Secţiuni » Jurisprudenţă
Jurisprudenţă
CEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ Dezlegarea unor chestiuni de drept Recurs în interesul legiiCurţi de apelTribunaleJudecătorii
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Jurisprudență, Jurisprudență Judecătorii, Note de studiu, SELECTED

Judecătoria Sectorului 1 București. Prescripția răspunderii penale. Înșelăciune. Exercitarea fără drept a unei profesii sau activități

23 august 2023 | Claudia STANCIU
Claudia Stanciu

Claudia Stanciu

Cadru legal
Art. 348 NCP – ”Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.”

Art. 393 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 – ”Practicarea profesiei de medic de către o persoană care nu are această calitate constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Codului penal”

Art. 154 alin. (1) lit. e) NCP – ”Termenul de prescripție a răspunderii penale este de 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.”

Art. 244 alin. (1) și (2) NCP – ”(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. (2) Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.”

În fapt,
În perioada martie-decembrie 2018, inculpatul a exercitat acte specifice profesiei de chirurg plastician-estetician și anume operații de lifting facial, liposucţie, implant mamar, rinoplastie, corecţie cicatrice cheloide, consultaţii specifice specializării etc. asupra mai multor pacienți, deși nu avea calitatea de medic și nici o specializare în chirurgie plastică-estetică.

Inculpatul a indus în eroare persoanele vătămate cu privire la calitatea sa de medic specialist în chirurgie plastică-estetică, cu drept de practică pe teritoriul României, folosind un nume fals și a efectuat asupra acestora acte specifice profesiei de chirurg plastician-estetician. Astfel, inculpatul a obținut un folos patrimonial injust de peste 10.000 euro, reprezentat de sumele plătite de paciente pentru servicii medicale nespecializate și autorizate.

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

JURIDICE by Night

Arbitraj comercial

În drept,
Regula generală este că termenul de prescripție se calculează de la data săvârșirii infracțiunii. În cazul infracțiunilor în formă continuată, acesta curge de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni, căci acela reprezintă momentul epuizării activității infracționale.

La calcularea datei împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale s-a avut în vedere și Decretul Președintelui nr. 240/2020 din 16.04.2020 prin care s-a stabilit suspendarea de drept a cursului prescripției răspunderii penale pe perioada stării de urgență în cauzele în care nu s-au efectuat acte de urmărire penală, așa cum este și aceasta.

Astfel, se reține că, în privința săvârșirii infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit în luna februarie 2022. Așadar, în baza art. 396 alin. (1) C. proc. penală rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. penală, instanța va dispune încetarea procesului penal față de inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată.

În privința săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, instanța reține că inculpatul s-a prezentat pacientelor drept chirurg plastician cu o vastă experiență profesională dobândită în străinătate și și-a oferit serviciile pentru corectarea imperfecțiunilor sau problemelor pe care acestea le reclamau, ajungând să presteze servicii medicale în mai multe clinici din București. Instanța constată că inculpatul nu avea dreptul de a profesa medicina pe teritoriul țării. Din analiza ansamblului probator rezultă că inculpatul nu a făcut dovada dobândirii unei specializări în chirurgie plastică și estetică. Mai mult, în declarația dată în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că nu deține calitatea de medic estetician și că a absolvit doar cursuri de chirurgie cosmetică și că, deși nu deținea dreptul de liberă practică, a profesat în România sub un nume fals.

Conform prevederilor art. 244 alin. (1) C. pen., înșelăciunea presupune inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate în scopul obținerii unui folos patrimonial injust, pentru sine sau pentru altul, dacă s-a produs o pagubă.

Falsa reprezentare a realităţii creată persoanelor vătămate nu se referă la existenţa cunoştinţelor practice în domeniul medicinii, dovadă fiind că printre cei trataţi se regăsesc şi mulţumiţi de rezultatul actului medical întreprins, ci cu privire la posibilitatea inculpatului de a profesa în condiţii de legalitate în calitate de medic în România şi de a aplica în mod corect tratamente pacienţilor, din moment ce existenţa licenţei de liberă practică poate reprezenta în opinia publică garanţia unor servicii medicale corespunzătoare competenţelor obţinute şi deţinute în condiţii de validitate. Dacă inculpatul le-ar fi adus la cunoştinţă persoanelor vătămate realitatea, respectiv faptul că nu avea drept de liberă practică în România şi nici calitatea de medic specialist, acestea aveau posibilitatea să recurgă sau nu la serviciile sale în deplină cunoştinţă de cauză şi să îşi asume o asemenea realitate.

Așadar, instanța reține că faptele comise întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată și în baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. penală raportat la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. îl condamnă pe inculpat la pedeapsa închisorii de 2 ani și 6 luni.

Concluzia
Prescripția răspunderii penale reprezintă una din cauzele care înlătură răspunderea penală. Este acea armură invizibilă care îi scapă de multe ori pe cei urmăriți pentru săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală.

Din perspectiva legiuitorului român, odată cu trecerea timpului apare ca inutilă exercitarea de către stat a funcției sale represive drept consecință a săvârșirii unei infracțiuni. Explicația este simplă – raportul penal de conflict a încetat.

Deși în privința săvârșirii infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități faptele s-au prescris, inculpatul va fi ținut să răspundă pentru înșelăciune și o serie de alte infracțiuni, căci de această dată, conflictul penal nu se poate stinge în lipsa unei sancțiuni corespunzătoare. (Decizia penală 943/2022 din 29/11/2022 – Penal – înşelăciunea (art. 244 NCP), disponibilă aici)

Claudia Stanciu
Studentă – Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories