Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

Posibilitatea terților de a recurge la procedura ofertei de plată și consemnațiunii
27.10.2020 | Dana BIVOL, Andreea MARIN

JURIDICE - In Law We Trust
Dana Bivol

Dana Bivol

Andreea Marin

Andreea Marin

Procedura ofertei de plată și consemnațiunii este reglementată de prevederile art. 1006-1013 din Codul de procedură civilă și are drept scop liberarea debitorului de bună-credință de obligația sa față de creditor, în situațiile în care acesta din urmă refuză să primească plata.

În ceea ce privește domeniul de aplicare al acestei proceduri speciale, dispozițiile art. 1006 din Codul de procedură civilă, având denumirea marginală Domeniu de aplicare, fac referire la situația în care creditorul refuză să primească plata de la debitor. Astfel, la o primă citire, procedura ofertei de plată și consemnațiunii ar fi un instrument juridic de care s-ar putea prevala doar debitorul – subiectul pasiv al raportului juridic obligațional.

Cu toate acestea, dispozițiile art. 1013 din Codul de procedură civilă fac trimitere la Codul civil, stabilind că prevederile în materia procedurii ofertei de plată și consemnațiunii se completează cu prevederile Codului civil privitoare la plată, precum și cu cele referitoare la ofertele de plată și consemnațiuni.

În continuare, în materia plății, art. 1472 din Codul civil statuează faptul că plata poate să fie făcută de orice persoană, chiar dacă este un terț în raport cu acea obligație, iar creditorul poate refuza plata oferită de terț (i) dacă debitorul l-a încunoștințat în prealabil că se opune la aceasta, cu excepția cazului în care un asemenea refuz l-ar prejudicia pe creditor; (ii) dacă natura obligației sau convenția părților impune ca obligația să fie executată numai de debitor. Desigur, terțul trebuie să realizeze plata cu intenția de a stinge datoria, iar nu din eroare.

Având în vedere dispozițiile legale anterior menționate, prin raportare la jurisprudența și doctrina relevantă în materie, se întâlnesc mai multe orientări cu privire la cine este persoana care poate recurge la procedura ofertei de plată și consemnațiunii, debitorul raportului juridic obligațional sau orice persoană, chiar dacă este un terț în raport cu acea obligație. În acest sens, în practica judiciară se conturează două orientări cu privire la cine poate recurge la procedura ofertei de plată și consemnațiunii.

În prealabil expunerii celor două orientări, se impune a distinge între: (i) ipoteza în care terțul realizează plata, fie ca gerant al afacerilor debitorului, fie în cadrul unui contract de mandat; (ii) ipoteza în care terțul realizează plata cu scopul de a face debitorului o liberalitate; (iii) ipoteza în care terțul face plata urmărind, pe lângă stingerea datoriei, obținerea unei creanțe împotriva debitorului. Distincția o apreciem necesară întrucât, în practică, mai des se întâlnește cea de-a treia ipoteza, în care terțul face plata urmărind, pe lângă stingerea datoriei, obținerea unei creanțe împotriva debitorului.

I. Procedura ofertei de plată și consemnațiunii este un instrument juridic aflat exclusiv la îndemâna debitorului. Într-o primă opinie, se consideră că ar putea recurge la procedura ofertei de plată și consemnațiunii doar debitorul în vederea deplinei sale liberări[1]. Această orientare este fundamentată, în principiu, pe faptul că procedura ofertei de plată și consemnațiunii este o procedură aflată la îndemâna debitorului de bună-credință, prin care acestuia i se conferă posibilitatea liberării de obligația sa față de creditor, în situațiile în care acesta din urmă ar încerca să împiedice liberarea debitorului din diverse motive.

În sensul celor de mai sus, s-a mai considerat în jurisprudență[2] că, în raport de normele de tehnică legislativă cuprinse în Legea nr. 24/2000, în măsura în care legiuitorul ar fi apreciat că procedura ofertei de plată și consemnațiunii poate fi demarată atât de debitor, cât și de terții la raportul juridic obligațional, ar fi prevăzut această posibilitate în mod expres, iar nu pe cale de interpretare a unei norme de trimitere cum este art. 1013 din Codul de procedură civilă.

Așadar, această interpretare se bazează pe faptul că, potrivit art. 1006 din Codul de procedură civilă, domeniul de aplicare al ofertei de plată și consemnațiunii se referă strict la ipoteza în care creditorul refuză în mod nejustificat o plată efectuată de debitor, nu și la ipoteza în care creditorul refuză plata efectuată de către un terț. Acest aspect ar rezulta din construcția art. 1006 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: „când creditorul refuză să primească plata de la debitor, acesta din urmă este în drept să facă o ofertă reală de plată și să consemneze ceea ce datorează.

Având în vedere considerentele anterior citate, s-ar putea concluziona că, în viziunea acestei orientări, procedura ofertei de plată și consemnațiunii nu ar putea fi utilizată de un terț la raportul juridic obligațional, fiind destinată doar debitorului.

II. Procedura ofertei de plată și consemnațiunii este un instrument juridic la care poate recurge și un terț la raportul juridic obligațional. Potrivit acestei orientări, se consideră că oferta de plată urmată de consemnațiune poate fi făcută și de un terț, în numele și pentru debitor. În concret, se apreciază că o interpretare restrictivă a dispozițiilor art. 1006 din Codul de procedură civilă ar fi în contradicție cu dispozițiile art. 1013 din Codul de procedură civilă, care reglementează incidența prevederilor Codului civil privitoare la plată și, potrivit cărora, plata poate să fie făcută de orice persoană, chiar dacă este un terț în raport cu acea obligație[3].

În această ipoteză, apreciem că terțul trebuie să dovedească îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege pentru demararea procedurii speciale a ofertei de plată urmate de consemnațiune. Astfel, acesta trebuie să facă dovada: (i) refuzului nejustificat al creditorului de a primi plata; (ii) că oferta de plată a fost făcută creditorului, reprezentantului său legal sau convențional, persoanei indicate de către acesta ori persoanei autorizate de către instanță a primi plata, potrivit art. 1475 din Codul civil; (iii) că oferta de plată corespunde întocmai obligației de plată a debitorului.

De asemenea, considerăm că terțul trebuie să justifice un interes legitim în parcurgerea procedurii ofertei de plată și consemnațiunii. Astfel, având în vedere că se procedează la utilizarea unei proceduri speciale reglementate de normele procesual civile, devin incidente prevederile art. 32 și art. 33 din Codul de procedură civilă, sens în care terțul trebuie să justifice un folos practic legitim pentru care dorește să îl „oblige” pe creditor la acceptarea plății pe care o propune, și, implicit, pentru care dorește să stingă obligația debitorului față de respectivul creditor.

În cazul debitorului care recurge la procedura ofertei de plată și consemnațiunii, interesul acestuia este evident circumscris și rezultă din scopul acestuia de a executa obligația asumată față de creditor si de a se libera de obligația care îi incumbă.

Sub aspectul condiției de a justifica un interes legitim în parcurgerea procedurii ofertei de plată și consemnațiunii, în jurisprudență[4] s-a reținut că dobândirea unui procent majoritar din valoarea creanțelor împotriva debitorului în insolvență și dobândirea controlului în cadrul adunării creditorilor debitorului în insolvență nu reprezintă un interes legitim în parcurgea procedurii ofertei de plată și consemnațiunii și în efectuarea plății creanței debitorului în insolvență.

Astfel, nu putem fi de acord cu teza potrivit căreia terțul care recurge la procedura ofertei de plată și consemnațiunii nu trebuie să justifice un interes în achitarea debitului, pe motiv că o atare condiție nu ar rezulta din art. 1472 din Codul civil.

O altă chestiune ce poate fi pusă în discuție vizează efectele pe care procedura ofertei de plată și consemnațiunii le are în raport de terțul care efectuează plata pe această cale și îl liberează pe debitor.

Din această perspectivă, considerăm că se vor aplica prevederile art. 1474 alin. (3) din Codul civil, potrivit cărora: „Plata făcută de un terț stinge obligația dacă este făcută pe seama debitorului. În acest caz, terțul nu se subrogă în drepturile creditorului plătit decât în cazurile și condițiile prevăzute de lege.

În ipoteza în care terțul realizează plata cu acordul debitorului, apreciem că terțul urmează a se subroga în drepturile creditorului plătit în temeiul subrogației consimțite de debitor. Totodată, apreciem că subrogația se va produce de drept atunci când este incident unul din cazurile de subrogație legală. Nu vom aduce în discuție subrogația consimțită de creditor întrucât, situația premisă este parcurgerea de care terț a procedurii ofertei de plată și consemnațiunii, care implică refuzul creditorului de a primi plata.

Discuția devine relevantă în cazul în care debitorul nu este de acord cu plata de către terț a datoriei sale și terțul nu se află în vreunul din cazurile de subrogație legală. În acest caz, apreciem că terțul nu se va subroga în drepturile creditorului, ci, eventual, acesta va avea la dispoziție o acțiune în restituire împotriva debitorului. Cu toate acestea, având în vedere și condiția justificării unui folos practic în parcurgerea procedurii ofertei de plată și consemnațiunii, este discutabil în ce măsură în această situație, terțul are un folos practic.

În fine, rezumând cele expuse mai sus, apreciem că nu poate fi exclusă de plano posibilitatea unui terț de a recurge la procedura ofertei de plată și consemnațiunii. Astfel, considerăm că se va aprecia, de la caz la caz, îndeplinirea condițiilor pentru parcurgerea procedurii ofertei de plată și consemnațiunii, inclusiv aceea privind justificarea unui interes legitim în demararea acestei proceduri speciale.


[1] Judecătoria Constanţa, Secţia Civilă, Sentinţa nr. 7395/24.06.2019, disponibilă pe:
http://rolii.ro/hotarari/5d39775ce49009f81e00002b
[2] Tribunalul Constanța, Secția a II – a Civilă, Decizia civilă nr. 234/28.02.2020, disponibilă pe:
http://rolii.ro/hotarari/5e893792e49009d403000086
[3] Judecătoria Constanţa, Secţia Civilă, Sentinţa nr. 10067/25.09.2019, disponibilă pe:
http://rolii.ro/hotarari/5d97f73ee490090c1000003b
[4] Tribunalul Constanța, Secția a II – a Civilă, Decizia civilă nr. 453/11.06.2020, disponibilă pe:
http://rolii.ro/hotarari/5f0a6b91e49009840800005b


Av. Dana Bivol, Partner POPESCU & ASOCIAȚII
Av. Andreea Marin, POPESCU & ASOCIAȚII



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.