Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură penală
Procedură penală
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Jurisprudență Curți de Apel, Note de studiu, Procedură penală, RNSJ, SELECTED

Curtea de Apel Cluj. Nulitatea absolută a înregistrărilor efectuate cu camere video montate pe corpul denunțătorului

28 august 2023 | Claudiu MINCIC
Claudiu Mincic

Claudiu Mincic

Prin încheierea din data de 14.06.2023 Curtea de Apel Cluj (dosar) a constatat nulitatea înregistrărilor audio-video efectuate cu camerele video montate pe corpul denunțătorului (și a actului subsecvent procesul-verbal de redare a dialogului) dispunând îndepărtarea de la dosar a acestor mijloace de probă și eliminarea referirilor la acestea din cuprinsul rechizitoriului, prin intervenție directă asupra documentului fizic cât și electronic, pentru următoarele considerente:
„2. Sub aspectul cererii de constatare a nulităţii înregistrărilor audio-video efectuate în data de 07.11.2019 cu camere video montate pe corpul denunţătorului, completul de judecători de camera preliminară ai Curţii de Apel găseşte deosebit de relevant în acest demers, conţinutul Ordonanţei de autorizare a colaboratorului datând din 07.11.2019 (f. 54 d.u.p):

Prin ordonanţa din data de 07.11.2019 procurorul de caz a dispus:
„1. Atribuirea calităţii de investigator sub identitate reală în prezenta cauză, pentru o durată de 10 zile, începând cu data de 07.11.2019, numitului PIV
2. Autorizarea numitului PIV, pentru o perioadă de 10 zile, începând cu data de 07.11.2019, să participe la comiterea unei fapte similare laturii obiective a infracţiunii de dare de mită, în sensul ca acesta să îi promită, ofere sau dea din nou sume de bani ori alte bunuri numitului ME, în legătură cu urgentarea îndeplinirii unor acte ce intră în îndatoririle de serviciu ale celui din urmă, în contextul întâlnirii/întâlnirlor care va/vor avea loc cu numitul ME.”

Se constată astfel că în cuprinsul Ordonanţei de autorizare nu se face referire la folosirea de dispozitive tehnice pentru obţinerea de fotografii sau înregistrări audio-video, menţiune care ar fi fost necesară potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. 2 lit. a C.pr.pen.

Pe de altă parte, din interpretarea logică şi sistematică a prevederilor art. 148 alin. 2, 3, 5 şi 6 C.pr.pen., completul de judecători de cameră preliminară ai Curţii de Apel constată că dacă textul alin. 5 stabileşte cadrul general al atribuţiilor investigatorului/colaboratorului, simpla autorizare este insuficientă pentru a conferi caracter de legalitate activităţilor desfăşurate, aceasta (autorizarea) trebuind să fie complinită prin emiterea dispoziţiei de participare autorizată la anumite activităţi (art.148 alin. 6, rap. la art. 150 C.p.rpen.), sau, după caz, cu obţinerea mandatului de supraveghere tehnică în condiţiile art. 148 alin. 3, rap. la art. 141 C.pr.pen., în toate situaţiile însă obţinerea mandatului de supraveghere tehnică/participarea autorizată la anumite activităţi fiind subsecventă sau cel mult simultană autorizării investigatorului/colaboratorului. Această concluzie este firească, atâta vreme cât atât activitatea de supraveghere tehnică adusă la îndeplinire, cât şi participarea autorizată la anumite activităţi se impun a fi desfăşurate de un investigator/colaborator legal autorizat.

De altfel, întrucât actele dosarului conduc la concluzia obţinerii prealabile a mandatului de supraveghere tehnică din partea judecătorului de drepturi şi libertăţi al Tribunalului, omisiunea menţionării printre activităţile autorizate a folosirii de către colaborator a dispozitivelor tehnice pentru obţinerea de fotografii sau înregistrări audio şi video este relevantă şi din perspectiva raţionamentului judiciar al procurorului de caz, care în mod evident a apreciat că o atare activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică nu poate fi dată în atribuţiile colaboratorului.

În contextul în care cauza este dată în urmărirea penală proprie a procurorului raportat la natura infracţiunii sesizate, lipsa autorizării de către procuror a folosirii de către colaborator a dispozitivelor tehnice pentru obţinerea de fotografii sau înregistrări audio şi video conduce la sancţionarea cu nulitatea absolută a mijloacelor de probă astfel obţinute prin tehnica montată pe corpul denunţătorului, pentru încălcarea normelor de competenţă materială şi funcţională a organului de urmărire penală (art. 281 alin. 1 lit. b C. pr. pen. în interpretarea dată prin Decizia CCR nr. 302/2017), în fapt mijloacele de probă (acte de urmărire penală) fiind administrate de o persoană care nu are calitatea de organ de urmărire penală şi care nu a fost autorizată în mod legal să desfăşoare astfel de activităţi.

Evenimente juridice

JURIDICE by Night

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Pe cale de consecinţă, admiţând excepţia formulată, se va constata nulitatea înregistrărilor audio-video efectuate la data de 07.11.2019 cu camerele video montate pe corpul denunţătorului şi a actului subsecvent- procesul-verbal de redare a acestora, datat 08.11.2019 şi se va dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă, concomitent cu eliminarea referirilor la acestea din cuprinsul rechizitoriului nr. ….. al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, prin intervenţie directă asupra documentului fizic cât şi electronic.

Soluția citată mai sus oferă răspuns la o problemă care în practica instanțelor de judecată a primit interpretări diferite și anume dacă se impune sau nu obținerea unei autorizații exprese din partea judecătorului de drepturi și libertăți ca investigatorul/colaboratorul să poată folosi dispozitive tehnice pentru înregistrare audio-video (în temeiul art. 148 alin. 3 și 10 CPP) distinctă de emiterea mandatului de supraveghere tehnică emisă în temeiul art. 140 CPP.

Apărarea inculpatului a susținut în permanență că era obligatorie și necesară respectarea cu strictețe a procedurii prevăzute de art. 148 alin. 3 și 10 din Codul de procedură penală, care este o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun (art. 139-140 din Codul de procedură penală).

Trebuie precizat că în speță procurorul a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți un mandat de supraveghere tehnică prin care organele judiciare să procedeze inclusiv la supravegherea video, audio ori în mediu ambiental a întâlnirilor dintre inculpat și denunțător.
Judecătorul de drepturi și libertăți a aprobat solicitarea în conformitate cu prevederile art. 140 alin. 4 CPP raportat la art. 138 alin. 1 lit. c și alin 6 CPP, art. 139 alin. 1 și 2 CPP, în cuprinsul mandatului de supraveghere tehnică menționându-se în mod expres și că: „Măsurile de supraveghere tehnică se vor efectua cu respectarea dispozițiilor art. 142 și urm. C.pr.pen.”

Potrivit art. 142 alin. 1 din Codul de procedură penală: „(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca acesta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției.”

Procurorul de caz a delegat punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică lucrătorilor de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA).

După acest moment, lucrătorii DGA au montat tehnica de înregistrare audio-video pe corpul denunțătorului (desemnat investigator/colaborator) iar acesta a procedat la interceptarea unei discuții cu inculpatul.

O asemenea procedură a fost nelegală întrucât nu a existat încheiere/mandat de supraveghere expres în acest sens din partea judecătorului de drepturi și libertăți, fiind încălcate prevederile art. 148 alin. 3 din Codul de procedură penală potrivit cărora: „În cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obține fotografii sau înregistrări audio și video, sesizează judecătorul de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică. Dispozițiile art. 141 se aplică în mod corespunzător.” aplicabile și colaboratorilor în temeiul art. 148 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Codul de procedură penală nu face mențiune că procedura ar fi aplicabilă doar dacă nu ar exista un mandat de supraveghere tehnică emis potrivit procedurii comune.

În acest fel a fost infirmată opinia Tribunalului Cluj conform căreia: „Tehnica de înregistrare montată pe martorul denunțător reprezintă doar o punere în aplicare în fapt a celor autorizate în mandat. Montarea tehnicii a fost făcută de organele prevăzute la art. 142. Prin urmare, nu se justifică susținerea conform căreia este incidentă necompetența materială, nici cea referitoare la lipsa de autorizare, întrucât dispoziția judecătorului de drepturi și libertăți acoperă inclusiv activitatea de cercetare desfășurată efectiv. Astfel, prevederile art. 148 alin. 3 și 10 din C.proc.pen, sunt aplicabile atunci când anterior emiterii ordonanței de autorizare a colaboratorului de către procuror nu a fost încuviințată supravegherea tehnică de către judecătorul de drepturi și libertăți, altfel ar exista o suprapunere formală, inutilă a încuviințării de două ori a aceleiași măsuri de supraveghere tehnică video, audio sau prin fotografiere.”

De altfel, este clară distincția pe care Codul de procedură penală o face în sensul că mandatul de drept comun este pus în aplicare de către procuror cu sprijinul organelor de urmărire penală (fără intervenția/conlucrarea unor persoane fizice) în timp ce în cazul procedurii speciale aceste persoane fizice sunt cele care procedează efectiv la realizarea procedurii.

Procedura prevăzută de art. 148 alin. 3 şi 10 din Codul de procedură penală este una specială, derogatorie de la dreptul comun (art. 139 din Codul de procedură penală), în sensul că art. 148 alin. 3 din Codul de procedură penală impune expres sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi, care nu vizează doar dispunerea măsurii, ci şi punerea ei în executare.

Astfel, în mod particular, judecătorul de drepturi şi libertăţi este chemat nu numai să autorizeze măsura supravegherii din perspectiva condiţiilor prevăzute de art. 139 din Codul de procedură penală, ci să se pronunţe şi asupra folosirii dispozitivelor de obţinere a unor înregistrări audio-video sau fotografii, ceea ce echivalează cu o veritabilă extindere a competenţei judecătorului.

Procurorul nu poate ascunde judecătorului de drepturi şi libertăţi faptul că intenţionează să autorizeze un colaborator cu identitate reală pentru a folosi un dispozitiv de supraveghere tehnică, întrucât cel puţin condiţia subsidiarităţii nu mai poate fi verificată în mod realist. Astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate aprecia în cunoştinţă de cauză asupra necesităţii emiterii mandatului de supraveghere. Existenţa unui agent colaborator poate degaja concluzia că probele ar putea fi obţinute şi altfel decât prin emiterea mandatului.

Prin urmare, procurorul nu are libertatea de a disimula sau opera selectiv în privinţa stării de fapt la momentul solicitării emiterii unui mandat, ci trebuie să prezinte, transparent, toate aspectele relevante ale cauzei.

În altă ordine de idei, Curtea de Apel Cluj a constata că nicăieri în ordonanța din 07.11.2019 de atribuire a calității de investigator cu identitate reală și abilitatea denunțătorului de a participa la ”fapte similare” procurorul nu precizează că l-a abilitat pe acesta să facă înregistrări audio-video.

Obligația prevăzută de art. 148 alin. 2 lit. a din Codul de procedură penală („indicarea activităților pe care investigatorul sub acoperire este autorizat să le desfășoare”) a fost limitată de procuror la abilitarea investigatorului/colaboratorului să dea mită nicidecum la implicarea în alte activități de documentare astfel că cele precizate în mod expres și limitativ au fost nesocotite.

Fiind vorba de o urmărire penală aflată în competența exclusivă a procurorului în conformitate art. 56 alin. 3 lit. b din Codul de procedură penală, competența materială de a face delegările le putea face doar acesta, nicidecum organele de cercetare penală. Lucrătorii DGA nu erau competenți din punct de vedere material să monteze tehnica de înregistrare audio-video pe denunțător în lipsa unei ordonanțe de delegare expresă în acest sens din partea procurorului.

Vorbim așadar inclusiv de o depășire a competențelor delegate (încălcarea art. 201 din Codul de procedură penală) în condițiile în care urmărirea penală era în competența exclusivă a procurorului iar organul de cercetare delegat își depășește atribuțiile și ia decizii de montare a tehnicii pe denunțător fără să i se fi stabilit o asemenea sarcină și fără să aibă mandatul special din partea judecătorului de drepturi și libertăți.

Pentru a se putea utiliza colaboratorul, trebuie îndeplinite cerinţele specificate de art. 148 alin. 10 din Codul de procedură penală, incluzând condiţia indicării activităţilor pe care colaboratorul este autorizat să le desfăşoare.

Cum activităţile de supraveghere audio, video sau prin fotografiere au o reglementare specială, dată fiind intruziunea în viaţa privată a persoanei vizate de aceste măsuri, este necesară o autorizare specială, potrivit art. 148 alin. 3 din Codul de procedură penală. Limitările aduse drepturilor fundamentale ale persoanelor trebuie să se supună testului necesităţii, proporţionalităţii şi subsidiarităţii, motiv pentru care orice restrângere trebuie să aibă loc în condiţii stricte şi, în speţă, autorizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi.

Din acest motiv nu se poate considera că mandatul de supraveghere tehnică obţinut anterior (judecătorul de drepturi şi libertăţi de la acel moment având convingerea că va fi pus în executare de organele de cercetare penală) se va extinde şi la cazul în care se doreşte utilizarea colaboratorilor. Altfel, ar avea loc o modificare a modalităţii de supraveghere, fără ca situaţia respectivă să fi fost avută în vedere de judecătorul de drepturi şi libertăţi care a autorizat supravegherea tehnică.

Prin urmare, Curtea de Apel Cluj a constatat că înregistrările efectuate cu camere audio-video montate pe corpul denunțătorului sunt lovite de nulitate absolută în temeiul art. 281 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală în acord cu decizia CCR nr. 302/2017 și produc efecte și asupra actelor subsecvente (în acord cu prevederile art. 102 alin. 4 și art. 280 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Avocat Claudiu Mincic, Baroul Cluj

Citeşte mai mult despre , , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories