Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Contravenţii
Contravenţii
CărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Contencios contravențional, Opinii, Protecția consumatorilor, SELECTED

Se poate dispune suspendarea măsurilor complementare contravenționale în materia protecției consumatorilor?

6 septembrie 2023 | Irina VĂLEANU, Iunia RADU
Irina Văleanu

Irina Văleanu

Iunia Radu

Iunia Radu

În practica ultimilor ani, ca urmare a acțiunilor de verificare și control efectuate în materia protecției consumatorilor, agenții constatatori dispun, din ce în ce mai des, sancționarea operatorilor economici atât prin aplicarea de sancțiuni principale, cât și prin impunerea de măsuri complementare.

Procedura legală generală de contestare a legalității și temeiniciei unor astfel de procese-verbale pe care operatorii economici o au la dispoziție constă în formularea unei plângeri contravenționale în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării actului sancționator.

În lumina volumului în creștere a situațiilor în care este dispusă în sarcina operatorilor economici executarea de îndată a unor sancțiuni complementare, considerăm oportună analizarea măsurii în care se poate obține suspendarea executării unor astfel de măsuri în materia protecției consumatorilor.

• În materie contravențională, de regulă, se poate

În majoritatea cazurilor, principalul efect al formulării plângerii contravenționale, conform dispozițiilor legale aplicabile [1], constă în suspendarea executării sancțiunilor principale și, după caz, a celor complementare dispuse prin procesul-verbal contestat. Cu alte cuvinte, plângerea contravențională reprezintă „arma” avută la îndemână de contravenient împotriva măsurilor dispuse (principale și, după caz, complementare), acestea fiind suspendate de drept până la pronunțarea de către instanța de judecată asupra legalității/ temeiniciei procesului-verbal contestat.

JURIDICE by Night

Servicii JURIDICE.ro

Interviuri JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

• În materia protecției consumatorilor, de regulă, nu se poate

Cu toate acestea, în domeniul specific al protecției consumatorilor, dispozițiile legale aplicabile, respectiv art. 59 din OG nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, exclud contravenienții de la acordarea unui astfel de beneficiu legal, stabilind după cum urmează: „Prevederilor art. 51, 55 şi 56 nu le sunt aplicabile dispoziţiile art. 32 alin. (3) teza întâi din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

Așadar, în materia protecției consumatorilor, măsurile complementare dispuse printr-un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției[2] nu intră sub incidența dispozițiilor legale care consacră efectul suspensiv de executare al plângerii contravenționale.

Legislația specială reglementează în mod expres cazurile în care executarea măsurilor complementare nu este suspendată de drept prin exercițiul dreptului de a formula plângere contravențională, și anume atunci când au fost dispuse următoarele sancțiuni contravenționale complementare: (i) oprirea definitivă de la comercializare și retragerea din circuitul consumului a anumitor produse, (ii) oprirea temporară a prestării serviciilor, importului, fabricaţiei, comercializării produselor sau a utilizării acestora la prestarea serviciilor, până la remedierea deficienţelor, în anumite cazuri, (iii) distrugerea produselor periculoase oprite definitiv de la comercializare, dacă aceasta constituie singurul mijloc care face să înceteze pericolul, (iv) închiderea temporară/definitivă a unității.

Practic, caracterul nesuspensiv de executare al plângerii contravenționale în ceea ce privește această categorie de sancțiuni se traduce prin obligația operatorilor economici de a le aduce la îndeplinire de îndată (deși, nu de puține ori, procesele-verbale prin care au fost dispuse se dovedesc a fi nelegale și/sau netemeinice, cu consecința anulării acestora pe cale judecătorească).

• Și totuși…

În astfel de situații, s-a pus problema identificării remediului legal prin care, totuși, operatorul economic sancționat să poată obține suspendarea executării unor astfel de măsuri complementare, în cazul în care acestea sunt vădit nelegale sau neproporționale cu pericolul social al faptelor reținute.

De-a lungul timpului, agenții economici au încercat să obțină înlăturarea grabnică a măsurilor respective prin utilizarea următoarelor demersuri procesuale: (i) fie prin formularea unei cereri de suspendare întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, (ii) fie prin formularea unei cereri de emitere a unei ordonanțe președințiale în temeiul dispozițiilor Codului de procedură civilă care completează OG nr. 2/2001.

Cerere de suspendare întemeiată pe Legea nr. 554/2004

De cele mai multe ori, cererile de suspendare formulate în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, s-au dovedit a fi ineficiente, având în vedere că instanțele de contencios administrativ resping astfel de cereri ca inadmisibile în raport de dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora „Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.”

Deși discutabilă, în susținerea acestei argumentații, instanțele de judecată au mai reținut că suspendarea în baza art. 14 din Legea contenciosului administrativ se dispune până la pronunțarea instanței de fond, care nu poate fi decât o instanță de contencios administrativ.

Or, potrivit dispozițiilor OG nr. 2/2001, orice cereri cu privire la sancțiunile și măsurile dispuse prin procesul-verbal de contravenție sunt de competența materială a judecătoriei, deci inclusiv cu privire la măsurile complementare. Prin urmare, soluționarea unei cereri prin care se urmărește împiedicarea executării unei măsuri complementare dispuse printr-un proces-verbal de contravenție, cum este cea reglementată de dispozițiile art. 14 din Legea 554/2004, este, potrivit unei jurisprudențe majoritare, de competența exclusivă a judecătoriei, iar nu a instanței de contencios administrativ.

… deci, nu în acest caz.

Ordonanță președințială

Spre deosebire de situația particulară a cererilor de suspendare întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, optica instanțelor de judecată înclină majoritar, din experiența noastră, în sensul admisibilității cererilor de ordonanță președințială.

Așadar, instanțele apreciază ca fiind admisibile cererile de ordonanță președințială prin care se tinde la suspendarea executării măsurilor complementare, soluție apreciată inclusiv la nivel doctrinar ca fiind corectă din perspectiva dreptului justițiabilului de acces la justiție, care implică, între altele, atât dreptul la un proces echitabil, cât și dreptul la un remediu efectiv.

În schimb, deși admisibile, analizând condițiile impuse de lege pentru a putea fi emisă ordonanța președințială (și anume, urgența, caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale și neprejudecarea fondului prin măsura dispusă), multe dintre asemenea cereri sunt respinse în practică ca nefiind întemeiate.

Cu titlu de exemplu, avem în vedere cererile de ordonanță președințială prin care se solicită suspendarea provizorie a măsurii de retragere de la comercializare a produselor apreciate ca nefiind conforme.

În aceste situații, majoritatea instanțelor de judecată au considerat că, în situația în care s-ar dispune suspendarea măsurii complementare, produsele controlate vor fi puse în vânzare fără posibilitatea de a mai putea fi recuperate, în cazul confirmării legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție, prin respingerea plângerii contravenționale în mod definitiv.

Totuși, considerăm că nu aceeași ar trebui să fie soluția în cazul măsurii complementare privind închiderea temporară sau definitivă a unității agentului economic, având în vedere că, în acest caz concret, în situația respingerii acțiunii de fond, măsura complementară va putea fi executată în continuare.

Analizând jurisprudența instanțelor de judecată, concluzionăm că, cel puțin la acest moment, singura cale pentru obținerea suspendării executării măsurilor complementare dispuse prin procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, considerată de plano admisibilă în practică, pare a fi cea a cererii de ordonanță președințială.

Cu toate acestea, în considerarea soluțiilor majoritare de respingere pronunțate, mecanismul identificat s-a dovedit a fi mai degrabă unul iluzoriu decât practic. Rămâne totuși de văzut dacă se va răsturna balanța în favoarea contravenientului sau dacă instanțele își vor menține optica jurisprudențială cristalizată până la acest moment, cu consecința lipsirii operatorilor economici de un remediu efectiv împotriva acestor măsuri.

… deci, poate.


[1] Respectiv art. 32 alin. (3) teza I din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
[2] Fără a insista la acest moment asupra modului de interpretare a dispozițiilor art. 55 – 57 din OG nr. 21/1992, atragem atenția asupra faptului că posibilitatea aplicării unor astfel de măsuri direct prin procesul-verbal încheiat și nu printr-un act distinct – ordin sau decizie – cunoaște o interpretare nuanțată în practica instanțelor de judecată.


Irina Văleanu, Senior Associate SIMION & BACIU
Iunia Radu, Associate SIMION & BACIU

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories