Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

RIL admis. Instanța competentă să soluționeze acțiunea promovată de angajator în contradictoriu cu salariatul pentru restituirea sumelor achitate de angajator, de bunăvoie, înainte de începerea executării silite, în baza unei hotărâri judecătorești executorii, de primă instanță, care ulterior este desființată în calea de atac
04.11.2020 | Andrei PAP

Secţiuni: Content, Procedură civilă, Recurs în interesul legii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 3 noiembrie 2020, a fost publicată Decizia nr. 15/2020 privind soluționarea recursului în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 1.048/1/2020

1. Obiectul recursului în interesul legii

Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită prin sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava cu soluționarea recursului în interesul legii ce vizează următoarea problemă de drept: „Acțiunea promovată de angajator în contradictoriu cu salariatul pentru restituirea sumelor achitate de primul celui de-al doilea, de bunăvoie, în baza unei hotărâri judecătorești executorii, de primă instanță, care ulterior este desființată în calea de atac, îmbracă natura juridică a unui conflict de muncă, a cărui soluționare se circumscrie prevederilor art. 256 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, atrăgând, din punct de vedere funcțional și procesual, competența materială de soluționare în primă instanță în favoarea tribunalului – Secția specializată în litigii de muncă și asigurări sociale, ori are natura juridică a unei cereri de întoarcere a executării, a cărei soluționare se circumscrie prevederilor art. 724 alin. (3) din Codul de procedură civilă, atrăgând competența materială de soluționare în primă instanță în favoarea instanței de executare, respectiv a judecătoriei”.

2. Practica instanţelor de judecată

Autorul sesizării a arătat că practica judiciară identificată relevă că nu există un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii, statuându-se în mod diferit asupra calificării juridice a cererilor în discuție și, pe cale de consecință, asupra competenței materiale de soluționare a acestora în primă instanță.

Astfel, în practica instanțelor judecătorești s-au conturat două orientări jurisprudențiale.

A) În cadrul primei orientări jurisprudențiale s-a apreciat că acțiunea formulată de angajator pentru restituirea de către salariat a sumelor achitate acestuia din urmă, în baza unei hotărâri judecătorești executorii desființate ulterior, are natura juridică a unui conflict de muncă, a cărui soluționare se circumscrie dispozițiilor art. 256 alin. (1) din Codul muncii, atrăgând competența materială în primă instanță a tribunalului.

În fundamentarea primei orientări jurisprudențiale s-au adus următoarele argumente:

Plata inițială nu s-a făcut în cadrul unei executări silite pentru a fi incidente dispozițiile art. 723 și următoarele din Codul de procedură civilă referitoare la întoarcerea executării, ci în baza unei convenții a părților, în care debitorul are calitatea de angajator, iar creditorul are calitatea de salariat, fiind astfel incidente dispozițiile art. 256 din Codul muncii.

Așadar, cererea dedusă judecății se circumscrie unui conflict de muncă, de natură a atrage competența materială în primă instanță a tribunalului, conform art. 208 și art. 210 din Legea nr. 62/2011.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Deși finalitatea urmărită este aceeași ca și în cazul întoarcerii executării, respectiv repunerea părților în situația anterioară, totuși, față de calitatea părților de angajator/salariat, litigiul se soluționează în temeiul Codului muncii, acest act normativ având natura unei legi speciale față de Codul de procedură civilă, care reprezintă dreptul comun în materia analizată.

Chiar dacă s-ar recunoaște, potrivit art. 723 și 724 din Codul de procedură civilă, dreptul angajatorului de a solicita întoarcerea executării și repunerea părților în situația anterioară emiterii titlului executoriu, desființat ulterior în calea de atac, nu există nicio dispoziție legală care să excludă aplicabilitatea art. 256 din Codul muncii. Or, acest din urmă text de lege reglementează instituția plății nedatorate în materia dreptului muncii și acoperă situațiile în care, fără a fi reținută vinovăția salariatului, acesta este obligat la restituirea unor sume încasate în mod necuvenit de la angajator.

Obligația de restituire se naște în legătură cu desfășurarea raporturilor de muncă, iar creanța pretinsă trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă, constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

În cadrul primei orientări jurisprudențiale a fost exprimată și o opinie nuanțată, după cum angajatorul a efectuat plata anterior sesizării organului de executare, respectiv de bunăvoie, ori ulterior sesizării acestuia, respectiv în mod voluntar. Astfel, s-a arătat că în prima ipoteză sunt aplicabile dispozițiile referitoare la plata nedatorată, iar în cea de a doua ipoteză sunt aplicabile dispozițiile referitoare la întoarcerea executării.

În sensul primei orientări jurisprudențiale au fost atașate următoarele hotărâri judecătorești definitive: deciziile nr. 3.198 din 4 septembrie 2018, nr. 3.997 din 9 octombrie 2018, nr. 5.321 din 27 noiembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale; Decizia civilă nr. 917/2019-R din 5 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă; Decizia civilă nr. 597 din 27 iunie 2019, pronunțată de Tribunalul Botoșani – Secția I civilă.

B) În cadrul celei de-a doua orientări jurisprudențiale s-a apreciat că acțiunea formulată de angajator pentru restituirea de către salariat a sumelor achitate acestuia din urmă, în baza unei hotărâri judecătorești executorii desființate ulterior, are natura juridică a unei cereri de întoarcere a executării, a cărei soluționare se circumscrie dispozițiilor art. 724 alin. (3) din Codul de procedură civilă, atrăgând competența materială în primă instanță a judecătoriei, ca instanță de executare.

În fundamentarea celei de-a doua orientări jurisprudențiale s-au adus următoarele argumente:

Din însăși reglementarea instituției întoarcerii executării, constând în repunerea părților în situația anterioară, în cadrul executării silite, rezultă că legiuitorul a avut în vedere că această instituție juridică reprezintă o situație „simetric inversă executării săvârșite”.

Astfel, instanța competentă să soluționeze această cerere este cea de executare, respectiv judecătoria de la domiciliul sau sediul debitorului.

Prevederile legale anterior menționate sunt aplicabile ori de câte ori, în urma executării unui titlu, intervine desființarea acestuia, indiferent dacă executarea titlului a fost benevolă sau efectuată în cadrul executării silite, respectiv voluntară.

S-a apreciat că nu se poate reține caracterul nedatorat al sumelor pretinse, întrucât aceasta ar echivala cu negarea caracterului executoriu al titlului între momentul pronunțării acestuia și cel al desființării sale în calea de atac.

Prevederile art. 256 din Codul muncii au în vedere alte situații decât cea care presupune plata în temeiul unui titlu executoriu. Astfel, deși a avut loc o sporire a patrimoniului salariatului în urma executării hotărârii primei instanțe, aceasta s-a realizat în baza unui just temei. Cu alte cuvinte, plata era datorată la momentul efectuării sale, devenind nedatorată abia ulterior desființării titlului.

Întrucât restabilirea situației anterioare executării titlului desființat a fost cerută pe cale principală, raportul juridic dedus judecății nu mai păstrează natura juridică a celui în baza căruia s-a emis titlul executoriu pentru a atrage incidența Codului muncii.

Astfel, pretenția dedusă judecății reprezintă o sumă de bani care nu mai are ca temei juridic drepturile sau obligațiile salariale ale părților, instanța fiind sesizată cu examinarea unui raport juridic nou, de sine stătător, respectiv acela la baza căruia stă titlul desființat și care nu împrumută niciuna din particularitățile raportului juridic ce a format obiectul litigiului finalizat prin titlul executoriu desființat.

În sensul celei de-a doua orientări jurisprudențiale au fost atașate următoarele hotărâri judecătorești definitive: Sentința nr. 42 din 22 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă; deciziile nr. 1.631 din 16 aprilie 2018, nr. 3.781 din 28 septembrie 2018 și nr. 200 din 18 ianuarie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale; Decizia civilă nr. 71/A/2017 din 20 ianuarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – Secția I civilă; Decizia civilă nr. 63/R din 10 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – Secția civilă; Decizia civilă din 22 ianuarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale; Decizia civilă nr. 408 din 15 mai 2019, pronunțată de Tribunalul Botoșani – Secția I civilă.

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Procurorul general a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii pentru următoarele argumente: problema de drept ce urmează a fi dezlegată ține, în esență, de interpretarea dispozițiilor art. 256 din Codul muncii, respectiv dacă instituția plății nedatorate se aplică și în ipoteza în care salariatul a încasat de la angajator o sumă de bani în temeiul unui titlu executoriu provizoriu, desființat ulterior în calea de atac. Pe de altă parte, problema de drept pleacă de la premisa că executarea a avut caracter benevol, nefiind demarată executarea silită.

4. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și, în consecință, stabilește că: Acțiunea promovată de angajator în contradictoriu cu salariatul pentru restituirea sumelor achitate de primul celui de-al doilea, de bunăvoie, înainte de începerea executării silite, în baza unei hotărâri judecătorești executorii, de primă instanță, care ulterior este desființată în calea de atac, îmbracă natura juridică a unui conflict de muncă, a cărui soluționare se circumscrie prevederilor art. 256 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, atrăgând competența materială de soluționare în primă instanță în favoarea tribunalului – Secția specializată în litigii de muncă și asigurări sociale, conform art. 208 și art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 iulie 2020.” 

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

 

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti