Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Pentru o altfel de CCR (partea a III-a): desemnarea membrilor CCR
19.11.2020 | Cristi DANILEȚ

Secţiuni: CCR, Content, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Cristi Danileț

Cristi Danileț

După ce în partea întâi am criticat o inițiativă legislativă care intenționează să permită numirea la CCR doar a judecătorilor de carieră și în partea a doua am arătat confuzia provocată de numele actual al instituției și personalului, în acest episod voi face referiri critice în privința legăturii dintre cei care fac numirile și judecătorii CCR.

În componența CCR sunt nouă judecători, numiți pentru un mandat de nouă ani. În prezent, Senatul, Camera Deputaților și Președintele României numesc câte trei membri la CCR, o dată la trei ani. Această înseamnă că o dată la nouă ani Curtea este reînnoită total.

Din păcate, modul în care se fac azi numirile permit speculații în legătură cu orientările membrilor CCR, reflectate în hotărârile lor. Astfel, cum legătura dintre membrii CCR și autoritățile politice există cel puțin la data numirii, rezultă că o dată la șase ani există un potențial de schimbare a orientării majorității. Iar grație algoritmului alegerilor parlamentare și celor prezidențiale, există perioade în care majoritatea parlamentară de la un moment dat este reflectată în componența Guvernului, are un sprijin în Președinte, dar și un corespondent în majoritatea care populează Curtea. După cum există perioade în care majoritatea din CCR nu are nicio oglindire în majoritatea parlamentară.

Este clar că situație actuală nu mai poate fi perpetuată. După adoptarea OUG nr. 13/2017, populația este deja mult mai atentă la modul în care funcționează instituțiile centrale responsabile de statul de drept. Presiunea publică cu privire la distanțarea funcționării CCR de politicieni nu poate fi ignorată.

În România există trei autorități centrale care exercită puterile sau contribuie la exercitarea lor: autoritatea legislativă (Parlamentul, prin Senat și Camera Deputaților), autoritatea executivă (bicefală: Președintele statului și Guvernul) și autoritatea judecătorească (Instanțele judecătorești, Ministerului Public, Consiliul Superior al Magistraturii). Deși CCR veghează la respectarea supremației Constituției şi una dintre atribuții este rezolvarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, constat că numai Parlamentul și Președintele fac numiri la CCR, ceea ce consider că este inechitabil. Având în vedere că Guvernul este legitim prin votul Parlamentului și, deci, are un corespondent în majoritatea parlamentară și pentru a se permite o mai largă masă de candidaturi, propun un mecanism de vot al unuia pe baza propunerii celeilalte.

Astfel, cred că în viitor ar trebui să fie numiți membri ai CCR prin implicarea tuturor autorități publice principale enumerate mai sus. Există deja țări care abordează această soluție, după cum am arătat în tabelul de aici. Astfel, ar putea fi numiți:

• trei membri din partea sistemului de justiție (un judecător de către ICCJ, un procuror de către Ministerul Public şi un judecător de către CSM din rândul judecătorilor de la instanțele inferioare ICCJ – fiecare prin tragere la sorți);

• trei membri din partea Executivului (trei de către Președintele statului);

• doi membri din partea fiecărei camere (unul de către Camera Deputaților, unul de către Senat)

• un membru din partea Plenului celor două Camere ale Parlamentului, reunite: din rândul a trei candidaturi propuse de Guvern. Daca eșuează primul vot, Guvernul mai face o dată trei propuneri. Daca nici atunci întrunește condițiile la vot, se trage la sorți una din cele șase persoane propuse de Guvern.

Este adevărat, aceasta ar presupune modificarea Constituției. Dar, este evident că prin propunerea de mai sus ar fi satisfăcută cerința constituțională de asigurare a echilibrului dintre puteri prin reflectare în componența CCR.

Judecător dr. Cristi Danileț
Vicepreședinte ICDE

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti