Excepție de neconstituționalitate respinsă ref. art. 31 din OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale
21 august 2023 | Alina MATEIÎn Monitorul Oficial, Partea I nr. 756 din 21 august 2023 a fost publicată Decizia nr. 150/2023 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative.
Excepţia a fost ridicată de Irina-Mihaela Cornaciu, Ştefan-Iulian Harda, Ioana-Andreea Untaru şi Constantin-Raluca Zanfir în Dosarul nr. 47.558/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 sunt discriminatorii, contravenind prevederilor art. 16 alin. 1 din Constituţie. Astfel, dispoziţiile de lege criticate, care prevăd păstrarea drepturilor salariale avute la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 pentru personalul ministerelor, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, instituţiilor publice şi structurilor care fac obiectul acestei ordonanţe de urgenţă creează o discriminare a personalului angajat ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ, în sensul că drepturile salariale din cuprinsul cărora fac parte sporul de condiţii vătămătoare şi indemnizaţia pentru cifrul de stat sunt recunoscute celor dintâi şi nerecunoscute/nereglementate pentru personalul angajat după intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 din OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 29 martie 2013. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare:
– Art. 31: „Personalul ministerelor, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, instituţiilor publice şi structurilor care fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îşi păstrează drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că OUG nr. 96/2012 stabileşte o serie de reglementări care privesc, între altele, şi situaţia personalului din instituţiile supuse reorganizării. În acest sens, dispoziţiile art. 26 alin. (3) din această ordonanţă de urgenţă prevăd că ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice şi instituţiile publice nouînfiinţate sau care preiau activităţi de la alte instituţii publice preiau personalul aferent acestor activităţi în condiţiile legii şi se subrogă în drepturile şi obligaţiile instituţiilor care derulau aceste activităţi.
Ceea ce invocă autorii excepţiei este faptul că, drept urmare a măsurilor de reorganizare, au fost reîncadraţi într-o instituţie în care sunt întrunite condiţiile pentru acordarea unui spor pentru condiţii de muncă, precum şi a unei indemnizaţii pentru cifrul de stat. Cu toate acestea, în temeiul art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012, li s-a refuzat acordarea acestor sporuri, apreciindu-se că nu pot beneficia decât de drepturile salariale păstrate potrivit acestui articol de lege. Astfel, se creează o discriminare între personalul care lucra deja în aceeaşi instituţie la data reîncadrării lor, care beneficiază de aceste drepturi, şi persoanele care se încadrează în ipoteza normei criticat.
Curtea reţine că textul legal apare ca o măsură de protecţie, menită să garanteze păstrarea drepturilor salariale aflate în plată ale persoanelor aflate în ipoteza normei, în ipoteza în care reîncadrarea în noile instituţii sau structuri ar avea drept efect o diminuare a drepturilor salariale.
Curtea apreciază că aceste dispoziţii legale nu pot fi interpretate în sensul că interzic acordarea unor sporuri care ţin de condiţiile de muncă, în situaţia când locurile de muncă în care personalul din instituţiile sau structurile reorganizate sau desfiinţate a fost reîncadrat prezintă astfel de condiţii ori activitatea pe care o desfăşoară justifică acordarea unor sporuri şi există un temei legal pentru acordarea acestor sporuri.
Curtea consideră că aspectele învederate de autorii excepţiei pun în discuţie, în realitate, probleme ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, ce revin în mod exclusiv competenţei instanţei de judecată.
Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea:
– Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate invocată.
