acestea să poată fi reconciliate cu un exercițiu adecvat și eficient al drepturilor la apărare (§66).

S-a constatat că, spre deosebire de prima instanță, care se pronunțase în camera de consiliu asupra arestării preventive a reclamantului, Curtea de Apel a respins cererea de ședință secretă și a examinat cazul în ședință publică (§68).

În motivarea s-a reținut existența unei baze de reglementare internă – articolul 290 § 2 din Codul de procedură penală, care i-ar fi permis instanței să examineze un caz cu ușile închise în cazul în care o audiere publică riscă să submineze respectarea viața privată a unei persoane. De asemenea, Curtea a reținut articolele 93 alin. 10 și 11 din Regulamentul intern al instanțelor și articolul 38 § 4 din Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar și presă, care restricționează accesul publicului și al presei la dosare (§68,69).

Respingerea acestei cereri de judecată a apelului în camera de consiliu, a fost fără a prezenta motive relevante și suficiente în sprijinul deciziei sale, din care să rezulte de ce nu a putut fi stabilită incidența niciunei situații prevăzute la articolul 290 § 2 din Codul de procedură penală.

Totodată, au fost reiterate în considerentele hotărârii principiile Recomandării Rec (2003) 13 ale Comitetului Miniștrilor către statele membre cu privire la diseminarea informațiilor de către mass-media în legătură cu procedurile penale:

– Principiul 8 – Protecția vieții private în contextul procedurilor penale în curs, consacră: „Furnizarea de informații cu privire la persoanele suspectate, acuzate sau condamnate, precum și alte părți la procedurile penale, ar trebui să respecte dreptul lor la protecția vieții private, în conformitate cu articolul 8 al Convenției. O protecție specială ar trebui oferită părților care sunt minori sau alte persoane vulnerabile, victimelor, martorilor și familiilor persoanelor suspectate, acuzate sau condamnate. În toate cazurile, ar trebui acordată o atenție deosebită efectului negativ pe care îl poate avea divulgarea informațiilor care permit identificarea acestora asupra persoanelor menționate în prezentul principiu.

Principiul 12 – Admiterea jurnaliștilor, stabilește că: „Jurnaliștii ar trebui să fie admiși fără discriminări și fără cerințe prealabile de acreditare la ședințele judecătorești publice și la pronunțările publice de hotărâri. Acestea nu trebuie excluse de la audierile judiciare, cu excepția cazului în care și în măsura în care publicul este exclus în conformitate cu articolul 6 din Convenție.”

Un alt aspect important și interesant al cauzei l-a constituit și modalitatea în care Guvernul și-a motivat excepția de inadmisibilitate a cauzei pe aspectul neepuizării căilor interne de atac. Astfel, Guvernul a considerat că reclamantul ar fi trebuit să sesizeze cu o acțiune disciplinară Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară pentru a analiza deciziile luate de judecători și modalitatea în care aceștia și-au exercitat autoritatea atunci când au respins cererea de ședință secretă. Curtea a respins aceste argumente ale Guvernului și a stabilit că măsurile disciplinare împotriva judecătorilor Curții de Apel nu puteau fi considerate ca fiind o cale de atac eficientă în circumstanțele prezentei cauze și nu ar fi fost de natură să remedieze atingerea adusă dreptului la respectarea vieții private generată de publicarea în presă a informațiilor medicale confidențiale.

Membrii echipei LIVESCU & ASOCIAȚII, care au contribuit la obținerea acestei hotărâri, prin implicarea lor în diverse etape ale procedurii, au fost: av. Monica Livescu (coordonator), av. Mădălina Lungu, av. Anelis-Vanina Istrătescu, av. Tatiana Șoldănescu.



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.