„Conservatorship” și tutela specială ca măsuri de ocrotire. Analiză comparativă
30 august 2023 | Andra-Cristina SMIRNOV
Andra-Cristina Smirnov
Necesitatea existenței unor măsurilor de ocrotire adecvate pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale este susținută de încercarea legiuitorului de a edicta legi ce își propun ca finalitate integrarea în societate a respectivilor indivizi, pentru care este necesară această protejare pentru exercitarea capacităților lor civile, în condiții de egalitate cu celelalte persoane. În S.U.A există instituția ,,conservatorship”-ului, ce relevă, în general, situația în care este numit un ,,conservator” de către instanța de judecată pentru a ajuta o persoană numită ,, conservatee”, o persoană incapabilă să își gestioneze singură patrimoniul din cauza capacității sale mentale, a vârstei sau a unei dizabilități fizice, la gestionarea oportună a ,,conservatee’s personal affairs”[1]. (fiecare stat american având legi diferite ce sunt incidente în această materie). Pe plan internațional, această instituție juridică a fost mediatizată datorită mișcării ,,Free Britney”, ce a avut-o ca protagonistă pe starul pop Britney Spears, care timp de 13 ani a fost sub atenta supraveghere a tatălui său, responsabil cu administrarea averii fiicei sale.[2]
În România, precursoarea instituției tutelei speciale a fost punerea sub interdicție judecătorească. Prin legea numărul 140 din 17 mai 2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 500 din 20 mai 2022, s-au introdus în Codul Civil măsuri de ocrotire, precum asistența pentru încheierea actelor juridice, mandatul de ocrotire, consilierea judiciară și tutela specială, asigurându-se, astfel, o protecție adecvată în mai multe situații ce pot apărea în viața de zi cu zi. Tutela specială reprezintă cea mai restrictivă măsură, cel aflat sub egida sa fiind lipsit de capacitate de exercițiu. Instituirea tutelei speciale se poate face numai dacă nu poate fi asigurată o protecție adecvată a persoanei ocrotite prin instituirea asistenței pentru încheierea actelor juridice sau a consilierii judiciare (art. 164 alin. (5) Cod Civil). Ca regulă, tutela specială este dispusă pentru o perioadă de timp ce nu poate depăși 5 ani, iar prin excepție, în cazul în care deteriorarea facultăților mintale ale persoanei ocrotite este permanentă, instanța poate dispune prelungirea măsurii pentru o durată mai mare, care nu poate să depășească 15 ani (art.168 alin. (3) Cod Civil).
Deși diferite, instituția ,,conservatorship”-ului și cea a tutelei speciale prezintă multe asemănări. În primul rând, ambele au ca scop ocrotirea prin atenta supraveghere și gestionare a patrimoniului unei persoane de către un ,,conservator”/tutore numit de către instanța de judecată. De asemenea, ambele măsuri încetează prin moartea celui ocrotit (a se vedea art. 177 alin. (1) Noul Cod Civil, așa cum a fost modificat prin legea numărul 140/2022: ,,Măsura de ocrotire încetează prin moartea celui ocrotit, la expirarea duratei pentru care a fost instituită, în cazul înlocuirii acesteia, precum și la ridicarea ei[3]. La conservatorship, Legal Information Institute of Cornell Law School admite că: ,,Other ways a conservatorship can end include: 1) the conservatee dies and 2) the conservatee’s assets have been depleted.”[4] – traducere: Alte modalități prin care un conservatorship se poate încheia includ 1) posibilitatea în care ,,conservatee” moare și 2) bunurile/averea persoanei ocrotite au fost epuizate).
Măsura de ocrotire americană, prin prisma legislației din California, poate fi, în general, de două tipuri: Lanterman-Petris-Short (LPS) conservatorship (The mental health conservatorship) sau Probate Conservatorship, în timp ce tutela specială reprezintă însăși măsura de ocrotire de care o persoană poate beneficia dacă deteriorarea facultăților sale mintale este totală și, după caz, permanentă, și este necesar să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților ei (a se vedea art. 164 alin. (4) Cod Civil, așa cum a fost el modificat prin legea numărul 140/2022). [5]
În concluzie, pentru protejarea unor persoane cu dizabilități intelectuale și psihosociale poate fi necesară instituirea unor măsuri de ocrotire ce, prin esența lor, se regăsesc în mai multe legislații din diferite țări, sub diferite nume, însă sub un scop comun, născute dintr-o necesitate reală, ce nu poate fi negată.
[1] Disponibil aici
[2] Pentru mai multe detalii, a se vedea aici
[3] Disponibil aici (accesat la data de 28.08.2023)
[4] A se vedea aici (accesat la data de 28.08.2023)
[5] A se vedea aici (accesat la data de 28.08.2023)
Andra-Cristina Smirnov
Studentă – Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
