Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul Uniunii Europene
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Dreptul Uniunii Europene Opinii SELECTED

O hotărâre, un raport, o decizie – cum rămâne cu SIIJ?

9 iunie 2021 | Cristi DANILEȚ
Cristi Danileț

Cristi Danileț

Comisia Europeană a dat publicității Raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Comisia a evidențiat încetinirea ritmului reformelor și chiar regrese ale României în ultimii patru ani, neîndeplinirea de autoritățile române a multor recomandări cuprinse în Rapoartele din anii 2017 și 2018 și salută angajamentele noii guvernări de modificare a legilor justiției și codurilor penale. Comisia Europeană concluzionează că, grație Hotărârii Curții de Justiție a UE din data de 18 mai 2021, România are acum o direcție clară a reformelor: trebuie să respecte dreptul UE și să pună în aplicare recomandările din cadrul MCV pentru atingerea obiectivelor convenite cu prilejul aderării. Una dintre aceste recomandări (de pe „to do list”) este acum formulată în mod expres la pagina 24 din Raport: desfiinţarea SIIJ.

În aceeaşi zi, CCR a decis că modul de înfiinţare al SIIJ este conform Constituţiei şi că judecătorul român nu poate face ceea ce a decis CJUE acum trei săptămâni. Iată, în oglindă, argumentele susţinute de cele două entităţi în HotărâreaCJUE din 18 mai 2021, respectiv în Decizia CCR din 09.06.2021. Din şapte argumente, doar două corespund unul cu altul. 

1. CJUE: Decizia 2006/98 care instituie MCV este obligatorie până când va fi abrogată (para. 163). Cele patru obiective de referință care privesc reforma justiției și lupta împotriva corupției sunt obligatorii (para. 172).

2. CCR: CJUE stabileşte caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928.

Evaluare: corespunde.

CJUE: România trebuie să țină seama în mod corespunzător de cerințele și de recomandările formulate în rapoartele întocmite de Comisie în temeiul acestei decizii (para. 177)

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

CCR: CJUE stabileşte caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V.

Evaluare: Nu corespunde: CJUE spune că acele propuneri numite în limbaj european „recomandări” din cadrul Rapoartelor nu sunt facultative. CCR lasă să se înţeleagă că respectarea lor este opţională.

3. CJUE: Pentru SIIJ, cerința independenței impune ca, pentru a înlătura, în percepția justițiabililor, orice îndoială legitimă, astfel cum se arată la punctul precedent, aceste norme specifice să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, la fel ca normele privind răspunderea disciplinară a acestor judecători și procurori, să prevadă garanțiile necesare care să asigure că aceste proceduri penale nu pot fi utilizate ca sistem de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și să garanteze pe deplin drepturile consacrate la articolele 47 și 48 din cartă (para 213).

4. CCR: Cu privire la reglementările referitoare la înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin Hotărârea din 18 mai 2021, C.J.U.E. a stabilit că, pentru ca acestea să respecte dreptul Uniunii, trebuie: (i) să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, (ii) să fie însoțită de garanții specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenței judecătorilor și procurorilor și (iii) în cadrul procedurii de investigare, judecătorii și procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, de prezumția de nevinovăție și de dreptul la apărare.

Evaluare: corespunde.

CJUE: Din dosarul aflat la dispoziția Curții reiese că expunerea de motive a acestei legi nu indică nicio justificare legată de imperative întemeiate pe buna administrare a justiției (para. 215). SIIJ, care are sarcina de anchetare a infracțiunilor săvârșite de judecători și de procurori, întrucât ar putea fi percepută, în funcție de normele care reglementează competențele, compunerea și funcționarea unei astfel de structuri, precum și de contextul național relevant, ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor și întrucât ar putea conduce, așadar, la o aparență de lipsă de independență sau de imparțialitate a acestor judecători, este susceptibilă să aducă atingere încrederii pe care justiția trebuie să o inspire justițiabililor într‑o societate democratică și într‑un stat de drept (para. 216). SIIJ trebuie concepută astfel încât să nu împiedice examinarea cauzei judecătorilor și a procurorilor vizați într‑un termen rezonabil. Or, din indicațiile furnizate de acestea reiese că nu aceasta ar fi situația în cazul SIIJ (para. 221, 222).

CCR: Înființarea îndeplineşte garanțiile stipulate în Hotărârea C.J.U.E., în acord cu prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) și în art.21 alin.(1) și (3) referitoare la accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și, implicit, în acord cu prevederile art.2 și art.19 alin.(1) TUE.

Evaluare: Nu corespunde: CJUE constată că sunt probleme cu SIIJ, existenţa lui fiind contrară dreptului european. CCR afirmă că dreptul european este respectat în privinţa SIIJ.

5. CJUE: Într‑adevăr, în temeiul principiului supremației dreptului Uniunii, invocarea de către un stat membru a unor dispoziții de drept național, fie ele și de natură constituțională, nu poate aduce atingere unității și eficacității dreptului Uniunii. Astfel, conform unei jurisprudențe consacrate, efectele asociate principiului supremației dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca, în special, dispozițiile interne aferente repartizării competențelor judiciare, inclusiv de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru (para. 245). Orice instanță națională sesizată în cadrul competenței sale are, în calitate de organ al unui stat membru, mai exact obligația de a lăsa neaplicată orice dispoziție națională contrară unei dispoziții de drept al Uniunii care are efect direct în litigiul cu care este sesizată (para. 248).

CCR: O instanță judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții din ”legile interne”, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a CCR, cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție.

Evaluare: Nu corespunde: CJUE spune că dreptul european este obligatoriu pentru instanţe. CCR spune că dacă a decis că o lege este constituţională, chiar contrară dreptului european, ea nu poate fi înlăturată de instanţe.

6. CJUE: Pentru a se conforma obiectivelor de referință enunțate în anexa la Decizia 2006/928, România trebuie să țină seama în mod corespunzător de cerințele și de recomandările formulate în rapoartele întocmite de Comisie în temeiul acestei decizii (para 177).

CCR: Curtea a constatat că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligațiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităților române competente să colaboreze instituțional cu Comisia Europeană (par.177 din hotărâre), deci în sarcina instituțiilor politice, Parlamentul și Guvernul României, și, pe de altă parte, că obligațiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE. Din ambele perspective, obligațiile nu pot incumba instanțelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene.

Evaluare: Nu corespunde: CJUE se referă la „România”. CCR spune că CJUE se referă numai la „instituţiile politice”.

7. CJUE: Înființarea SIIJ intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și trebuie să respecte cerințele care decurg din dreptul Uniunii și în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE (para. 183, 184). Cu privirea la înfiinţarea SIIJ … aspect a cărui verificare este totuși de competența instanțelor de trimitere (para. 215)…. aspect a cărui apreciere revine instanțelor de trimitere (para. 219)… revine de asemenea acestor instanțe sarcina de a verifica dacă…(para. 220)… sub rezerva verificării de către instanțele de trimitere (para. 222).

CCR: Rapoartele M.C.V., întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conținutul și efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanța de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma națională. Așa fiind, judecătorul național nu poate fi pus în situația de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale, declarată conformă Constituției naționale de către Curtea Constituțională, întrucât rapoartele M.C.V. nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislația internă.

Evaluare: Nu corespunde. CJUE spune că tot ce ţine de SIIJ trebuie să fie conform dreptului european, iar acest lucru trebuie verificat direct de instanţe. CCR spune că aspectele critice legate de SIIJ apar doar în Rapoartele MCV care, însă, nu fac parte din dreptul european.

CCR s-a aflat într-o postură extrem de grea: în urmă cu trei ani de zile a respins o obiecţiune cu privire la înfiinţarea SIIJ printr-o lege extrem de contestată de magistraţi (care a generat proteste de amploare şi repetate ale judecătorilor şi procurorilor) şi de instituţiile internaţionale (Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia, GRECO) şi a decis că înfiinţarea SIIJ nu este contrară Constituţiei României (para. 131-145 din decizia nr. 33/2018). Între timp, a apărut hotărârea CJUE care arată că existenţa SIIJ este contrară dreptului european şi că judecătorul naţional va verifica în fiecare cauză cu care este sesizat în legătură cu SIIJ modul de înfiinţare şi organizare a acestei instituţii. Poziţia CCR era deja şubrezită prin decizia Curţii de Apel Piteşti din 7 iunie 2021. Curtea a optat să îşi menţină însă poziţia de acum trei ani.

Se pune problema ce se va întâmpla de aici încolo. Va fi respectată hotărârea CJUE sau decizia CCR? Opinia mea este că dreptul UE este suprem atât în raport cu legislaţia infraconstituţională, cât şi în raport cu Constituţia unui stat şi mă bazez pe două argumente:

– pe de o parte, principiul supremaţiei dreptului UE reiese dintr-o jurisprudenţă clară şi constantă a CJUE datând încă din anul 1964: pe scurt, dreptul UE este suprem dreptului statelor membre, iar efectele acestui principiu se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca acest aspect să poată fi împiedicat nici măcar la nivel constituţional; nu se poate admite ca norme de drept național, fie ele şi de natură constituțională, să aducă atingere unității și eficacității dreptului Uniunii;

– pe de altă parte, această problemă este rezolvată în mod expres în paragrafele 242-252 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021. Instanţa românească aduce la cunoştinţa CJUE că  există o jurisprudență recentă a CCR potrivit căreia dreptul Uniunii, în special Decizia 2006/928, nu poate prevala asupra dreptului constituțional de la nivel naţional şi întreabă cum va proceda dacă găseşte o reglementare naţională ce ţine de Decizia 2006/928 care este contrară dreptului UE. Iar Curtea de la Luxembourg răspunde: “principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări de rang constituțional a unui stat membru, astfel cum este interpretată de instanța constituțională a acestuia, potrivit căreia o instanță inferioară nu este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE”.

În concret, ce se va întâmpla de acum cu instituţia SIIJ şi cu actele de urmărire penală îndeplinite de SIIJ? Cu privire la existenţa SIIJ ca instituţie, nu există decât o singură soluţie: Parlamentul este obligat prin ultimul Raport MCV să desfiinţeze SIIJ (recomandarea de la pag 24). Cu privire la actele întocmite de SIIJ până la desfiinţare, instanţele vor decide dacă le menţin sau le anulează, făcând ele însele analiza solicitată de CJUE cu privire la cele trei categorii de garanţii din perspectiva dreptului european.

Judecător Cristi Danileț, Tribunalul Cluj

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership  
 

© 2003-2024 JURIDICE.ro
Despre noi  Website map  Servicii  Contact
Privacy  Politica  Utilizare  Publicare  Parteneri