Actualități constituționale (aprilie 2021). Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale a României. Evenimente internaționale. Publicații

30 aprilie 2021 | Marieta SAFTA

Marieta Safta

1. JURISPRUDENȚĂ RELEVANTĂ A Curții Constituționale a României – Caracterul concret al controlului de constituționalitate exercitat pe calea excepției de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract.

În perioada de referință au fost publicate în Monitorul Oficial al României decizii ale Curții Constituționale (CCR) pronunțate în exercitarea următoarelor atribuții:

– Controlul constituționalității legilor înainte de promulgare [art.146 lit.a) din Constituție];

– Soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor [art.146 lit.d) din Constituție];

Față de această jurisprudență, vom aborda în cele ce urmează aspecte vizând distincția dintre controlul concret și cel abstract de neconstituționalitate, cu referire la Decizia nr. 138 din 3 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 27 aprilie 2021.

În motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali ce a format obiectul cauzei soluționate de Curtea Constituțională prin decizia menționată, s-a susținut, în esență, că prin textul de lege criticat legiuitorul limitează aplicabilitatea cauzei de încetare de drept a mandatului alesului local (primar, președinte de consiliu județean, consilier local și consilier județean) la existența unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, adică la pedeapsa închisorii (fie cu suspendare, fie cu executare în raport de interpretările date de instanța supremă), dar fără a fi aplicabil și celor care sunt condamnați la pedeapsa amenzii penale, diferențiere care ar fi discriminatorie. Curtea a observat astfel că ”dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 sunt invocate din perspectiva existenței unei pretinse discriminări — sub aspectul cazurilor de încetare a mandatului consilierilor locali — între persoane condamnate la pedepse privative de libertate și persoane condamnate la amenda penală” (par. 18). Or, în cauză, autoarea excepției nu se afla în ipoteza vizată prin aceste critici (a se vedea, pe larg, paragraful 19 din decizie), prin care se tindea să se demonstreze că excluderea de sub incidența legii, deci de la sancțiunea încetării de drept a mandatului, a persoanelor pentru care a fost aplicată printr-o hotărâre penală definitivă o condamnare la pedeapsa amenzii penale echivalează cu un privilegiu și, implicit, lipsește de efecte juridice o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare.

Față de cele constatate, Curtea a reținut că, în privința criticilor de neconstituționalitate aduse normei de lege invocate, devine incidentă lipsa condiției interesului în invocarea excepției de neconstituționalitate, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textelor criticate în ceea ce o privește pe autoarea excepției. (par.20) Aceasta întrucât „constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. […] Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată” (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30).

Situația pe care o semnalăm se relevă a fi o aplicare a uneia dintre cauzele de inadmisibilitate reglementată expres de dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sens în care Curtea s-a referit, în aceeași decizie, și la jurisprudența sa în materie în care a reținut că „autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia (…)” (Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie 2018, paragraful 17).

În concluzie, într-o astfel de situație, ”examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate dintr-un control concret într-unul abstract”. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, nu îndeplinește condiția de admisibilitate a legăturii cu soluționarea cauzei, prevăzută de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. (par. 21)

2. EVENIMENTE INTERNAȚIONALE – MASSEY CITIES SUMMIT – CONSTITUTIONAL SPACE FOR CITIES

În ediția din ianuarie a actualităților constituționale[1] am arătat că una dintre marile temele constituționale ale următorului deceniu vizează provocările determinate de dezvoltarea aglomerărilor urbane.

Ilustrând această idee, semnalăm un eveniment internațional de amploare care a avut loc în luna aprilie – Massey Cities Summit, cu tema sugestivă Constitutional Space for Cities. Desfășurată pe parcursul a trei zile, în perioada 6-8 aprilie 2021, Conferința a cuprins 17 secțiuni, dintre care am remarcat, prin problematica abordată vizând deopotrivă spațiul european (participând în consecință pentru a asista la dezbateri), pe cele care au avut ca teme: Orașele și guvernarea pe mai multe niveluri, în care s-a dezbătut în esență, dacă orașele au performanțe mai bune în statele unitare sau în statele federale, precum și situația orașelor în guvernanțe pe mai multe niveluri, precum în Uniunea Europeană, Orașele și schimbarea, unde s-a analizat modul în care legislația și diversele circumstanțe determină modificări în privința administrării orașelor, contextul concret constituindu-l măsurile determinate de pandemia COVID-19, Evoluția regimului juridic și politic al orașelor, cu referire la raporturile dintre administrația centrală și locală la nivelul statelor, Inovații în orașele lumii, unde s-a dezbătut modul în care se inovează în diverse orașe pentru a ține pasul cu nevoile locuitorilor, care sunt poveștile de succes ale lumii și dacă aceste succese sunt aplicabile și în alte zone și contexte. Tot astfel, chiar dacă s-a referit în mod special la Constituția Canadei, am apreciat relevantă prin problemele de constituționalitate ridicate, vizând în esență reglementarea administrației publice locale în Constituție, secțiunea care s-a referit la Orașe și modificările constituționale.

Înregistrarea tuturor dezbaterilor, în mod corespunzător fiecărei secțiuni, este disponibilă aici.

3. PUBLICAȚII – Liber Amicorum Linos – Alexandre Sicilianos – FAIR TRIAL: REGIONAL AND INTERNATIONAL PERSPECTIVES. PROCÈS ÉQUITABLE: PERSPECTIVES RÉGIONALES ET INTERNATIONALES[2]

Lucrarea reprezintă un omagiu adus domnului Linos-Alexandre Sicilianos la încheierea mandatului său la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În perioada 2011-2020, domnul Linos-Alexandre Sicilianos a fost judecător, președinte de secție, vicepreședinte și, respectiv președinte al Curții Europene a Drepturilor Omului, o carieră de excepție în slujba justiției internaționale, astfel cum se subliniază în prefața acestui volum semnată, în calitate de editori, de președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, domnul Robert Spano, judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului doamna Iulia Motoc, domnii Branko Lubarda și Paulo Pinto de Albuquerque și Grefierul Curții doamna Marialena Tsirli.

Potrivit celor consemnate în Prefață, tema aleasă, și anume dreptul la un proces echitabil, este una dragă domnului Linos-Alexandre Sicilianos, atât în ceea ce privește dimensiunea regională, cât și internațională.

Volumul, la care am avut onoarea de a fi invitată să contribui, reunește un număr de 51 de lucrări, însumând aproape 800 de pagini, ce abordează diverse dimensiuni, garanții, semnificații ale dreptului la un proces echitabil. Se remarcă astfel problematica independenței judecătorilor și a justiției într-o societate democratică, tratată în lucrări precum: The two Dimensions of Judicial Independence in the EU Legal Order (Koen Lenaerts), Separation of Powers and the Right to a Fair Trial under Article 6 ECHR: Empowering the Independence of the Judiciary in the Subsidiarity Epoch (Aikaterini Tsampi), The Rule of Law Milestone: Upholding Judicial Independence Law in the Member States under Union Law (Michail Vilaras), Between Scylla and Charybdis- Judicial Independence and Accountability in the Populist Era (Ganna Yudkivska), dar și teme precum dialogul judiciar – Le dialogue judiciaire en matiere des droits de l homme (Anja Seibert – Fohr), Judicial Dialogue on the Right not to be Punished Twice (Christoph Grabenwarter), efectivitatea justiției – Judicial Doctrines and Effectiveness of Justice (Khanlar Hajiyev), The European Convention of Human Rights as a Living Instrument in the Light of the Principle of Effectiveness (Georgios A Serghides), implicații ale digitalizării în privința dreptului la un proces echitabil – The Right to a Fair Hearing in the Digital Age: The Power Balance Destabilised (Ilia Siatitsa), provocări, dezvoltări, convergențe jurisprudențiale pe diverse dimensiuni ale dreptului la un proces echitabil – de exemplu On the Right to a Fair Hearing in Criminal Appeal Proceedings (Robert Spano și Arnfinn Bardsen), ”Balancing Rights” in Provisional Measures: What is in the Balance? (Jean-Marc Thouvenin).

Diversitatea temelor și a perspectivelor de abordare a dreptului la un proces echitabil determină ca lucrările cuprinse în volum să constituie o contribuție valoroasă la dezbaterile asupra acestei problematici complexe și de permanentă actualitate.

[1] https://www.juridice.ro/715033/actualitati-constitutionale-ianuarie-2021-jurisprudenta-relevanta-a-curtii-constitutionale-a-romaniei-evenimente-internationale-publicatii.html
[2] Anthemis, 2020

Conf. univ. dr. Marieta Safta
Universitatea Titu Maiorescu din București – Facultatea de Drept

Evenimente programate