Data reluării plății îndemnizației pentru limită de vârstă, prevăzută de art. 49 alin. 1 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, ca efect al deciziei Curții Constituționale a României nr. 261/2022
1 septembrie 2023 | Vasilică STOINEA
Vasilică Stoinea
Prin acest articol ne propunem să analizăm efectele Deciziei Curții Constituționale a României nr. 261/2022 în privința datei de la care ar trebui reluată plata îndemnizației pentru limită de vârstă, prevăzută de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor.
Potrivit art. 49 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor ,,Deputații și senatorii care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, eșalonate, după caz, în anexele nr. 5 și 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu prevederile aceleiași legi sau ale altor legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizație pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeși pentru un nou mandat.’’
Acest articol a fost abrogat prin Legea nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor care, la art. I, prevede că ,,Articolele 49 și 50 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă’’ iar la art. II prevede că ,,De la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata indemnizațiilor pentru limită de vârstă acordate în baza prevederilor art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare’’.
Legea nr. 7/2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 186/24.02.2021, intrând în vigoare la data de 27.02.2021, conform art. 78 din Constituția României care prevede că ,,Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei’’.
În baza Legii nr. 7/2021, Secretarul General al Camerei Deputaților și Secretarul General al Senatului au emis pentru beneficiarii respectivei indemnizații Ordine în care s-a statuat că, începând cu data de 27.02.2021, încetează plata îndemnizației pentru limită de vârstă.
Ulterior, prin decizia Curții Constituționale a României nr. 261/2022, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 570/10.06.2022, a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată în mai multe dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești, constatându-se că Legea nr. 7/2021 este neconstituțională.
Ca urmare a deciziei Curții Constituționale a României nr. 261/2022, Secretarul General al Camerei Deputaților și Secretarul General al Senatului au emis Ordine în care se arăta că, începând cu data de 10.06.2022, se reia plata îndemnizației pentru limita de vârstă cuvenită deputaților și senatorilor.
Se pune problema dacă reluarea plății îndemnizației pentru limită de vârstă trebuia să aibă loc începând cu data de 10.06.2022, astfel cum au hotărât Secretarul General al Camerei Deputaților și Secretarul General al Senatului sau începând cu data de 27.02.2021, dată la care a intrat în vigoare actul abrogator, respectiv Legea nr. 7/2021.
Apreciem că reluarea plății îndemnizației pentru limită de vârstă trebuia să aibă loc începând cu data de 10.06.2022, pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.
La paragraful nr. 79 teza I al deciziei Curții Constituționale a României nr. 261/2022 se arată că ,,Prin urmare, întrucât Legea nr. 7/2021 pe perioada sa de activitate se bucură de prezumția de constituționalitate, dispozițiile art. 49 și 50 din Legea nr. 96/2006 din punct de vedere normativ reintră în vigoare de la momentul publicării prezenței decizii.’’
Așadar, conform paragrafului nr. 79 teza I al deciziei Curții Constituționale a României nr. 261/2022, dispozițiile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, care conferă dreptul la indemnizația pentru limita de vârstă, reintră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei mai sus menționate, respectiv la data de 10.06.2022.
Indemnizația pentru limita de vârsta constituie un drept bănesc ce este acordat deputaților și senatorilor de o dispoziție legală, în speță de dispoziția art. 49 alin. 1 din legea nr. 96/2006.
Pe de altă parte, un drept bănesc, cum este indemnizația mai sus menționată, nu poate avea la bază decât o dispoziție legală în vigoare iar nu o dispoziție legală abrogată.
Ori, în condițiile în care, la paragraful nr. 79 teza I din decizia mai sus menționată, se arată că dispoziția art. 49 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 reintră în vigoare la data de 10.06.2022, reluarea plății îndemnizației va avea loc începând cu data reintrării în vigoare a respectivei dispoziții, nicidecum începând cu o dată anterioară.
Considerentele deciziei Curții Constituționale a României nr. 261/2022, expuse la paragraful nr. 79 teza I, sunt extrem de clare și nesusceptibile de interpretări.
Nu se poate dispune plata îndemnizației pe perioada 27.02.2021 – 09.06.2022 întrucât, în caz contrar, deputații și senatorii ar beneficia în acea perioadă de respectiva indemnizație în baza unui act normativ care nu mai era în vigoare.
Ori, astfel cum am menționat mai sus, orice drept bănesc care are la bază o dispoziție legală, nu poate fi acordat decât de la data la care respectiva dispoziție legală intră în vigoare, nicidecum de la o dată anterioară intrării în vigoare.
Pe de altă parte, dispunându-se reluarea plății îndemnizației începând cu o dată anterioară decât cea indicată în considerentele expuse la paragraful nr. 79 teza I din decizia Curții Constituționale a României nr. 261/2022, s-ar încălca dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituția României în conformitate cu care ,,Deciziile Curții Constituționale a României se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor’’.
În conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale a României, au caracter obligatoriu atât dispozitivul deciziei Curții Constituționale a României, cât și considerentele pe care acesta se sprijină.
În acest sens, la paragraful nr. 52 al Deciziei Curții Constituționale a României nr. 392/06.06.2017 se arată că ,,Mai mult, în acord cu jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, autoritatea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Soluția este aceeași și pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Prin sintagma considerente pe care dispozitivul deciziei Curții se sprijină se înțelege ansamblul unitar de argumente, care prezentate într-o succesiune logică realizează raționamentul juridic pe care se întemeiază soluția pronunțată de Curte. Astfel, argumente autonome, de sine-stătătoare, sau argumente multiple, coroborate, pot determina o construcție logico-juridică după structura premisă-demonstrație-concluzie. Cu alte cuvinte, considerentele unei decizii a Curții Constituționale cuprind analiza comparativă dintre textul legal criticat și norma constituțională, procesul logic pornind de la situația premisă (care implică, pe de o parte, analiza textului legal, și, pe de altă parte, analiza textului constituțional), realizând legături corelante, inferențiale (analiza raportului dintre cele două norme) din care derivă o concluzie, consecința analizei (soluția pronunțată de Curte). Această structură este una unitară, coerentă, întregul ansamblu argumentativ constituind fundamentul concluziei finale, astfel încât nu poate fi acceptată teza potrivit căreia în conținutul unei decizii a Curții ar putea exista considerente independente de raționamentul juridic care converge la soluția pronunțată și implicit care nu ar împrumuta caracterul obligatoriu al dispozitivului actului jurisdicțional. Prin urmare, întrucât toate considerentele din cuprinsul unei decizii sprijină dispozitivul acesteia, Curtea constată că autoritatea de lucru judecat și caracterul obligatoriu al soluției se răsfrânge asupra tuturor considerentelor deciziei’’.
Există și opinia în sensul că reluarea plății îndemnizației pentru limită de vârstă, prevăzută de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, trebuie să aibă loc începând cu data de 27.02.2021, aceasta deoarece constatarea neconstituționalității actului abrogator nu are ca efect apariția unui vid legislativ, ci determină reintrarea în fondul activ al legislației a normelor abrogate, după publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Nu putem achiesa la această opinie.
Respectiva opinie se întemeiază pe efectul general al constatării neconstituționalității unui act normativ abrogator, în sensul că beneficiul dreptului pierdut printr-un act abrogator va fi redobândit chiar de la momentul pierderii, în cazul în care, ulterior, actul abrogator este declarat neconstituțional.
Însă, acest efect general operează doar în ipoteza în care, în considerentele deciziei Curții Constituționale a României de admitere a excepției de neconstituționalitate, nu se menționează expres data de la care va fi redobândit dreptul.
Ori, după cum s-a menționat mai sus, la paragraful nr. 79 teza I al considerentelor deciziei Curții Constituționale a României nr. 261/2022, se arătă în mod expres că dispoziția art. 49 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 reintră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei mai sus menționate, respectiv la data de 10.06.2022.
Dacă am achiesa la opinia în sensul că reluarea plății îndemnizației pentru limita de vârstă, prevăzută de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, ar trebui să aibă loc începând cu data de 27.02.2021, practic am proceda la interpretarea efectelor deciziei Curții Constituționale nr. 261/2022, deși acestea sunt extrem de clare și nu necesita interpretări, ceea ce ar constitui o încălcare a statuărilor instanței de contencios constituțional, menționate la paragraful nr. 62 al deciziei Curții Constituționale a României nr. 454/04.07.2018, conform cărora ,,62. În acest context, Curtea subliniază că Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența să se pronunțe în legătură cu efectele deciziei Curții Constituționale sau să dea dezlegări obligatorii care contravin deciziilor Curții Constituționale (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013, sau Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nr. 1 din 8 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 16 aprilie 2018, prin care s-a statuat că „Efectele deciziilor Curții Constituționale nu pot fi interpretate, în procesul de aplicare a legii, de către alte instituții ale statului, întrucât un atare demers ar genera o știrbire a competenței sale exclusive în materie. Prin urmare, instanțele judecătorești nu trebuie să interpreteze efectul deciziei, ci să aplice acea decizie într-un mod conform considerentelor sale la cazul dedus judecății, demers pe deplin posibil și în speța de față”] și, pe această cale, în mod expres sau implicit, să infirme, să altereze sau să limiteze efectele acestora. În caz contrar, spectrul neconstituționalității interpretării date fie efectelor deciziei Curții Constituționale, fie normei juridice cu încălcarea deciziei Curții Constituționale va deveni actual, cu consecința, restabilirii, pentru viitor, de către instanța constituțională a efectului general obligatoriu al deciziei sale (a se vedea și Decizia nr. 206 din 29 aprilie 2013)’’.
Așadar, apreciem că reluarea plății îndemnizației pentru limită de vârstă, prevăzută de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, trebuie să aibă loc începând cu data de 10.06.2022, astfel cum au hotărât Secretarul General al Camerei Deputaților și Secretarul General al Senatului, iar nu începând cu data de 27.02.2021, dată la care a intrat în vigoare actul abrogator, reprezentat de Legea nr. 7/2021.
Judecător Vasilică Stoinea, Curtea de Apel Craiova
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
