Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
CJUE Drept penal Dreptul Uniunii Europene SELECTED

CJUE. C-209/22 | Rayonna prokuratura Lovech, TO Lukovit. Trimitere preliminară. Cooperare judiciară în materie penală. Măsură coercitivă de percheziție corporală și de punere sub sechestru. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, membru al completului de judecată

7 septembrie 2023 | JURIDICE.ro

Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecătorul român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a fost membru al completului de judecată.

Trimitere preliminară – Cooperare judiciară în materie penală – Dreptul la informare în cadrul procedurilor penale – Directiva 2012/13/UE – Dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale – Directiva 2013/48/UE – Faza precontencioasă a procedurii penale – Măsură coercitivă de percheziție corporală și de punere sub sechestru – Autorizare a posteriori de către instanța competentă

Cererea de decizie preliminară privește întrebările adresate de Tribunalul de Raion din Lukovit, Bulgaria, instanța de trimitere, referitoare la interpretarea Directivei 2012/13/UE[1], a Directivei 2013/48/UE[2], a articolelor 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și a principiilor legalității și efectivității. Această cerere a fost formulată în cadrul unei proceduri penale inițiate împotriva lui AB pentru deținerea de substanțe ilicite, descoperite asupra acestei persoane în urma unei percheziții corporale, care a condus la punerea sub sechestru a acestor substanțe.

La 2 februarie 2022, trei inspectori de poliție din cadrul Oficiului Poliției de Raion din Lukovit, Bulgaria, au oprit și au controlat un vehicul condus de IJ, în care se mai aflau și AB și KL. Chiar înainte ca conducătorul vehiculului să fi făcut obiectul unui test de depistare a unor stupefiante, AB și KL au declarat că erau în posesia unor stupefiante. Această informație a fost transmisă oral anchetatorului de serviciu de la Oficiul Poliției de Raion din Lukovit, care a consemnat aceste declarații într-un proces-verbal, ca semnalare orală a unei infracțiuni. AB a făcut obiectul unei percheziții corporale efectuate de anchetatorul de serviciu, care a întocmit un proces-verbal „de percheziție și de punere sub sechestru efectuate în regim de urgență și supuse aprobării a posteriori de către instanță”. Cu ocazia acestei percheziții, asupra lui AB a fost găsită o substanță stupefiantă.

La 9 februarie 2022, procurorul Secției Teritoriale Lukovit a adresat instanței de trimitere o cerere de aprobare a procesului-verbal al percheziției corporale la care a fost supus AB și a punerii subsecvente sub sechestru. Litigiul principal privește cererea menționată de aprobare a posteriori a acestei percheziții și a acestei puneri sub sechestru.

Instanța de trimitere a exprimat îndoieli cu privire la aspectul dacă controlul jurisdicțional prevăzut de dreptul național cu privire la măsurile coercitive de administrare a probelor în faza precontencioasă a procedurii penale constituie o garanție suficientă a respectării drepturilor persoanelor suspectate și acuzate, astfel cum sunt prevăzute de Directivele 2012/13 și 2013/48. Această instanță a arătat că dreptul național nu cunoaște noțiunea de „persoană suspectată”, prevăzută de aceste directive, ci numai pe cea de „persoană acuzată” și că ar exista o practică consacrată a poliției și a Ministerului Public care constă în întârzierea momentului în care persoana în cauză este considerată „persoană acuzată”, ceea ce, în fapt, ar avea drept consecință eludarea obligațiilor referitoare la respectarea dreptului la apărare al acestei persoane.

Examinând întrebările instanței de trimitere, Curtea a arătat că, în scopul aplicării Directivelor 2012/13 și 2013/48, este important ca autoritățile naționale să se asigure că persoana în cauză a luat cunoștință de faptul că este suspectată sau acuzată de săvârșirea unei infracțiuni. A mai arătat că autoritățile naționale competente trebuie să aibă o anumită marjă de apreciere pentru a alege momentul în care informează persoana vizată că este suspectată sau acuzată de săvârșirea unei infracțiuni, cu condiția ca totuși să nu existe o întârziere excesivă în comunicarea acestei informații, care ar împiedica persoana vizată să își exercite în mod efectiv dreptul la apărare, pe care Directivele 2012/13 și 2013/48 urmăresc să îl protejeze.

În această privință, sunt lipsite de relevanță, în vederea aplicării acestor directive, pe de o parte, faptul că dreptul statului membru în cauză nu prevede că o persoană poate avea calitatea de „persoană suspectată” și, pe de altă parte, faptul că AB nu a fost informat în mod oficial că va avea calitatea de „persoană acuzată”. Astfel, domeniul de aplicare al Directivelor 2012/13 și 2013/48 trebuie interpretat în mod uniform în toate statele membre și, prin urmare, nu poate depinde de accepțiunile variabile pe care legislațiile acestor state le conferă noțiunilor „persoană suspectată” și „persoană acuzată” și nici de condițiile în care se dobândesc aceste calități potrivit legislațiilor respective.

În consecință, prin hotărârea pronunțată la data de 7 septembrie 2023[3], Curtea a reținut că articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2012/13 și articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2013/48 trebuie interpretate în sensul că aceste directive se aplică unei situații în care o persoană, în privința căreia există informații potrivit cărora ea se află în posesia unor substanțe ilicite, face obiectul unei percheziții corporale, precum și al punerii sub sechestru a acestor substanțe. Faptul că dreptul național nu cunoaște noțiunea de „persoană suspectată” și că persoana menționată nu a fost informată în mod oficial că ar avea calitatea de „persoană acuzată” nu are incidență în această privință.

A mai reținut că articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2012/13 și articolul 12 alineatul (1) din Directiva 2013/48, citite în lumina articolelor 47 și 48 din Cartă, trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei jurisprudențe naționale potrivit căreia instanța sesizată, în temeiul dreptului național aplicabil, cu o cerere de autorizare a posteriori a unei percheziții corporale și a punerii subsecvente sub sechestru a substanțelor ilicite, executate în cadrul fazei precontencioase a unei proceduri penale, nu are competența de a examina dacă drepturile persoanei suspectate sau acuzate, garantate de aceste directive, au fost respectate cu această ocazie, cu condiția, pe de o parte, ca această persoană să poată obține constatarea ulterior, în fața instanței sesizate cu fondul cauzei, a unei eventuale încălcări a drepturilor care decurg din directivele menționate și, pe de altă parte, ca această instanță să fie atunci obligată să stabilească consecințele unei astfel de încălcări, în special în ceea ce privește inadmisibilitatea sau valoarea probantă a elementelor de probă obținute în aceste condiții.

Prin aceeași hotărâre, Curtea a stabilit că articolul 3 din Directiva 2013/48 trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale care prevede că o persoană suspectată sau acuzată poate face obiectul, în cadrul fazei precontencioase a unei proceduri penale, al unei percheziții corporale și al punerii sub sechestru a unor bunuri ilicite, fără ca această persoană să beneficieze de dreptul de a avea acces la un avocat, cu condiția ca din examinarea tuturor împrejurărilor relevante să rezulte că un astfel de acces nu este necesar pentru ca persoana respectivă să își poată exercita dreptul la apărare în mod practic și eficient.


[1] Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale (JO 2012, L 142, p. 1).
[2] Directivei 2013/48/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate (JO 2013, L 294, p. 1).
[3] Hotărârea integrală, în limba de procedură, care a fost limba bulgară, dar și traducerea în limba română pot fi accesate aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership