Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Consilieri juridici sau Pseudo – consilieri juridici în structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională
27.10.2020 | Rosemary BĂZĂVAN, Dan BĂZĂVAN

JURIDICE - In Law We Trust
Rosemary Băzăvan

Rosemary Băzăvan

Dan Băzăvan

Dan Băzăvan

Desigur un titlu dur, dar nu departe de realitate.

Nu de puține ori am constatat că aceste structuri de forță ale Statului Român nu depun la dosarele din instanță dovada calității de reprezentant[1] (exigențe ale art. 82 NCPC așa cum a fost adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicată 2015[2] și ulterior modificată și completată prin Legea nr. 310/2018[3] și implicit nici împuternicirile consilierilor juridici (exigențe ale art. 84, art. 85 alin. (3) NCPC) așa cum se prevede și în anexa nr. 12 a Statutului profesiei de consilier juridic.

În acest sens sunt de menționat și dispozițiile art. 151 NCPC.

Desigur unul dintre actele de procedură îl reprezintă întâmpinarea unde, de asemenea avem mai multe obligații ale pârâților și raportat la susținerile anterioare sunt de menționat exigențele art. 205 alin. (2) NCPC. În cazul neîndeplinirii cumulative ale acestor dispoziții consider că poate interveni decăderea conform art. 208 NCPC, întâmpinarea fiind de drept nulă ca act de procedură.

De altfel, orice act de procedură este lovit de nulitate în cazul în care este formulat de către o persoană necompetentă sau cu depășirea atribuțiilor funcționale, ca instituție fiind de amintit art. 174 alin. (1) NCPC – Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă.

Nulitatea actului de procedură reprezintă principala sancțiune ce se răsfrânge asupra acestuia, în cazul în care a fost formulat  cu încălcarea dispozițiilor legale.

Revenind la calitatea de consilier juridic, aceasta este instituită prin Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic[4] și Statutul profesiei de consilier juridic[5].

La o atentă analiză prin raportare la textele actelor normative anterior menționate putem constata că atât polițiștii cât și cadrele militare sunt incompatibile cu calitatea de consilier juridic prin raportare la Legea nr. 360 / 2002 privind statutul polițistului[6] dar și la Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor miltiare[7].

Scurte considerații:

Conform art. 3 din Legea nr. 514/2003 avem: (1) Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului, potrivit functiei şi categoriei acesteia. (2) Consilierul juridic angajat în muncă are statut de salariat.

În baza art. 382 din Codul administrativ adoptat prin O.U.G. nr. 97/2019[8] constatăm că acesta nu se aplică polițiștilor și militarilor, ca o primă incompatibilitate concluzionând că polițiștii și militarii nu pot fi consilieri juridici.

O altă incompatibilitate o regăsim prin raportarea textului art. 2 din Statutul profesiei de consilier juridic prin care se instituie ca formă de organizare independentă și autonomă, or din art. 4 alin. (1) al Legii nr. 360/2002 se instituie că: Polițistul este obligat să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, Constituția și legile tarii, jurământul de credința față de România, prevederile regulamentelor de serviciu și să îndeplinească ordinele și dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea sa profesională, caz în care nu se distinge nici independența și nici autonomia consilierului juridic, aceleași instituții fiind prevăzute și de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor miltiare, cadrul militar fiind obligat să respecte Constituția, Legile țării și regulamentele militare, regulamente prin care se instituie o ierarhie și o subordonare (ca o paranteză ordinul se execută și nu se discută nerezultând independența consilierului juridic – cadru militar).

De altfel se regăsesc incompatibilități inclusiv între art. 17 din Statutul profesiei de consilier juridic și cele două statute ale polițiștilor și cadrelor militare, consilierul juridic fiind în acest caz obligat la a depune două jurăminte, iar acestea devin incompatibile prin instituția prevăzută a exercității profesiei independent, ceea ce contravine profesiei de cadru militar sau de polițist.

În art. 5 al Legii nr. 514/2003 regăsim: Consilierii juridici pot constitui asociaţii profesionale în scopul apărării şi promovării intereselor profesionale, în condiţiile legii privind asocierea şi constituirea persoanelor juridice, dar în art. 29 lit. e) din Legea nr. 80/1995 cu modificările și completările ulterioare regăsim ca restrângere exercitarea unor drepturi și libertăți, astfel: constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-științific, cultural, sportiv-recreativ sau caritabil, cu excepția celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii și disciplinei specifice instituției armatei, este permisă în condițiile stabilite prin regulamentele militare.

În art. 10 lit. c) din Legea nr. 514/2003 regăsim ca incompatibilitate a exercitrii profesiei de consilier juridic: orice altă profesie autorizată sau salarizată în țară sau în străinatate, iar la lit. f) – alte incompatibilităţi prevăzute de lege sau rezultate din conflict de interese, în condiţiile legii.

Astfel în Legea nr. 80/1995 regăsim pe de o parte la art. 1: Cadrele militare sunt în serviciul națiunii, nefiind considerate funcționari publici conform Codului administrativ, chiar dacă în art. 6 al Statutului cadrelor militare se instituie că: În exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit legii și prevederilor regulamentelor militare, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii sunt investiți cu exercițiul autorității publice, bucurându-se de protecție potrivit legii penale, iar la art. 7 – Îndatoririle, drepturile și libertățile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constituția României, de legile țării și de prezentul statut. Profesia de ofițer, maistru militar sau subofițer în activitate incumbă îndatoriri suplimentare, precum și interzicerea ori restrângerea exercitării unor drepturi și libertăți, potrivit legii.

Desigur sunt multe incompatibilități acestea făcând obiectul unui viitor articol, deocamdată dorind a face câteva aprecieri asupra împuternicirii consilierilor juridici în cauză.

Una din problemele constatate este aceea că aceste delegații ce sunt depuse la dosare în instanță, pe lângă neconformitatea cu anexa nr. 12 din Statutul profesiei de consilier juridic sunt semnate de directorii sau șefii Direcțiilor Generale Juridice din MApN, MAI sau chiar de către Inspectorul general al IGSU și / sau inspectorul șef al ISUJ ceea ce îmi pune mari întrebări privind legalitatea acestora. Sunt îndeplinite cele 3 condiții ale emiterii actului administrativ legalitatea, veridicitatea și autenticitatea? Consider că nu, în situațiile de fapt constatate.

Nu mi-aș pune asemenea întrebări dar, din propria experiență, în instanțele judecătorești am constatat mai multe probleme, una fiind aceea că aceștia se prezintă la instanță cu niște delegații neconforme cu textele legale anterior menționate, pe de altă parte fără număr de înregistrare ceea ce încalcă și prevederile art. 7 din Legea nr. 16/1996, republicată privind Arhivele Naționale[9] (fiind desigur încălcate și dispozițiile art. 15 din Legea nr. 514/2003). Desigur în lipsa gradului, numelui și prenumelui dar și al lipsei parafei sunt încălcate și dispozițiile OMAPN nr. M 9/2013 pentru aprobarea Normelor  privind protecția informațiilor clasificate în Ministerul Apărării Naționale (aplicabil desigur și în M.A.I.)[10], nerezultând în multe situații gradul, numele și prenumele emitentului.

Tot în Legea nr. 514/2003 distingem multe trimiteri către Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat[11] concluzionând că nu poate fi consilier juridic un cadru militar, cum nici un polițist, pe de o parte, dar distingem în art. 3 din Statutul profesiei de consilier juridic obligativitatea înscrierii acestora pe tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, adică pe www.ccj.ro, or am constatat că cei care se prezintă la instanțe figurează www.asociatiafidelislegis.ro ce reprezintă un ONG și NU figurează pe www.ccj.ro.

Astfel îmi pun întrebarea, și probabil că nu pentru ultima dată: Consilieri juridici sau Pseudo – consilieri juridici?

Concluzionând, amintesc și faptul că Tribunalul București mi-a comunicat un răspuns la o solicitare adresată (înregistrat la nr. 460/L/BIRP/2020 din data de 8 iulie 2020) din care rezulta că: ”nu există o listă a consilierilor juridici pentru anii 2016-2020 comunicată de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Informaţii Externe şi nici acte administrative sau mandate ale consilierilor juridici, acestea nefiind comunicate de către instituţiile menţionate”.


[1] Legea nr. 134/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 15 iulie 2010;
[2] Republicat în Monitorul Oficial nr. 247 din 10 aprilie 2015;
[3] Legea nr. 310/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 18 decembrie 2018;
[4] Legea nr. 514/2003 publicată inițial în Monitorul Oficial nr. 867 din 5 decembrie 2003;
[5] Publicat în Monitorul Oficial nr. 684 din 29 iulie 2004;
[6] Publicată în Monitorul Oficial nr. 440 din 24 iulie 2002.
[7] Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 155 din 20 iulie 1995;
[8] Publicat în Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019;
[9] Republicată în Monitorul Oficial nr. 293 din 22 aprilie 2014;
[10] Publicat în Monitorul Oficial nr. 115 din 28 februarie 2013;
[11] Republicată în Monitorul Oficial nr. 440 din 24 mai 2018.


Dr. fiz. Rosemary Băzăvan
Dr. Ing. Dan Băzăvan



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.