ÎCCJ. Infractiunea de bancrută frauduloasă. Tipicitate
25 august 2023 | Camelia SUTIMAN
Camelia Sutiman
Potrivit art. 241 C. pen, constituie bancruta frauduloasă ,,fapta persoanei care, în frauda creditorilor:
a) falsifică, sustrage sau distruge evidenţele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) înfăţişează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situaţia financiară sume nedatorate;
c) înstrăinează, în caz de insolvenţă a debitorului, o parte din active se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.”
Acuzaţia din cauza analizată are în vedere modalitatea de ascundere a activului averii debitorului în frauda creditorilor. Se constată că nu există o ascundere a activelor, atunci când acestea sunt enumerate corect şi complet în planul de reorganizare şi în actele contabile care provin de la societatea debitoare, chiar dacă nu în secţiunea privind evaluarea activului societăţii. Menţiunile contradictorii din planul de reorganizare (de exemplu cele din secţiunea 4, Starea societăţii la data propunerii planului, punctul 4.1,
Evaluarea activului companiei, şi cele de la punctul 3.6, Analiza evoluţiei patrimoniului societăţii şi a principalilor indicatori financiari, acestea din urmă fiind însă concordante cu Analiza ratelor de gestiune şi Analiza riscului de faliment) nu pot fi considerate omisiuni ale activului averii, atât timp cât datele reale erau indicate de către debitor.
Instanta a constatat că activele societăţii, au fost prezentate de către societatea comercială în cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă şi în anexele acesteia, situaţia activelor reieşind din ultima balanţă de verificare încheiată pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii. S-a mai constatat că deşi în Planul de reorganizare, „Starea societăţii la data propunerii planului” la punctul ,,Evaluarea activului companiei”, se arată că activele societăţii constau în bunuri imobiliare, respectiv teren şi clădiri, precum şi în bunuri mobile de natura utilajelor şi echipamentelor specifice şi a mijloacelor de transport, în valoare totală de piaţă de 3.779.700 RON, la „Analiza evoluţiei patrimoniului societăţii şi a principalilor indicatori financiari|” se menţionează, în bilanţul simplificat, că activele societăţii cuprind active imobilizate şi active circulante din care stocuri, creanţe, disponibilităţi băneşti şi cheltuieli în avans, în valoare totală de 28.502.144 RON, în luna iunie 2014 . (…) Tot în planul de reorganizare, la punctul ,,Analiza ratelor de structură ale activului” este prezentată structura activului ca fiind compusă din imobilizări necorporale, imobilizări corporale, imobilizări financiare, active imobilizate, stocuri, creanţe, disponibilităţi băneşti, active circulante şi cheltuieli în avans, în luna iunie 2014, iar la secţiunea „Analiza echilibrului financiar”, este menţionat activul net contabil la data de 30.06.2014 ca fiind compus din active imobilizate şi active circulante. La analiza ratelor de gestiune s-a avut în vedere activul total în valoare de 28.502.144 RON, aferent lunii iunie 2014, iar la analiza riscului de faliment, acelaşi activ. Prin urmare, în opinia instantei de judecata, nu se poate vorbi de o „ascundere”, în sensul cerut de art. 241 alin. (1) lit. a) C. pen.
S-a mai stabilit că toate elementele de activ sunt reflectate în Raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor care au condus la apariţia stării de insolvenţă, întocmit de către administratorul judiciar, şi toate elementele de activ au fost prezentate de către debitoare în planul de reorganizare, prin administratorul special..
În raport de situaţia de fapt reţinută, respectiv de lipsa unei ascunderi în sensul art. 241 alin. (1) lit. a) C. pen., soluţia este cea prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. Concluzia lipsei unei ascunderi în sensul legii penale decurge din prezenţa datelor contestate în conţinutul planului şi documentele contabile aferente. Ceea ce lipseşte din conţinutul acuzaţiei care stă la baza acţiunii penale este chiar fapta prevăzută de legea penală, fiind constatat opusul acesteia, respectiv prezenţa datelor, ceea ce atrage soluţia de la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. (Decizia nr. 228 din 14 noiembrie 2022, pronunțată de Secţia Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție)
Av. Camelia Sutiman, SĂVESCU & ASOCIAȚII
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
