« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 

CCR. Decizia nr. 523/2020 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a art. 38 alin. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
17.11.2020 | Anca VĂRZARU

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare
Anca Vărzaru

Anca Vărzaru

 În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1062 din 11 noiembrie 2020, a fost publicată Decizia nr. 523/2020 a Curţii Constituţionale, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 și a celor cuprinse la nr. crt. 1-4 și 7-9 din capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017.

Obiectul excepţiei:

a. Art. 38 alin. (6): “În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.”

b. Dispoziţiile cuprinse la nr. crt. 1-4 și 7-9 din capitolul II din anexa nr. V privesc încadrarea specialiştilor în domeniul informatic în categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor.

Pe scurt, autorii excepţiei consideră că:

1. Limitarea cuantumului salariului de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare încălcă egalitatea în drepturi, întrucât plafonarea se aplică numai specialiștilor IT, nu și altor angajați din sistemul judiciar. În plus, în acest fel se restrâng drepturile salariale ale specialiştilor IT şi se îngrădeşte dreptul la muncă.

2. Poziționarea specialiștilor IT din instanțe și parchete pe aceeași grilă de salarizare cu grefierii nu este justificată de vreun motiv obiectiv sau scop legitim. Din contră, statutul juridic superior al specialiștilor IT, distinct de cel al grefierilor, reprezintă un drept câștigat prin Legea nr. 97/2008, fapt ce trebuie să îi excludă pe aceştia din sfera personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor.

În considerente, Curtea a reţinut că obiectul excepţiei nu reprezintă o inovaţie juridică. Dispoziţiile invocate de autorii acesteia au mai format obiect al controlului de constituţionalitate în trecut, dar excepţiile au fost respinse prin Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019 și Decizia nr. 206 din 28 mai 2020, nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii.

În efectuarea controlului de legalitate, stabileşte Curtea Constituţională că legiuitorul are libertate în adoptarea regulilor concrete de salarizare a categoriilor de personal plătite din fonduri publice şi, în egală măsură, acesta are un drept exclusiv de a face diferenţele corespunzătoare între personalul plătit din fonduri publice, în funcţie de atribuții, competențe, sarcini specifice, responsabilități și importanța activității desfășurate. Pentru acest motiv, excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă ca neîntemeiată.

Cu toate acestea, este important de reţinut următoarea sintagmă, statuată de Curte la pct. 35 din Decizie: “Modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești.”

Concluzionăm că, pentru aplicarea, în concret, a Legii nr. 153/2017, Curtea conferă instanţelor deplină putere de a corela textele de lege şi de a pronunţa o soluţie justă, cu luarea în considerare a tuturor argumentelor invocate de părţi. Întrucât, cel puţin din punct de vedere constituţional, Curtea nu poate interveni peste normele tehnice de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, revine instanţelor de judecată învestite să analizeze şi să pronunţe cea mai potrivită soluţie, de la caz la caz.

Av. Anca Vărzaru, SĂVESCU & ASOCIAŢII

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.