Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură penală
Procedură penală
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
Servicii JURIDICE.ro

Citeşte mai mult: Articole, Opinii, Procedură penală, SELECTED

Expertiza în cazul infracțiunii de evaziune fiscală. Ce specializări trebuie să dețină expertul?

20 aprilie 2021 | Adrian ŞANDRU
Adrian Șandru

Adrian Șandru

Statutul de expert în procesul penal o pot avea un număr restrâns de specialiști, fiind necesare obținerea unor autorizații și îndeplinirea unor condiții legale pentru ca o persoană să poate efectua expertize în procesul penal.

În cazul investigării infracțiunilor economice sau de afaceri, interesează cu precădere modalitatea de obținere a statutului de expert contabil, fiscal sau în domeniul informatic.

Condițiile pentru dobândirea statutului de expert tehnic judiciar sunt reglementate prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2000 unde se menționează la art. 1 alin. (2) că „Este expert tehnic judiciar orice persoană fizică care dobândește această calitate în condițiile prezentei ordonanțe și este înscrisă în tabelul nominal cuprinzând experții tehnici judiciari, întocmit, pe specialități și pe județe, respectiv pe municipiul București. Expertul tehnic judiciar este expert oficial și poate fi numit de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești sau de alte organe cu atribuții jurisdicționale pentru efectuarea de expertize tehnice judiciare”.

Reglementarea care normează activitatea acestora este Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 din 19 august 1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi cu modificările ulterioare.

Potrivit art. 3 alin. (1) al Ordonanței nr. 65/1994 „accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se face pe bază de examen de admitere, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină, efectuarea unui stagiu de la unu la 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului, conform reglementărilor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România”. Astfel, doar persoanele care obțin nota minimă prevăzută în cuprinsul acestei norme pot exercita funcția de expert contabil în cadrul unui proces penal. O condiție pentru înscriere la acest examen o constituie existența unor studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Atunci când se dispune efectuarea unei expertize pentru a se stabili prejudicii fiscale aduse bugetului de stat, expertul judiciar trebuie să aibă pe lângă calitatea de expert contabil și pe cea de expert în domeniul fiscal, pentru a putea să-și exprime opinia pe probleme de fiscalitate.

O asociație profesională a consultanților fiscali, Camera Consultanților Fiscali, a susținut că pentru a putea efectua o expertiză judiciară fiscală, un expert fiscal trebuie să fie un consultant fiscal activ înscris în Registrul consultanților fiscali și al societăților de consultanță fiscală, precum și în evidenţele Ministerului Justiţiei – Serviciul profesii juridice conexe[1].

Coform art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000, persoana care a dobândit calitatea de expert tehnic judiciar sau de specialist, poate efectua expertize tehnice judiciare numai în specialitatea în care a fost atestată. Specializările expertizei tehnice judiciare sunt stabilite în Nomenclatorul specializărilor expertizei tehnice judiciare, aprobat prin ordin al ministrului justiției (Ordinul nr. 199/C/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 4 februarie 2010).

Deși s-a discutat în doctrină foarte mult despre pregătirea pe care trebuie să o aibă un expert pentru a efectua o expertiză cu un caracter contabil și fiscal în același timp, un tip de expertiză necesar în soluționarea cazurilor de evaziune fiscală atunci când se analizează contabilitatea societăților în raportare cu obligațiile fiscale ale acestora, o hotărâre recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată de Secția de contencios administrativ ar putea avea reverberații și asupra practicii instanțelor penale.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu se impune anularea raportului de expertiză contabilă pe motiv că a fost întocmit de un expert contabil, și nu de un consultant fiscal. În speță, instanța supremă a respins argumentul recurenților care au susținut că expertizele fiscale pot fi efectuate numai de către consultanţii fiscali, membri activi ai Camerei Consultanţilor Fiscali, conform art. 15 din OG nr. 71/2001, aprobată prin Legea nr. 198/2002, cu motivarea că din actele dosarului a rezultat că persoana care a efectuat lucrarea deţine atât specialitatea contabilă, cât şi cea fiscală, iar OG nr. 71/2011 privind activitatea de consultanţă fiscală reglementează activitatea şi competenţa consultantului fiscal de a efectua numai expertize fiscale, fără însă a limita activitatea unui expert contabil care are şi specialitate fiscală şi care se află în evidenţa CECAR. Dimpotrivă, consultantul fiscal poate efectua activaţi de expertiză contabilă numai după dobândirea calităţii de expert contabil şi înscrierea ca membru în organizaţiile care coordonează profesia liberală[2].

Mă raliez și eu acestei opinii potrivit căreia expertiza fiscal contabilă ar putea fi efectuată de un expert contabil care are și o specializare în domeniul fiscal, fără a fi necesar să fie consultant fiscal membru activ al Camerei Consultanților Fiscali. Fac trimitere în acest sens la Nomenclatorul specializărilor expertizei tehnice judiciare cuprins în Ordinul nr. 199/C din 18 ianuarie 2010 al Ministrului Justiției, listă în care specializarea contabilitate include alte nouă specializări, printre care și cea de fiscalitate. Cu alte cuvinte, experții contabili care au specializare în fiscalitate ar putea efectua expertize în dosarele penale având ca obiect cauzele de evaziune fiscală.


[1] Pentru dobândirea calității de consultant fiscal autorizat este nevoie, de asemenea, de promovarea unui concurs care se organizează de către Camera Consultanților Fiscali și se desfășoară în baza prevederilor art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările și completările ulterioare.
[2] Î.C.C.J., Decizia nr. 6457 din 12 decembrie 2019, pronunțată de Secţia de contencios administrativ şi fiscal.


Av. Adrian Șandru, Senior Associate act Botezatu Estrade Partners

* Idei susținute în cadrul Dezbaterii Natura și efectele expertizei judiciare.

Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, detalii aici!
JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Newsletter JURIDICE.ro


Social Media JURIDICE.ro



Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni   Noutăţi   Servicii      Articole   Jurisprudenţă   Legislaţie      Arii de practică