Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Negotiation Games for Lawyers
Citeşte mai mult în legătură cu CCR, Drept constituțional, Note de studiu, Procedură civilă, RNSJ, SELECTED

Autoritatea de lucru judecat. Constituționalitate

28 august 2023 | Anda-Laura DUȚESCU
Anda Laura Duțescu

Anda-Laura Duțescu

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 572 din data de 26 iunie 2023 a fost publicată Decizia nr. 141/2023 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 430 alin. (1) şi (2) şi ale art. 431 din Codul de procedură civilă.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Megrom – S.R.L. din Timişoara, într-un dosar al Curţii de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal.

În ceea ce privește obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, acesta este reprezintat de dispoziţiile art. 430 alin. (1) şi (2) şi ale art. 431 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

– Art. 430 alin. (1) şi (2):

„(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.

(2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.”;

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

– Art. 431:

„(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

(2) Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.”

Se susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (2) şi alin. (5), ale art. 20, ale art. 21, ale art. 24, ale art. 31, ale art. 52, şi ale art. 126 alin. (6).

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textele de lege criticate reglementează fără echivoc autoritatea de lucru judecat, ca efect al hotărârii judecătoreşti, şi prevăd în mod expres că oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă, putându-se prevala de efectele lucrului judecat (negativ sau pozitiv) într-un litigiu subsecvent celui dintâi, la care se raportează chestiunea autorităţii lucrului judecat.

Aşadar, Curtea reţine că autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al hotărârii judecătoreşti, avându-şi raţiunea în asigurarea stabilităţii şi securităţii circuitului civil. Prin reglementarea autorităţii de lucru judecat se îngrădeşte posibilitatea repunerii ulterioare în discuţie a aspectelor soluţionate de o instanţă judecătorească, pentru a se evita pronunţarea unor soluţii contradictorii definitive cu privire la aceeaşi cerere, consecinţa fiind aceea a generării incertitudinii cu privire la raporturile juridice deja rezolvate de instanţele judecătoreşti.

Referitor la principiul securităţii/stabilităţii raporturilor juridice, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut în jurisprudenţa sa că dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, trebuie să se interpreteze în lumina preambulului Convenţiei, care enunţă supremaţia dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluţia dată de către instanţe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie rejudecată.

În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că principiul potrivit căruia, după pronunţarea hotărârii, judecătorii nu mai pot reveni asupra deciziei luate nu numai că nu încalcă prevederile Constituţiei, ci, dimpotrivă, reprezintă o componentă esenţială a ideii de justiţie, a asigurării autorităţii de lucru judecat şi a ocrotirii drepturilor procesuale ale părţilor, ca element fundamental al statului de drept. Principiul autorităţii lucrului judecat (res judicata) se coroborează cu regula că, odată pronunţată hotărârea definitivă, misiunea judecătorului care a participat la judecată se încheie (lata sententia, judex desinit esse judex). Ca efect juridic al acestei reguli, care ţine de ordinea publică, pronunţarea hotărârii are şi efect de desistare a instanţei, iar judecătorul care s-a pronunţat nu poate reveni asupra părerii sale în respectiva cauză, cu menţiunea că părţilor le rămâne posibilitatea de a cere doar îndreptarea greşelilor materiale care s-ar strecura în hotărâre.

Distinct de aceste aspecte referitoare la autoritatea de lucru judecat, examinând criticile formulate în prezenta cauză, Curtea constată că acestea vizează, în esenţă, aspecte referitoare la soluţionarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti şi nu motivează aspecte care să releve o posibilă contrarietate cu normele Legii fundamentale, ceea ce nu este suficient pentru declanşarea unui control de constituţionalitate.

Aşadar, pornind de la condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate impuse prin prevederile Legii nr. 47/1992, Curtea a subliniat, în considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, că excepţia de neconstituţionalitate prezintă, în mod inerent şi intrinsec, o anumită structură, cuprinzând trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a observat că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv.

Curtea a statuat că excepţia va fi respinsă ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în ipoteza în care, deşi este, în mod formal, motivată, cuprinzând toate cele trei elemente enumerate, totuşi motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat. În cauza de faţă, date fiind caracterul general al textelor pretins încălcate, precum şi lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate în raport cu acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate, astfel încât excepţia ridicată nu este o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate.

Totodată, se observă că toate susţinerile reprezintă, în realitate, aspecte ce vizează interpretarea şi aplicarea textelor de lege criticate de către instanţa care soluţionează litigiul în cadrul căruia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, îi revine instanţei judecătoreşti sarcina să stabilească întinderea şi efectele autorităţii de lucru judecat a hotărârii definitive anterioare, cu respectarea şi aplicarea dispoziţiilor procedurale care reglementează această instituţie juridică. Or, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea realizează un control de constituţionalitate, iar aspectele referitoare la interpretarea şi aplicarea textelor legale intră în competenţa instanţelor judecătoreşti, conform art. 126 alin. (1) din Constituţie.

În ceea ce priveşte solicitarea de a indica instanţa competentă să dispună cu referire la existenţa unei erori judiciare, potrivit art. 96 din Legea nr. 303/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările şi completările ulterioare, în prezent abrogată prin art. 168 alin. (5) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, lege care a intrat în vigoare la 30 de zile de la data publicării, respectiv la 16 decembrie 2022, Curtea reţine că aceasta nu intră în competenţa sa care, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992, are în vedere asigurarea controlului de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte stabilirea instanţei competente să judece anumite cereri.

Astfel, Curtea decide:

– Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 430 alin. (1) şi (2) şi ale art. 431 din Codul de procedură civilă.

Avocat Anda Laura Duțescu

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories