Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Pentru o altfel de CCR (partea I)
17.11.2020 | Cristi DANILEȚ

Secţiuni: Articole, CCR, Content, Drept constitutional, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Cristi Danileț

Cristi Danileț

În urmă cu șase luni, în numele asociației „Inițiativa pentru o cultură democratică”, mi-am exprimat opinia fermă cu privire la organizarea unor dezbateri serioase cu privire la modernizarea Curții Constituționale ca aceasta să-și redobândească credibilitatea.

propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 47/1992 a CCR, depusă astăzi la Camera Deputaților, îmi oferă oportunitatea de a participa la aceste dezbateri. Astfel, potrivit inițiatorului, judecătorii CCR ar urma să fie numiți în continuare politic, însă doar din rândul judecătorilor de carieră și numai cu avizul CSM.

Reamintesc că, în prezent, orice licențiat în drept care are 18 ani vechime în activitate juridică, înaltă competență profesională și susținere politică, poate fi numit ca judecător CCR de către Senat, Camera Deputaților și Președintele României. Istoria ne arată că membrii CCR au fost până acum profesori de drept, avocați, consilieri juridici (majoritatea acestor trei categorii fiind și politicieni), membri ai Parlamentului, magistrați (aceștia din urmă începând cu anul 2013). Potrivit proiectului amintit mai sus, Curtea ar urma să fie alcătuită exclusiv din judecători ai instanțelor, suspendați pe perioada exercitării mandatului la CCR. Cum sunt numiți câte trei judecători din trei în trei ani, ar însemna că vom avea o Curte Constituțională în întregime cu magistrați de carieră începând cu anul 2028.

În episodul de azi voi exprima o opinie critică în legătură cu propunerea menționată, urmând ca în episoadele următoare să prezint viziunea pe care o împărtășesc:

În lume există două modele de control constituțional al legilor:

• cel european: prin intermediul unor instanțe specializate, dar care nu fac parte din puterea judecătorească –  a fost propus de filosoful Hans Kelsen și introdus pentru prima dată în Austria și Cehoslovacia în 1920;

• cel american: prin intermediul instanțelor judecătorești obișnuite sau de către instanța cea mai mare în grad, în cadrul unei secții specializate – a fost consacrată jurisprudențial prin decizia Marbury vs Madison, în SUA, 1803.

În perioada antebelică, România alesese modelul american tot pe cale jurisprudențială, prin celebra decizie a Tribunalului Ilfov în „afacerea tramvaielor” din 1912. După venirea comuniștilor la putere a fost înlăturată competența de control din partea instanțelor în favoarea unui autocontrol parlamentar. Ulterior Revoluției din 1989, Adunarea Constituantă a optat pentru preluarea exemplului francez și crearea unei curți specializate. Așa a luat naștere Curtea Constituțională, reglementată prin Constituție și Legea nr. 47/1992, împuternicită să facă un control al legilor atât înainte de promulgare, cât și ulterior promulgării. Ulterior revizuirii din anul 2003, se prevede că se pot da și alte atribuții CCR, neprevăzute de Constituție, ceea ce a dus la implicarea Curții în bătălii politice.

Eu constat că proiectul de lege analizat încearcă să păstreze formal modelul european (kelsian), dar pe fond să preia sistemul american. Propunerea aceasta de alcătuire a Curții nu are niciun suport în dreptul altor state.

Astfel, în urmă cu trei ani analizam modul de alcătuire și de desemnarea membrilor curților constituționale. În unele țări puterea judiciară a statului are desemnați membri în curtea constituțională, dar în nicio țară care a urmat modelul kelsian nu există o majoritate alcătuită din judecători de carieră. De aceea, găsesc propunerea neobișnuită și chiar insuficient argumentată, încât opinez că va întâmpina opoziții majore nu doar la dezbaterea parlamentară, dar chiar la controlul de constituționalitate pe care va urma să îl facă, mai mult ca sigur, CCR, cu privire la forma finală a legii.

Judecător dr. Cristi Danileț
Vicepreședinte ICDE

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti