« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

Tribunalul Bucureşti. Obligarea operatorului economic să plătească despăgubiri unui client vătămat prin căderea unor obiecte de pe rafturile magazinului
24.11.2020 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Andrei Pap

Andrei Pap

DOSAR NR. XXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV-A CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2929

Ședința publică din data de 20.12.2019

Tribunalul constituit din:

Președinte: L______ I__-C______

Grefier: C______ P_____

Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul V____ C_______ A________ în contradictoriu cu pârâta D______ S.R.L., având ca obiect acțiune în răspundere delictuală.

Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 03.12.2019 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 17.12.2019, dată la care, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20.12.2019 când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă la data de 19.01.2019, sub nr. de dosar XXXXXXXXXX, reclamantul V____ C_______ A________ a chemat în judecată pârâta D______ S.R.L, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună: obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000.000 lei (600.000 lei daune materiale și 400.000 lei daune morale) către reclamant reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul produs ca urmare a accidentului suferit în magazinul D______ Băneasa.

În motivarea acțiunii sale reclamantul a arătat că la data de 29.09.2018 în jurul orelor 18 a mers în magazinul D______ Băneasa din București, ___________________________. 40-42, sector 1, pentru a cumpără materiale de construcție. La raionul cu țevi metalice, după ce a luat din raft ce avea nevoie, fără a acționa în vreun fel asupra celorlalte produse ramase la raft, i-au căzut în cap, în zona frontală și cea parietală, două țevi metalice cu dimensiune 60x40x2, lungi de 2 metri (rectangular), acestea fiind așezate la o înălțime considerabilă. Așadar, pe lângă faptul că erau grele (aproximativ 15 kg), i-au căzut în cap și de la înălțime deoarece nu erau asigurate cu bară de proiecție, astfel cum ar fi fost firesc, măsuri respectate în alte magazine care sunt interesate de siguranța și confortul clienților în incinta spațiului comercial (în situația de față având în vedere dimensiunile țevilor, precum și înălțimea de la care au căzut, acestea au acționat asupra sa cu o forță de 125.5 newtoni, ceea ce înseamnă că o astfel de lovitură ar fi putut fi fatală, deci i-a fost pusă viața în pericol). După ce i-au căzut țevile în cap, a fost atenționat de un alt client al magazinului că sângerează. S-a deplasat spre biroul de relații cu publicul și a solicitat ajutor, însă nimeni nu l-a ajutat deoarece, astfel cum i-au spus angajați ai magazinului, „șeful se uita pe camere”, a fost nevoit să se descurce singur, să ajungă la o toaletă să se spele deoarece sângera abundent și a sunat-o pe soția sa (care era acasă) să o roage să îl ajute. Aceasta a sunat la SMURD (112), timp în care niciun angajat D______ nu s-a uitat la reclamant. La mai bine de 10 minute de la producerea incidentului, un angajat al pârâtei i-a adus hârtie igienică și vată ca să i le pună pe niște plăgi deschise și a refuzat, iar aproape de momentul în care a sosit ambulanța chemată de soția sa și-a făcut apariția și numitul A________ S______ – responsabilul de magazin din acea zi, care cu greu a reușit să găsească o trusă medicală. Menționează că în acest timp (de la producerea accidentului și până la sosirea ambulanței, aprox. 30 minute) au venit voluntari SMURD din alte magazine din apropiere, iar angajații D______ abia au găsit o trusă de prim ajutor, dar fără a-i acorda măcar primul ajutor.

Precizează că aproape de momentul sosirii ambulanței numitul S______ a considerat că este necesar să îi acorde atenție și l-a invitat într-un birou din incita magazinului, dar nu cu scopul de a îl ajuta ci, pentru a nu speria ceilalți clienți ai magazinului.

Precizează că ceea ce afirmă este susținut de filmările din magazin care, din câte a înțeles de la agentul de poliție de la Secția 2 Poliție care se ocupă de plângerea reclamantului împotriva pârâtei, au fost salvate de către pârâtă în vederea soluționării plângerii sale, ca urmare a solicitării organului de cercetare penală.

Ambulanța solicitată de către soția sa l-a preluat de urgență și l-a transportat la Spitalul de Urgență Elias, dovadă a faptului că situația sa era destul de gravă. Precizează că un alt moment critic a fost atunci când s-a întâlnit la spital cu soția sa, care este cardiacă și a avut un șoc când l-a văzut plin de sânge și cu capul spart. După ce a discutat cu medicii de la Camera de Gardă și a înțeles că situația este gravă aceasta a luat legătură cu numitul S______ A________ pentru a-i reproșa faptul că nu a avut nici cea mai mică intenție să îl ajute, iar acesta a avut o atitudine total nepotrivită, neprofesională și nepoliticoasă, spunându-i soției sale că asta se întâmplă în magazinele de construcții și că își asumă răspunderea atunci când ______________________ magazin.

De la data producerii accidentului, 29.09.2018, și până la data de 21.12.2018, nu și-a mai putut desfășura activitatea în mod normal deoarece, astfel cum reiese și din actele medicale atașate, mai bine de o lună a fost în concediu medical fiind nevoit să efectueze nenumărate investigații medicale deoarece nu avea o stare generală bună în urma acestui incident. Printre investigații menționează: 2 investigații computer tomograf, RMN atât pentru zona cerebrală, cât și pentru zona cervicală, nenumărate consultații la neurologie, la medicină internă, oftalmologie, balneofizioterapie și recuperare medicală. Menționează că primele trei săptămâni de la producerea accidentului au fost dificile în sensul în care nici nu s-a putut deplasa singur, având fotofobie și dureri severe de cap, acesta fiind și motivul pentru care a revenit la Camera de Gardă a Spitalului Elias. În toată această perioadă a avut nevoie de însoțitor, neputând să conducă, îngreunându-i astfel și situația soției sale. Totodată, ca urmare a accidentului a rămas și cu cicatrici în locurile în care s-au produs loviturile, însă cea din zona frontală este cea vizibilă.

Din cauza faptului că nu a putut să își desfășoare activitatea, nu a putut să își îndeplinească nici obligațiile contractuale ce îi incumbau din contractul de mandat pentru agentul de asigurare nr. xxxxxxx/21.08.2018 încheiat cu MetdLife Europe Designated Activity Company, motiv pentru care societatea a reziliat contractul prin notificarea de reziliere nr. xxxxxx/26.10.2018, rămânând astfel fără nicio sursă de venit, dar și cu multe cheltuieli datorită neglijenței pârâtei. Precizează că până la momentul accidentului, reclamantul a avut o relație contractuală bună cu Metropolitan Life, îndeplinindu-și toate criteriile de performanță, ceea ce a dus și la obținerea unor venituri suplimentare față de suma garantată lunar în contract. Precizează că rezilierea acestui contract ca urmare a imposibilității sale de a-și desfășura activitatea, duce și la lipsirea de posibilitatea de a conduce propria sa agenție, deoarece finalitatea acestui contract era crearea unei rețele de agenți, a unui portofoliu propriu de clienți și deschiderea unor agenții Metropolitan Life care ar fi trebuit să fie condusă de către reclamant, fapt ce ar fi generat niște venituri mult mai mari față de sumele menționate în contract. La data prezentei situația este și mai frustrantă pentru reclamant deoarece nu a reușit să își găsească încă un loc de muncă întrucât până pe data de 21.12.2018 reclamantul s-a prezentat aproape zilnic la medic, iar în perioada 10.12.xxxxxxxxxxxxxx18 a stat la fizioterapie aproximativ 2 ore/zi.

Reiterează faptul că reclamantul, din cauza problemelor medicale avute după accidentul din magazinul pârâtei, a trebuit să urmeze tratamente și să efectueze investigații medicale destul de complexe și costisitoare, iar Institutul de Medicină Legală, pe baza documentelor medicale inițiale, i-a acordat 9 zile de îngrijiri medicale. Trebuie observat și că pe lângă prejudiciul material și moral suferit, există și beneficiu nerealizat rezultat din rezilierea contractului de către Metropolitan Life, dar și în pierderea posibilității de a avea propria agenție.

Într-adevăr, prejudiciul material nu îl poate dovedi în totalitate deoarece nimeni nu s-a gândit că trebuie să se acopere de documente pentru a se justifica în fața pârâtei, fiind prioritară starea sa de sănătate și recuperarea sa în totalitate, însă în aceste 3 luni a avut ghinionul de a ___________________  reprezentanți ai pârâtei, printre care și numitul S______, care l-au tratat ca pe un cerșetor, iar tot accidentul s-a produs din cauza sa, aceștia făcându-i o favoarea că stau de vorbă cu reclamantul. Astfel cum i-a comunicat și pârâtei în ultimul e-mail transmis, această bunăvoință și înțelegere pe care o pretinde este numai una scriptică deoarece în tot acest timp nu a primit nici măcar un telefon ca să se intereseze de starea sa de sănătate, ei încercând de fapt să facă să dispară această problemă prin descurajarea sa și minimizarea problemelor pe care i le-au creat.

În acest context, în care pârâta nu a manifestat nicio urmă de interes față de problemele cu care s-a confruntat pe parcursul celor 3 luni scurse de la data producerii accidentului, consideră că trebuie sancționați pentru neglijența și indolența de care au dat dovadă. Mai mult, le-a solicitat în mod insistent să remedieze problemele din magazine, pentru că pârâta prin prepușii săi nu vrea sau nu sunt interesați să înțeleagă de faptul că a avut noroc, atât reclamantul cât și ei, deoarece, dacă era o altă persoană în locul său, mai firavă sau un copil, se putea întâmpla o tragedie, dar chiar și așa ei consideră că nu s-a întâmplat nimic pentru că nimeni nu a îndrăznit să ia măsuri împotriva lor.

Reclamantul a sesizat inclusiv Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor cu privire la aspectele petrecute în magazinul D______ Băneasa, iar răspunsul primit a fost în sensul în care, dacă consideră că este necesar, să se adreseze organelor de urmărire penală. Așadar, pârâta neprimind nicio sancțiune este evident că va continua cu această atitudine față de clienții săi, pentru că a dat de înțeles că siguranța clienților este pe ultimul loc.

În susținerea celor prezentate mai sus dar și a atitudinii nepotrivite a pârâtei stau dovadă și nenumăratele litigii în care este parte ca urmare a accidentelor produse în magazinele sale, aceste informații fiind publice și accesibile oricui pe internet. Cel mai relevant și recent caz fiind cel de la Iași, reclamantul fiind A_____ A_____ care prin interviurile date relatează aceeași atitudine a pârâtei cu care s-a confruntat și reclamantul.

Motivarea în drept: în ceea ce privește cererea reclamantului de acordare a despăgubirilor, consideră ca este evident că fapta ilicită generatoare de răspundere constă în accidentul avut în magazinul pârâtei. Apreciază că temeiul de drept al cererii sale este răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri deoarece erau bunuri aflate în proprietatea pârâtei, și, în subsidiar, răspunderea comitenților pentru prepuși. Cert este că din neglijența și indiferența pârâtei a avut loc accidentul său din data de 29.09.2018. Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu este evidentă având în vedere că după acel accident nu a mai putut funcționa ca un om normal aproape 3 luni, iar prejudiciul este dovedit prin actele atașate la dosar.

În legătură cu daunele morale, așa cum se desprinde din literatura juridică și din practica judiciară, acestea, în principiu, nu se concretizează într-o stare de fapt, ci se mențin la nivelul trăirilor psihice, iar evaluarea acestora, chiar atunci când existența lor este evidentă, de regulă nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, dauna morală fiind extranee realităților materiale și întinderea ei nu poate fi determinată decât prin aprecieri, desigur nu arbitrar și nu prin operare cu criterii precise, ci doar pe baza unor aprecieri subiective în care rolul hotărâtor îl are posibilitatea de orientare a instanței în cunoașterea sufletului uman și a reacțiilor sale. Având în vedere acest aspect, a apreciat ca necesară intervenția unei instanțe de judecată pentru a evalua și cuantifica acest prejudiciu, având în vedere și umilința pe care a trebuit să o îndure atât reclamantul, cât și soția sa din partea pârâtei după producerea accidentului. La cuantificarea daunelor morale arată că până la sfârșitul lunii decembrie a fost total izolat deoarece starea de sănătate nu i-a permis să desfășoare activitatea în mod normal și nici să își trăiască viața ca un om normal, soția sa fiind nevoită să se descurce singură și totodată să aibă grija și de reclamant, inclusiv să îl ducă la doctor, să clarifice situația sa de asigurat cu Casa de Asigurări, respectiv ANAF. Vizitele nesfârșite la doctor au creat un stres suplimentar deoarece de la consult la consult situația se schimba, erau necesare alte investigații, tratamente, iar faptul că toți medicii care l-au văzut i-au spus ca loviturile la cap trebuie monitorizate pe termen lung, dându-i de înțeles ca oricând se pot produce modificări, nu i-au ușurat situația. La data prezentei merge în continuare la psiholog pentru sindromul de stres posttraumatic cauzat de accidentul din magazinul D______ dar și de situația în care a ajuns din cauza unor persoane inconștiente care pun preț numai pe obținerea de profit.

În ceea ce privește despăgubirile pentru repararea prejudiciilor morale, acestea sunt dificil de stabilit, în absența unor probe materiale judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală. Cât privește întinderea prejudiciului este evident că aceasta nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel încât în funcție de împrejurările concrete ale speței, statuând în echitate, instanța urmează să acorde despăgubiri apte să constituie o satisfacție echitabilă.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că la stabilirea existenței prejudiciului moral, definit în doctrina dreptului și în jurisprudență ca orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane și care se manifestă prin suferința fizică sau morală, pe care le resimte victima, trebuie avute în vedere caracterul și importanța valorilor nepatrimoniale lezate, situația personală a victimei, ținând cont de mediul social din care victima face parte, educația, cultura, standardul de moralitate, personalitatea și psihologia victimei, circumstanțele săvârșirii faptei, statutul social, etc. Fiind vorba de lezarea unor valori fără conținut, economic și de protejarea unor drepturi care ____________________ vieții private, în sfera art. 8 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, dar și de valori apărate de Constituție și de legile naționale, existența prejudiciului este circumscrisă condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real și efectiv produs victimei. În ceea ce privește proba prejudiciului moral, Înalta Curte a precizat că este suficientă proba faptei ilicite, urmând ca prejudiciul și raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanțele urmând să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existență a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, soluția fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă.

Tot referitor la daunele morale precum și la cicatricile cu care a rămas în urma accidentului, solicită a se avea în vedere lezarea unor valori fără conținut economic și de protejarea unor drepturi care ____________________ vieții private, în sfera art. 1 (dreptul la viață) din Convenția europeană, dar și de valori apărate de art. 22 din Constituție și art. 58 C.civ., existența prejudiciului este circumscrisă condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real și efectiv produs victimei. Prejudiciul moral a fost definit ca fiind orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane și care se manifestă prin suferința fizică sau/și morală, pe care le resimte victima. Prejudiciile care alterează sănătatea și imaginea fizică aduc atingere unora dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane – dreptul la sănătate, integritate fizică și psihică (art. 58 NCC) ca și componente ale dreptului la viață apărat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și trebuie să fie reparate. Caracterul suferințelor trebuie privit în legătură cu particularitățile individuale ale persoanei prejudiciate, suferințele morale (psihice) fiind frica, durerea, rușinea, tristețea, neliniștea, umilirea și alte emoții negative în ce privește modul de calcul, cuantumul posibilelor despăgubiri acordate, nici sistemul legislativ românesc, dar nici normele comunitare nu prevăd un mod concret de evaluare a daunelor morale, iar acest principiu, al reparării integrale a unui astfel de prejudiciu, nu poate avea decât un caracter estimativ, apt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune imposibil de a fi echivalate bănesc. Așadar, ceea ce trebuie în concret evaluat nu este prejudiciul ca atare, ci doar despăgubirea ce vine să compenseze acest prejudiciu și să aducă acea satisfacție de ordin moral celui prejudiciat

În ceea ce privește acordarea de despăgubiri pentru beneficiul nerealizat, în conformitate cu art. 1385 C.Civ. dacă legea nu prevede altfel, acesta se repară integral, iar despăgubirea trebuie să cuprindă și pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut, să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile făcute cu evitarea sau limitarea prejudiciului.

În ceea ce privește beneficiul nerealizat în conformitate cu, jurisprudența a reținut că într-adevăr prejudiciul trebuie reparat în integralitatea sa, ceea ce înseamnă că autorul prejudiciului este obligat să acopere atât pierderea suferită de cel prejudiciat, cât și câștigul pe care în condiții obișnuite ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit.

Așadar, două elemente condiționează acoperirea beneficiului nerealizat: prejudiciul să fie cert în ceea ce privește existența sa; să existe o reala posibilitatea de evaluare a acestuia.

Certitudinea beneficiului nerealizat se poate dovedi cu înscrisuri. Pentru dovedirea existenței beneficiului nerealizat, incumbă părții ce se pretinde creditor să propună dovezi relevante și pertinente. Sub acest aspect, este important ca cel care înaintează cererea pretențiilor să desfășoare o activitate economică în mod regulat, de al cărui beneficiu să fi fost privat, din cauza pierdem suferite în urma faptei autorului. Pe baza înscrisurilor trebuie să poată fi stabilit cuantumul lunar al sumei realizate de petent ca urmare a activității economice desfășurate în mod regulat, căci dacă nu poate fi stabilit caracterul constant al veniturilor, nu există nici posibilitatea de evaluare a acestora.

Reclamantul a mai arătat că este convins că pârâta va pasa vina și responsabilitatea altuia, va pretinde/susține că acest contract putea fi reziliat și din culpa sa, prin neîndeplinirea target-ului impus, însa Metropolitan Life poate confirma că demersurile și implicarea sa au dus la mărirea portofoliului de clienți și, deci, și a veniturilor încă din primele luni de activitate. Reclamantul face cunoscut faptul că activitatea sa la Metropolitan Life a început din luna iunie 2018, însa din cauza unor modificări ale programului din care făcea parte s-a impus și modificarea contractului, acesta fiind și motivul pentru care afirmă că mai bine de 3 luni și-a dus obligațiile la îndeplinire, fapt ce poate fi confirmat și de Metropolitan Life.

În ceea ce privește taxa de timbru, precizează că acțiunea reclamantului este una care decurge dintr-o cauza penala. Prevederile art. 29 lit. i) din OUG 80/2013 nu se limitează numai la ipoteza în care a fost pusă n mișcare acțiunea penală întrucât procesul penal (sau cauza penală) cunoaște mai multe faze, respectiv: urmărirea penală (având ca etape procesuale cercetarea penală și soluționarea cauzei de către procuror), judecata, punerea în executare a hotărârilor penale. Toate aceste faze și etape procesuale se circumscriu procesului (cauzei penale).

În consecință, împrejurarea că procesul penal a luat sfârșit în faza urmăririi penale – prin soluții de scoatere de sub urmărire penală și de neîncepere a urmăririi penale – nu înseamnă inexistența cauzei penale. Și în acest caz acțiunea în despăgubiri pentru prejudiciul creat ca urmare a faptei ilicite, este o acțiune ce decurge dintr-o cauză penală, operând scutirea de la plata taxei judiciare de timbru prevăzută la art. 29 l it. i) din OUG nr. 80/2013,

În cazul reclamantului dosarul penal este înregistrat sub nr. xxxxxxx/2018, nr. unic xxxxx/P/2013 la Secția 2 Politie, Biroul de Ordine publică.

În vederea soluționării prezentei cauze consideră că este relevantă filmarea accidentului reclamantului ce se află în posesia pârâte, motiv pentru care se solicită să se pună în vedere pârâtei să pună la dispoziția instanței filmarea ac cidentului din data de 29.09.2013.

În baza art. 223 alin. 3 teza ultima C.proc.civ. coroborat cu art. 411 alin. 1 pct. 2 teza ultima C.proc.civ. se solicită judecarea prezentei cauze și în lipsa reclamantului.

În drept: art. 1376 C.civ., art, 1385 C.civ., art. 113 pct. 9 C.pr.civ., art. 29 tit. i) OUG . 80/2013

Probe: înscrisuri și filmarea accidentului, interogatoriul pârâtei, martori.

În cauză pârâta D______ S.R.L a formulat întâmpinare la acțiunea reclamantului prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată ca netemeinică și nefondată; respingerea capătului de cerere cu privire la daune materiale ca netemeinic și nefondat; respingerea capătului de cerere referitor la daune viitoare ca netemeinic și nefondat; respingerea capătului de cerere cu privire la daune morale ca netemeinic și nefondat;

În subsidiar, în cazul în care se va  admite cererea de chemare în judecată, s-a solicitat respingerea capătului de cerere referitor la daune viitoare ca netemeinic și nefondat; diminuarea pretențiilor reclamantului cu privire la daune materiale, doar la cheltuielile medicale pentru care poate fi stabilită legătură de cauzalitate cu evenimentul produs în magazinul pârâtei și doar în măsura în care aceste cheltuieli pot fi probate cu documente, financiar-contabile; diminuarea pretențiilor reclamantului cu privire la daune morale la suma de 1.000-1.500 euro.

În motivare se arată că așa cum reiese din cererea de chemare în judecată, reclamantul se afla în data de 29.09.2018 la cumpărături în magazinul D______ Băneasa din București. În momentul în care se afla pe raionul de materiale de construcții la raftul cu țevi metalice, conform declarației reclamantului, reiese că ar fi luat o țeavă care îl interesa și imediat alte două produse l-ar fi lovit în frunte. Loviturile i-au cauzat leziuni deschise ale pielii și sângerare.

Incidentul s-a produs la ora 06:08:44 pm, iar reclamantul a părăsit locația cu autoutilitara SMURD la ora 06:48:14. intervalul de timp fiind de cea 40 de minute (conform timpului afișat de sistemul de supraveghere video).

Incidentul a avut loc într-o zonă în care nu era perfect vizibilă camerelor de supraveghere video, astfel încât nu cunoștea exact ce și cum s-a întâmplat în realitate. Din succesiunea imaginilor se poate observa că reclamantul se deplasează spre locul de expunere a țevilor, se observă că ia un produs și apoi desprinderea a două bare.

Potrivit actelor medicale depuse de reclamant la dosarul cauzei, acesta a suferit un traumatism cranio-cerebral minor (vătămarea). Certificatul medico-legal eliberat de către Institutul N_______ de Medicină Legală „M___ Minovici” sub nr. A2/5809/30.09.20l8 conține următoarele constatări: frontal stânga supero-lateral în pielea glabra plaga, de aproximativ 3 cm, ale cărei caracteristici morfologice nu pot fi examinate fiind acoperite cu steristrip (nn- plasture): plaga de 1 cm. acoperita de steristrip parietal dreapta, acuza amețeli: acuza cefalee. Acte medicale – din care se reține: motivul prezentării: TCC și TCF prin lovire accidentală cu un corp dur; anamneza: lovire accidentală cu un corp dur (țevi metalice) cu TCC secundar fără  alte semne/simptome, fără pierdere conștientei; fără acumulări hemoragice craniene; nu se constată heterodensități patologice _______________________________ asimetrii de relief cortical; păstrarea diferențierii substanța albă-substan ță cenușie; structurile liniei mediane nedeviate, sistem ventricular simetric nedilatat; fără traiecte de ________ la nivelul neurocraniului. Concluzii: fără modificări posttraumatice cranio-cerebrale; diagnostic final: TCC minor; plăgi contuse și frunte parietal stânga cu hematom epicranian parietal stânga.

Concluzii: V____ C_______-A________ prezintă leziuni traumatice care se puteau produce în data de 29.09.2018 prin lovire cu corp dur, posibil în circumstanțele descrise la capitolul „istoric” pentru care necesita 8-9 (opt-nouă) zile de îngrijiri medicale (sbl. nn).

Datorită vătămării produse, reclamantul susține că a fost nevoit să întreprindă numeroase investigații medicale, precum și faptul că timp de trei săptămâni a avut nevoie de însoțitor. Ca urmare a vătămării suferite, mai susține reclamantul că și-a pierdut locul de muncă „și i-a fost reziliat Contractul de Mandat pentru Agentul de Asigurare Manager de Unitate Viitor Agency Leader (“Contractul de Agent de Asigurare”) încheiat în data de 13.07.2018 cu Metro polița Life Asigurări MetLife Europe d.a..e. Dublin Sucursala București.

Reclamantul emite pretenții materiale în cuantum total de l.000.000 lei (echivalentul a 212.766 Euro, l Euro=4.71ei), Pretenții materiale defalcate astfel: 600.000 lei (echivalentul a 127.657euro, 1 euro=4,71 lei) daune materiale, pentru care nu deține acte justificative; 400.000 lei (echivalentul a 127.657 Euro, 1 Euro=4.71ei) daune morale.

Apărările pârâtei-producerea evenimentului și consecințele de natură medicală: reiterează faptul că presupusul incident a avut loc într-o zonă în care nu era perfect vizibilă camerelor de supraveghere video, astfel încât nu cunoștea exact ce și cum s-a întâmplat în realitate. Din succesiunea imaginilor se poate observa că reclamantul se deplasează spre locul de expunere a țevilor, se observă ca ia un produs și apoi desprinderea a doua bare. După care, reclamantul apare în raza camerelor de supraveghere video ținând mâna la frunte iar partea dreapta îndreptându-se grăbit către ieșire. Până la ieșirea din unitate, se poate observa că acesta se deplasează pe propriile forțe, discută cu angajații D______, discută la telefon, urcă singur scările la etaj, iar sângerarea s-a oprit relativ repede.

Reclamantul invocă nenumărate probleme medicale fără însă a dovedi că acestea ar fi urmarea vătămării.

De asemenea, reclamantul a depus cinci certificate de concediu medical (CM);-CM nr. xxxxx 13 08.10.2018 prin care se acordă 10 zile de concediu medical codul de diagnostic fiind 880-plaga deschisă a capului; CM nr,xxxxxxx ÎS. 10.2018.201 8 prin care se acordă 14 zile de concediu medical codul de diagnostic fiind 375-sindrom de algii celiace; CM nr. xxxxxxx 31 10,2018 prin care se acordă 1 zi de concediu medical codul de diagnostic fiind 375-sindrom de algii cefalee; CM nr. xxxxxxx 08.10.2018 prin care se acordă 9 zile de concediu medical codul de diagnostic fiind 375-sindrom de algii cefalee.

Se poate observa că cel puțin trei coduri de diagnostic- 375- nu pot fi asociate cu vătămarea.

În ceea ce privește CM codul de diagnostic 880-plagă deschisă a capului este acordat la 10 zile de la producerea evenimentului și nu poate exista certitudinea că se datorează acestuia.

Concediul medical, putea fi acordat și pentru o recidivă ca urmare a nerespectării indicațiilor medicale de către reclamant.

Reclamantul afirmă în mod nefondat că în perioada 29.09.xxxxxxxxxxxxx18 nu și-a putut desfășura activitatea, fiind în concediu medical. Însă din actele depuse reclamant, rezultă că perioada de concediu medical se circumscrie datelor de 18.10.xxxxxxxxxxxxx18.

Consideră că, descrierea medicală din Certificatul medico-legal este foarte importantă în aprecierea în concret a gravitații vătămării corporale, precum și a eventualelor traume psihice. Astfel, trebuie să aibă în vedere faptul că a avut loc doar un traumatism craniu – cerebral minor.

Totodată, în evaluarea stării de sănătate a reclamantului, solicită instanței, să țină cont de faptul că atât în ziua producerii evenimentului, cât și ulterior, starea de sănătate a reclamantului nu a necesitat internare. Acesta fiind consultat și tratat de la început și până în prezent în ambulatoriu, adică fără a necesita spitalizare.

De asemenea, reclamantul afirmă că este nevoit să efectueze o terapie câte 2 ore zilnic, precum și consiliere psihologică pentru șoc posttraumatic.

Nici aceste afirmații nu sunt dovedite de reclamant întrucât acesta nu a depus documente care să ateste situația medicală și nici legătură de cauzalitate dintre potențialele urmări și evenimentul care le-ar fi cauzat.

Doctrina și jurisprudența în materie, statuează unanim că afectarea stării de sănătate fizică și psihică trebuie dovedită cu documente emise de autorități competente și să aibă legătură de cauzalitate cu evenimentul care stă la baza pretențiilor reclamantului.

Consideră că pentru completarea probatoriului cu acte medicale, se impune solicitarea de la SMURD a fișei de evaluare a pacientului, fișa de urgență prespitalicească.

Implicarea personalului D______-s-a solicitat instanței să, se analizeze materialul video înregistrat de sistemul de supraveghere din magazin. Astfel, imediat după incident, primul angajat (cu casca de protecție galbenă) care ia cunoștință de eveniment, fuge după reclamant și îi furnizează hârtie absorbantă pentru a tampona rana și pentru a opri sângerarea.

Apoi se implică și alți angajați, discutând cu reclamantul despre starea sa. Coordonatorul de magazin îl conduce pe reclamant la etaj într-o cameră neaccesibilă publicului pentru ca acesta să-și revină, participă la controlul medical efectuat de echipajul SMURD și îl însoțește pe reclamant până la autoutilitara SMURD. În tot acest timp, se poate observa faptul că reclamantul se mișcă fără probleme, vorbește continuu la telefon și nu sângerează.

În concluzie, proba video demonstrează implicarea personalului propriu în acordarea de asistență reclamantului.

În cazul admiterii acestei probe, vor prezenta desfășurătorul evenimentului, care demonstrează în mod categoric, implicarea personalului D______ în acordarea de asistență reclamantului raportat la situația dată (sângerarea se oprise, reclamantul vorbea la telefon, se deplasa singur, _________________________; Daune materiale-cheltuieli medicale-în privința cheltuielilor denumite generic medicale (consultații, investigații, medicație, etc), reclamantul a depus la dosarul cauzei doar chitanța nr. 162.337/30.11.2018 eliberata de institutul N_______ de Medicina Legala „M___ Minovici”.

Reclamantul afirmă că „nu poate dovedi în totalitatea prejudiciul material, deoarece nimeni nu s-a gândit că trebuie sa se acopere cu documente pentru a se justifica în fața pârâtei. Trecând peste cuantumul sumei solicitate ca și daune materiale – 600.000lei (echivalentul a 127.657euro, 1 euro-4.71ei), trebuie să se remarce faptul că reclamantul este licențiat în științe economice, are un certificat de absolvire pentru calificarea profesională de intermediar în asigurări și, nu în ultimul rând pe site-ul Autorității de Supraveghere financiară figurează că a lucrat pentru mai multe firme de asigurări. Surprinzător, calificările și activitățile reclamantului presupun decontarea oricăror cheltuieli, doar pe baza de documente financiar-contabile justificative.

Referitor la daunele materiale, reiterează faptul că în discuțiile avute cu reclamantul, a fost de acord să ramburseze cheltuielile efectuate cu investigații medicale și tratament generate de vătămare. Singura condiție a fost aceea de a le pune la dispoziție documente justificative, însă reclamantul nu a îndeplinit acesta condiție legal. Astfel că, deși a fost de bună-credință și și-a exprimat expres disponibilitatea, nu a avut posibilitatea efectivă de a deconta eventualele cheltuieli medicale.

Conducerea magazinului a luat legătura cu reclamantul în data de 30.09.2018 (a doua zi după incident) pentru comunicarea pretențiilor de ordin material, reclamantul răspunzând prin emailul din data de 01.10.2018 fără a exprima vreo pretenție de natură financiară.

După aceasta, conducerea magazinului a pus în legătură Departamentul Juridic cu reclamantul pentru soluționarea pe cale amiabilă și echitabilă a situației date. Astfel au fost inițiate discuții telefonice și corespondență de tip email între dna. D____ Croitou, consilier juridic în cadrul D______ S.R.L. și reclamant. În cadrul discuțiilor, consilierul juridic a solicitat precizări cu privire la natura despăgubirilor solicitate, precum și documente justificative în sprijinul acestora. Totodată, a exprimat disponibilitatea companiei de a-i acorda daune nepatrimoniale în cuantum de 7.000 lei. Aspecte firești întrucât o societate comercială nu poate efectua niciun fel de plăți fără a avea o justificare contabilă documentata. Însă, s-a  lovit de un refuz categoric al reclamantului, conform email-ului din data de 27.11.2018.

Reclamantul căruia îi incumba sarcina probei nu a depus niciun alt document care să facă dovada prejudiciului material.

În ceea privește obligațiile contractuale etapizate, s-a solicitat a se avea în vedere dispozițiile din planul pentru agent. Cerințe de activitate, literele A, B, C, întrucât reclamantul are pretenții materiale, invocând realizările sale profesionale în executarea Contractului de asigurare, consideră ca ar fi relevantă probarea acestora cu privire la numărul de polițe de asigurare încheiate în perioada 13.07.xxxxxxxxxxxxx18, precum și a sumelor încasate efectiv de la compania de asigurare.

Având în vedere experiența reclamantului ca și agent de asigurare, ar fi trebuit să aducă la cunoștința companiei de asigurări starea medicală pretinsă și să comunice concediile medicale.

Prejudiciul cauzat de „pierderea unei șanse” – reclamantul invocă faptul că vătămarea i-ar fi cauzat un prejudiciu, denumit în doctrină drept pierderea unei șanse. Dacă nu ar fi avut problemele medicale generate de incidentul din magazinul D______ în urma căruia s-a a___ cu un traumatism cranio-cerebral minor care a implicat 8-9 zile de îngrijiri medicale, acesta ar fi urcat pe scara ierarhică a asigurărilor până la nivelul de top management.

Prejudiciul pentru pierderea șansei de a obține un avantaj – astfel, răspunderea delictuală poate fi angajată și pentru acele consecințe negative cauzate în mod direct prin săvârșirea unei fapte ilicite care constau în ratarea posibilității reale și serioase privind producerea unui eveniment favorabil pentru viața victimei care i-ar fi putut aduce împliniri în viața personală sau în plan economic prin realizarea de proiecte.

Pentru ca un prejudiciu cauzat prin pierderea unei șanse să fie reparabil prin angajarea răspunderii delictuale trebuie să se întrunească următoarele condiții: a) să fie un prejudiciu real și cert prin crearea unei situații dezavantajoase pentru victimă sau ratarea unei oportunități cu semnificații importante pentru viitorul său. Consecințele dăunătoare pentru victimă trebuie să se aproprie de certitudine, existând perspective reale de obținere avantajului urmărit. Un asemenea prejudiciu, poate fi actual, dar și viitor, dacă avea în vedere faptul că urmările faptei ilicite se pot produce instantaneu sau ulterior, succesiv, o anumită perioadă de timp; b) șansa de a obține un avantaj, trebuie să fie efectivă și serioasă, aspect care rezultă din împrejurările în care a fost săvârșită fapta ilicită, pe de o parte, și situația specială în care se afla victima, la momentul respectiv pe de alta parte. Pentru a putea să obțină despăgubiri aceasta va trebui să demonstreze că a ratat obținerea unui avantaj sau o anumită favoare, care era pentru ea aproape o certitudine în care obiectivele pe care și le-a propus s-ar fi împlinit dacă nu ar fi intervenit evenimentul nefast.

În opinia pârâtei ar putea fi considerate prejudicii reparabile pe acest temei legal: ratarea speranței unei reușite profesionale prin imposibilitatea participării unei persoane la un concurs de promovare în funcție, la susținerea unui proiect sau la un interviu pentru angajare;

Daune morale-prejudiciul moral nepatrimonial pretins de reclamant este în cuantum de 400.000 lei (echivalentul a 127.657euro, 1euro=4,71ei) daune morale.

Având in vedere cele expuse mai sus de către reclamant, solicită instanței ca, în procesul de evaluare a unor eventuale daune morale să aibă în vedere descrierea medicală din Certificatul medico-legal fiind importantă în aprecierea în _________________________ corporale, precum și a eventualelor traume psihice.

Reclamantul nu a depus acte medicale în sprijinul celor afirmate anterior și care să statueze științific că orice eventuale sechele se datorează exclusiv vătămării. Se face această precizare, întrucât în practică foarte mulți pacienți nu respecta indicațiile medicului și prin conduita lor se agravează propria stare de sănătate. Mai mult, așa cum a arătat anterior, starea de sănătate a reclamantului nu a impus nicio zi de spitalizare.

Cuantumul daunelor morale trebuie să aibă la baza criterii care să conducă la o evaluare judicioasă și care să preîntâmpine o îmbogățire fără just temei: stabilirea unei proporționalități între suferința provocată care, deși nu poate fi cuantificată, este cel puțin estimată, vârsta victimei, evitarea unei sarcini disproporționate și excesive ce i-ar reveni făptuitorului în raport cu traumele suportate de victimă, numărul zilelor de îngrijiri medicale, vârsta și preocupările specifice vârstei victimei.

Redăm mai jos câteva considerente doctrinare, cu privire la acordarea daunelor morale/nepatrimoniale în acordarea despăgubirilor morale pentru dureri fizice, instanțele se întemeiază pe caracteristicile leziunilor descrise de către medici in expertizele medieo-legale, in care se consemnează suferințele fizice, natura, durata si intensitatea durerilor. Pe baza acestor informații si ținând seama si de alte aspecte, cum ar fi: vârsta, nivelul intelectual al persoanei vatamate, funcția, sexul, etc., instanțele apreciază gravitatea prejudiciului moral si fixează cuantumul indemnizației.

Bineînțeles ca este necesar ca persoana vătămată sa facă proba prejudiciului sau moral. Aceasta dovada se poate face în cazul durerilor fizice, prin certificat medical, expertiza medico-legala sau alte acte medicale care să cuprindă descrierea caracteristicilor acestor vătămări corporale.

De asemenea, instanțele de judecată au statut că spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care sunt supuse unei riguroase probațiuni despăgubirile pentru daune morale nu se probează, ci se stabilesc pe baza unei evaluări a judecătorului.

În cazul vătămărilor corporale, această evaluare, pentru a nu îl una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să aibă în vedere suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta ilicita și toate consecințele

Acesteia, astfel cum sunt relevate de actele medicale ori de alte probe administrate.

Recent Înalta Curte de Casație si Justiție a statuat cu privire la acordarea de daune morale, astfel: „suma de bani acordata cu titlu de daune morale nu trebuie sa devină o sursa de îmbogățire pentru victima, dar nici să aibă numai nu caracter pur simbolic ci trebuie să reprezinte doar atât cât este necesar pentru a-i ușura ori compensa, în măsura posibilă, suferințele pe care le-a îndurat sau eventual mai trebuie să le îndure.”

Culpa ___________________ descrisă producerea evenimentului de către reclamant, coroborată cu imaginile video, conduc la concluzia că exista premisele unei culpe comune.

Reclamantul putea să evite producerea evenimentului atunci când a observat cum sunt dispuse țevile respective. Experiența sa de agent de asigurări, ar fi trebuit să-l determine să aprecieze dacă este vreun risc pentru integritatea sa fizică să ia produsul din raft ori să solicite ajutorul specializat al unui angajat.

Reducerea cheltuielilor de judecata a onorariului de avocat – în legătură cu cheltuielile de judecată, în cazul în care vor cădea în pretenții, s-a solicitat a se avea în vedere numai pe cele necesare și utile cauzei, cu aplicarea art. 452 NCPC.

Referitor la onorariul de avocat – în temeiul art. 451 alin. 2 NCPC s-a solicitat diminuarea onorariului avocatului creditoarei la un cuantum de cel mult 300 lei, întrucât orice depășire a sumei anterior menționate este vădit disproporționată în raport cu obiectul cauzei, complexitatea acesteia, cu activitatea desfășurată de avocat, al numărului de termene de judecată și al activității ce nu presupune administrare de probe.

Învederează că în aplicare dispozițiilor art. 451 alin. 2. instanța poate fi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, această prerogativă legală a instanței de judecată fiind instituită în scopul de a nu se împovăra nejustificat partea care a pierdut litigiul.

Termenul de formularea întâmpinării – cererea le-a fost comunicată în data de 15.03.2019 – data poștei pe plic iar termenul de 25 de zile se împlinește în ziua de 08.04.2019 fără a lua în calcul cele doua zile libere care pot fi adăugate conform dispozițiilor legale.

Având în vedere faptul că sediul social al pârâtei se află în Municipiul Bacău, iar al instanței de judecată în Municipiul București înțelege să se prevaleze și de dispozițiile art. 182 alin. 2 – împlinirea termenului, respectiv art. 183 actele depuse la poșta, servicii specializate de curierat unități militare sau locuri de deținere.

Astfel, învederează că prezenta a fost depusă în termen legal prin expedierea cu confirmare de primire printr-o firmă de curierat serviciu poștal.

De asemenea, a fost depusă și la instanța de judecată prin email.

Probe: înscrisuri; interogatoriul reclamantului, scop în care solicită înfățișarea personală a acestuia; imaginile surprinse de sistemul de supraveghere video din magazin ; martori; expertiză medico – legală și orice alte probe ar reieși din cercetarea judecătorească.

În principal, s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată ca netemeinică și nefondată: respingerea capătului de cerere cu privire la daune materiale ca netemeinic și nefondat; respingerea capătului de cerere referitor la daune viitoare ca netemeinic și nefondat; respingerea capătului de cerere cu privire la daune morale ca netemeinic și nefondat;

În subsidiar, în cazul în care se va admite cererea de chemare în judecată,  s-a solicitat respingerea capătului de cerere referitor la daune viitoare ca netemeinic și nefondat; diminuarea pretențiilor reclamantului cu privire la daune materiale doar la cheltuielile medicale pentru care poate fi stabilită legăt u ra de cauzalitate cu evenimentul produs în magazinul pârâtei și doar în măsura în care aceste cheltuieli pot fi probate cu documente financiar-contabile;  diminuarea pretențiilor reclamantului cu privire la daune morale la suma de 1.000- 1.500 euro.

În drept, au fost invocate  dispozițiile art. 205 și următoarele, art.249, art.451- 453 Noul Cod de Procedura Civila, art. 16. art. 1371, art. 1385 Noul Cod Civil. art.4l Convenție Europeana a Drepturilor Omului.

Reclamantul V____ C_______ A________ a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de către pârâta D______ S.R.L.

Pârâtul D______ SRL susține că în zona în care a avut loc accidentul nu este camera video și de aceea nu știe exact ce s-a întâmplat; învederează faptul că în declarația (care se află la dosarul penal nr. xxxxx/P/2018) numitul O____ E____ angajat al pârâtei, acesta declară faptul că a observat pe camerele de supraveghere că reclamantul a forțat țevile și de aceea i-au căzut în cap. Așadar, declarațiile pârâtei sunt mincinoase, existând camera de supraveghere pe raionul în care s-a produs accidentul. Mai mult, i s-a permis de către agentul B_____ O______ din cadrul Secției 2, Poliție să vizioneze filmările puse la dispoziție de către D______ S.R.L. și a observat că de la poliție au depus numai filmările care îi avantajează susținând, astfel cum i-a comunicat agentul de poliție mai sus menționat, că pe raionul în cauză nu au camera video. În urma acestei discuții, au fost în magazinul D______ Băneasa și s-a făcut o fotografie a camerei aflată pe raionul pe care s-a produs accidentul, pe care o atașează prezentei. Așadar, există și cameră video pe acel raion și, implicit, și filmarea accidentului din care reiese că reclamantul nu a făcut nimic altceva decât să ia țeava pe care vroia să o cumpere și, la aproximativ 1 minut, i-au căzut alte 2 țevi în cap. Menționează că afirmațiile numitului O____ E____ din declarația dată sunt exagerate întrucât este greu de crezut ca niște țevi care sunt așezate la 1,5 m înălțime și cântăresc 15 kg/buc pot fi forțate.

In susținerea celor de mai sus, atașează in fotocopie si declarația numitului E____ O____, astfel cum i-a fost pusa la dispoziție de către ag. B_____ O______ din cadrul Secției 2, Politie ca urmare a solicitării sale de a i se comunica fotocopii aflate la dosarul penal. Având in vedere ca este o simpla fotocopie, pentru a certifica autenticitatea acesteia, in măsura in care considerați necesare, solicită organelor de urmărire penala sa înainteze fotocopia dosarului penal la dosarul cauzei. Totodată, având in vedere afirmațiile paratei, precum si ale angajatului sau, O____ E____, solicita sa fie chemat pe numitul O____ E____ ca martor astfel încât sa se edifice asupra aspectelor semnalate.

Totodată, pârata, dând dovada de o „implicare foarte mare, se pune la dispoziție si filmările din parcare cu momentul în care reclamantul si soția sa se întorceau sa ia mașina din parcarea magazinului. De aici nu se putea înțelege decât că parata încearcă sa atragă atenția de la gravitatea accidentului, fiind totodată si penibili deoarece nimeni nu ar putea crede ca au camere așa bine poziționate în parcare, dar nu au în incinta magazinului.

Referitor la consecințele de natura medicala, precizează faptul ca reclamantul s-a adresat cadrelor medicale competente astfel încât sa își revin si să înlăture toate consecințele negative ale accidentului. Faptul ca au fost eliberate concedii medicale cu diverse coduri, nu este vina reclamantului, iar dacă pârâta are competente medicale astfel încât sa pună la îndoiala măsurile/tratamentul și recomandările medicilor, este liberă să o facă. Cea ce pârâta nu înțelege este faptul ca după traumatismul cranio-crebral suferit în magazinul ei, a dezvoltat o fotofobie și o durere permanentă de cap, insoțită de parestezii ale mâinilor, motiv pentru care au fost eliberate certificate medicale în consecință de către cadre medicale.

Învederează ca până la acea data am avut recomandare din partea medicilor de la Camera de Garda din cadrul Spitalului Elias de a evita timp de 10 zile orice activități, aceasta fiind deja depusă la dosar.

În ceea ce privește perioada în care nu și-a putut desfășura activitatea, aceasta a fost indicată ca fiind 29.09.xxxxxxxxxxxxx18 întrucât în această perioadă a efectuat tratament ambulatoriu, cât și nenumărate investigații și vizite la medici – de medicina internă, neurolog, oftalmolog, recuperare medicală, precum și fizioterapie pentru o perioada de 2 săptămâni.

Implicarea personalului D______-așa cum a arătat și în cererea de chemare în judecată, implicarea personalului D______ a fost minimă, reclamantul fiind obligat să se curețe singur, să ia legătură cu soția sa să îl ajute în sensul de a chema ambulanța, iar preocuparea celor de la D______ a fost să se „uite pe camera” și într-un final când l-au văzut la intrarea în magazin, ln recepție, să se ascundă de ochii clienților.

Referitor la faptul ca un angajat s-a oferit să îl ajute și chiar fuge după reclamant învederează că acesta i-a oferit hârtie igienică și nicidecum comprese sterile cum ar fi fost indicat în cazul plăgilor deschise. Mai mult, în loc ca personalul D______ să îl ajute cu o trusă de prim ajutor, l-au trimis la baie să se spele. Reiterează faptul ca aproximativ 20-30 min. nimeni din magazinul D______ nu s-a preocupat de starea sa de sănătate, timp în care a cerut insistent ajutor.

Daune materiale și încetarea contractului de agent de asigurare-precizează faptul că reclamantul a solicitat eliberarea certificatelor medicale în speranța ca va putea justifica celor de la Metropolitan Life faptul că nu și-a putut îndeplini obligațiile contractuale din motive independente de voința sa.

Având în vedere că până la data accidentului, și-a îndeplinit obiectivele stabilite în contract și a încasat sumele de bani în mod integral, confirmându-se astfel că și-a îndeplinit criteriile de performanță, Metropolitan Life nu i-a reziliat imediat contractul, însa văzând că starea de sănătate nu îi permite să se dedice întru totul locului de muncă și, deci, ar fi fost imposibil să realizeze criteriile de performanță, contractul a fost reziliat, rezilierea a avut loc ca urmare a faptului că programul în care a fost integrat era unul de grup, și nu individual lunar erau prevăzute anumite criterii de performanță ce trebuiau îndeplinite, iar lipsa sa din program 3 luni, în contextul în care ceilalți colegi și-ar fi îndeplinit obiectivele, ar fi fost inechitabilă față de ceilalți.

Prin intermediul acestui răspuns la întâmpinare, se asigură pârâta că a făcut tot posibilul să rămână integrat în proiect și a depus toate concediile medicale, însa contractul a fost reziliat.

Daune morale-faptul că pârâta minimizează gravitatea situației și pune la îndoială aspecte care sunt evidente, nu pot duce la concluzia că accidentul nu s-a produs.

De asemenea, faptul că nu a fost necesară spitalizarea nu înseamnă că nu a avut nicio suferință, sau niciun prejudiciu. În măsura în care a fost posibil, a dovedit tot ceea ce i-a stat în putință, bineînțeles având în vedere faptul că s-a concentrat în prima fază pe însănătoșirea sa și mai mult, nu le-a așteptat la aceasta atitudine din partea pârâtei, care nu a făcut nimic altceva decât să denatureze adevărul și să îi învinovățească pe pe reclamant și pe soția sa pentru cele întâmplate.

Totodată, reamintește faptul că, cu toate că pârâta ia totul în derâdere, a fost vorba despre două lovituri la cap, care i-au pus viața în pericol. Astfel cum a mai arătat, se putea întâmpla o tragedie, iar pârâta în loc să ia măsurile necesare pentru a preveni astfel de situații, face afirmații mincinoase și nu pune la dispoziție filmările cu adevărat relevante astfel încât  se solicită instanței să ia o decizie raportată la realitate.

Culpa comună – în ceea ce privește susținerile pârâtei conform cărora accidentul s-a produs din culpa comună și că reclamantul nu putea preîntâmpina accidentul, s-a solicitat respingerea acestor susțineri ca neîntemeiate deoarece nu poate fi reclamantul acuzat de faptul că pârâta nu a asigurat produsele în magazine, și nu respecta siguranța clienților. Mai mult, pârâta susține că reclamantul, în calitate de agent de asigurare ar fi putut să previn accidentul, însa pârâta nu înțelege că reclamantul doar vinde asigurări, nu prezice viitorul, iar dacă ar fi putut să o facă, cu siguranță nu ar fi intrat niciodată în acest magazin.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, își rezervă dreptul de a le solicita pe cale separata.

În baza art. 223 alin. 3 teza ultima C.proc.civ. coroborat cu art. 411 alin. 1 pct. 2 teza ultima C.proc.civ. se solicită judecarea prezentei cauze și în lipsă.

Prin încheierea de la termenul din data de 04.06.2019 s-a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba cu mijloace materiale de probă (filmarea accidentului) și proba cu interogatoriul pârâtei, iar pentru pârâtă s-a încuviințat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul reclamantului.

Prin încheierea de la termenul din data de 01.10.2019 s-a încuviințat pentru reclamant și proba testimonială cu un martor.

Analizând cererea reclamantului în raport de motivele invocate și probele administrate, tribunalul reține următoarele:

Prin cererea dedusă judecății reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000.000 lei (600.000 lei daune materiale și 400.000 lei daune morale) reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul produs ca urmare a accidentului suferit în magazinul D______ Băneasa. Prin precizările formulate de reclamant la solicitarea instanței cu privire la daunele materiale pretinse (filele 295-298) s-a arătat că prejudiciul material constă în câștigul pe care în condiții obișnuite l-ar fi putut obține și de care reclamantul a fost lipsit, respectiv sumele rezultate din Contractul de mandat pentru agentul de asigurare manager de unitate viitor Agency Leader din data de 13.07.2018.

Reclamantul a invocat ca temei al pretențiilor sale răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, respectiv dispozițiile art. 1376 alin. 1 C.civ., potrivit cărora: „Oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa.”

Astfel, în data de 29.09.2018, în jurul orei 18,00 reclamantul a mers în magazinul D______ Băneasa din București, ___________________________. 40-42, sector 1, pentru a cumpăra materiale de construcție, iar la raionul cu țevi metalice, după ce a luat din raft ce avea nevoie, i-au căzut în cap, în zona frontală și cea parietală, două țevi metalice cu dimensiune 60x40x2, lungi de 2 metri (rectangular), acestea fiind așezate la o înălțime considerabilă.

Acest eveniment a fost surprins și de camerele video din incinta magazinului, astfel cum rezultă din mijlocul material de probă – CD-ul depus de pârâtă (fila 201), din planșele foto ce surprind din diverse unghiuri înregistrările video (filele 328-334). Producerea evenimentului ce stă la baza pretențiilor reclamantului nu a fost contestată de pârâtă, altfel cum rezultă și din răspunsul la interogatoriul administrat (întrebările nr. 1, 2, 3).

Soția reclamantului a sunat la serviciul de urgență SMURD (112), întrucât reclamantul sângera în zona capului (tâmpla stângă), echipajul medical sosit la locul incidentului l-au transportat pe reclamant la Spitalul de Urgență Elias, fiindu-i acordat ajutor de specialitate, respectiv pansare plagă, astfel cum rezultă din Fișa de urgență prespitalicească nr. 2193 din 29.09.201 (fila 284). Din cuprinsul acestei fișe medicale rezultă că reclamantul era conștient, prezenta un traumatism cranio-cerebral minor, cu plagă de aproximativ 2 cm în zona tâmplei stângi. În urma examinării medicale, reclamantului i s-a efectuat și o tomografie computerizată a creierului la Spitalul Universitar de Urgență Elias în data de 29.09.2018, rezultatul fiind: fără acumulară hemoragice _______________________________ posttraumatice cranio-cerebrale (potrivit Fișei de examinare nr. 8510/29.09.2018, fila 13).

Reclamantul a mers și la Institutul de Medicină Legală M___ Minovici ,fiind examinat în data de 30.09.2018 , reținându-se că prezintă leziuni traumatice care se puteau produce în data de 29.09.2018 prin lovire cu un corp dur (plăgi contuzie și frunte parietal stânga cu hematom epicranian parietal stânga) , pentru care necesită 8-9 (opt-nouă) zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din Certificatul medico-legal nr. A2/5809/30.09.2018 (filele 27, 28).

Rezultă că accidentul suferit de reclamant s-a produs în incinta magazinului D______, de obiectele aflate sub paza pârâtei, fapt ce atrage răspunderea acesteia în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 1376 alin. 1 C.civ., anterior menționate, independent de orice culpă a acesteia.

Tribunalul nu va reține cauzele exoneratoare de răspundere a pârâtei date fiind circumstanțele producerii accidentului, precum și aspectele învederate de aceasta prin răspunsul la interogatoriu administrat referitor la depozitarea țevilor care au produs rănirea reclamantului. Astfel, țevile în discuție erau depozitate pe un soclu având o înălțime de aproximativ 1,20 m (răspuns la întrebarea nr. 5), motivul căderii putând fi acela că au fost anterior manipulate necorespunzător de un alt client și lăsate într-o poziție care facilita căderea, fapt neobservat de reclamant când a manipulat țevile (răspuns la întrebarea nr. 7). Totodată, pârâta prin răspunsul la întrebarea nr. 9 din interogatoriul administrat afirmă că un client diligent/precaut nu manipulează produsele dacă observă că ceva nu este în regulă și există un potențial risc de accidente, dar în același timp, prin răspunsul la întrebarea nr. 10 afirmă că magazinele tip Do It Yourself au conceptul de autoaprovizionare.

Or, reclamantul a încercat să se autoaprovizioneze, și aceasta, în condițiile în care, din probele administrate în cauză (planșe foto, CD) nu rezultă că în raionul respectiv se afla vreun angajat al pârâtei care să-i asigure produsele de care avea nevoie sau să supravegheze modul în care aceste produse sunt așezate astfel încât să permită autoservirea clienților în condiții de securitate deplină, având în vedere specificul acestor produse și condițiile speciale de manipulare, pentru evitarea oricăror accidentări.

În consecință, nu există cauzele exoneratoare de răspundere reglementate de dispozițiile art. 1380 C.civ., potrivit căruia: „În cazurile prevăzute la art. 1.375, 1.376, 1.378 și 1.379 nu există obligație de reparare a prejudiciului, atunci când acesta este cauzat exclusiv de fapta victimei înseși ori a unui terț sau este urmarea unui caz de forță majoră.”

Fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtei, potrivit art. 1376  alin. 1 C.civ., tribunalul va analiza întinderea prejudiciului suferit de reclamant.

Potrivit art. 1385 C.civ – Întinderea reparației: „(1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2) Se vor putea acorda despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4) Dacă fapta ilicită a determinat și pierderea șansei de a obține un avantaj sau de a evita o pagubă, reparația va fi proporțională cu probabilitatea obținerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a victimei.”

În ceea ce privește prejudiciul material invocat de reclamant, respectiv suma de 600.000 lei, reclamantul a arătat că urmare a accidentului suferit, a fost în concediu medical mai bine de o lună, și pentru că nu avea o stare bună, a afectat o ________ analize: 2 investigații computer tomograf, RMN atât pentru zona cerebrală, cât și pentru zona cervicală, nenumărate consultații la neurologie, la medicină internă, oftalmologie, balneofizioterapie și recuperare medicală, rămânând și cu cicatrici în locurile în care s-au produs loviturile, însă cea din zona frontală este cea vizibilă. Totodată, a mai susținut că nu a mai putut să își desfășoare activitatea și nici  să își îndeplinească obligațiile contractuale ce îi incumbau din contractul de mandat pentru agentul de asigurare nr. xxxxxxx/21.08.2018 încheiat cu MetdLife Europe Designated Activity Company, motiv pentru care societatea a reziliat contractul prin notificarea de reziliere nr. xxxxxx/26.10.2018, rămânând astfel fără nicio sursă de venit.

Dar, în același timp, prin chiar cererea de chemare în judecată, reclamantul afirmă că nu poate dovedi în totalitate prejudiciul material „deoarece nimeni nu s-a gândit că trebuie să se acopere de documente pentru a se justifica în fața pârâtei, fiind prioritară starea sa de sănătate și recuperarea sa în totalitate.”

Astfel, prejudiciul suferit de reclamant ca urmare a tratamentelor și investigațiilor medicale nu este dovedit. Mai mult, la solicitarea tribunalului, reclamantul a prezentat modul de calcul al daunelor materiale pretinse, în cuantum de 600.000 lei (prin cererea depusă la termenul din 05.11.2019, filele 295-298), arătând că prejudiciul material constă în câștigul pe care în condiții obișnuite l-ar fi putut obține și de care reclamantul a fost lipsit, respectiv sumele rezultate din Contractul de mandat pentru agentul de asigurare manager de unitate viitor Agency Leader din data de 13.07.2018.

Prin Contractul de mandat pentru agentul de asigurare Manager de Unitate viitor Agency Leader din data de 13.07.2018 (filele 33-45) reclamantul era împuternicit să desfășoare activități de intermediere în asigurări pentru clasele de asigurări de viață, indemnizația pentru serviciile prestate de reclamant în baza acestui contract fiind acordată în conformitate cu termenii și condițiile conținute în Planurile anexate acestui contract (filele 39-43).

Din cuprinsul acestui contract, Condiții generale, rezultă că indemnizație era stabilită potrivit unui plan, iar desfășurarea activității ca Manager de unitate, respectiv Agency Leader presupunea îndeplinirea anumitor condiții, respectiv începând cu luna a patra (4) de la data începerii activității de către Agent (potrivit art. II.3, alin. 1 din Condițiile generale la contract), pentru Manager de unitate, și începând cu luna a cincisprezecea (15) de la data începerii activității de către Managerul de Unitate a cerințelor de activitate stipulate pentru sfârșitul lunii a patrusprezecea (14) (potrivit art. II. 4, alin. 1 din Condițiile generale la contract).

Deci, evoluția reclamantului până la nivelul de Agency Leader presupunea îndeplinirea anumitor condiții, astfel cum s-a stipulat în contractul anterior menționat.

Prin cererea precizatoare a modului de calcul al sumei pretinse cu titlu de daune materiale reclamantul efectuează calcule în condițiile stipulate în contract, fără a se avea în vedere însă că  sumele pe care ar fi putut să le obțină, compuse din bonificații și bonusuri erau condiționate de numărul polițelor de asigurare încheiate, deci de activitatea prestată de acesta în calitate de Agent.

La momentul producerii accidentului (29.09.2018) reclamantul avea calitatea de Agent, potrivit contractului anterior menționat, contract încheiat cu puțin timp înainte de accident (13.07.2018), astfel că nu se poate aprecia că reclamantul, dacă nu ar fi suferit respectivul accident ar fi atins criteriile de performanță care să-i permită să devină Agency Leader.

Mai mult, prin contractul menționat, la art. V pct. 2, al. a) se prevedeau condițiile de încetare a contractului, respectiv rezilierea de către Societate dacă Agentul nu realizează cerințele de activitate prevăzute în Planurile anexate contractului, reziliere care are loc de drept, fără intervenția instanței și fără nicio formalitate prealabilă, Agentul fiind pus de drept în întârziere de la data neîndeplinirii obligației.

Reclamantul a fost notificat de Metropolitan Life pentru rezilierea Contractului de mandat, contract care a încetat în data de 26.10.2018 în temeiul art. V pct. 2,al. a) din contract (fila 147).

Este adevărat că rezilierea contractului a intervenit la un moment apropiat de producerea accidentului, aproape o lună. Cu toate acestea, nu prezintă certitudine venitul pe care reclamantul ar fi putut să-l obțină în calitate de Manager de unitate, și ulterior de Agency Leader întrucât veniturile sale erau stabilite în raport de valoarea medie a polițelor de asigurare încheiate și a numărului mediu de agenți dintr-o Agenție Metropolitan Life. Dar, încheierea acestor polițe pentru asigurarea de viață au caracter aleatoriu, astfel că în prejudiciul material pretins de reclamant nu poate fi inclus câștigul pe care în condiții obișnuite l-ar fi putut obține.

Dispozițiile art. 1385 alin. 2 și 3 C.civ.au în vedere prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.

Or, încetarea contractului reclamantului a intervenit la scurt timp de la încheierea acestuia, astfel că nu se poate stabili cu certitudine că acesta ar fi atins un nivel care să ducă la obținerea sumei pretinse prin prezent acțiune.

Referitor la posibilitatea reparării prejudiciilor cauzate prin pierderea unei șanse, pe calea răspunderii delictuale, este necesar ca șansa să îndeplinească următoarele condiții cumulative: șansa să fie reală și serioasă; pierderea șansei să fie determinată direct de fapta ilicită sau de o altă împrejurare pentru care se angajează răspunderea delictuală. Deci, pentru a obține despăgubiri într-o astfel de situație, victima va trebui să probeze că a ratat obținerea unui avantaj sau o anumită favoare, care era, pentru ea, aproape o certitudine, dacă nu ar fi intervenit fapta ilicită a autorului.

Astfel, potrivit prevederilor art. 1532 alin. 2 C.civ., prejudiciul ce s-ar fi putut cauza prin pierderea unei șanse de a obține un avantaj, poate fi reparat proporțional cu probabilitatea obținerii avantajului, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a creditorului. Într-o astfel de situație, cuantumul despăgubirilor este inferior avantajelor pe care creditorul le-ar fi putut obține, dacă și-ar fi putut valorifica șansa.

Dar, la stabilirea despăgubirile se va avea în vedere calcul probabilităților, dar și procentul în care șansa se putea realiza,  aspecte ce nu au fost dovedite de reclamant, potrivit celor anterior reținute de tribunal cu privire la caracterul aleatoriu al veniturilor reclamantului rezultate din activitatea desfășurată.

Este incontestabil faptul că accidentul suferit de reclamant a influențat sănătatea și posibilitatea acestuia de a-și desfășura activitatea în domeniul avut anterior accidentului (cel al a asigurărilor), dar, având în vedere caracterul aleatoriu al prejudiciului suferit, ar putea fi imposibilă stabilirea cu precizie a sumelor necesare pentru acordarea unei reparații integrale (restitutio in integrum) pentru pierderile materiale suferite de un reclamant [hotărârile CEDO: Young, James și Webster împotriva Regatului Unit (art. 50) din 18 octombrie 1982, pct. 11, _______ nr. 55; cea din cauza Frăsilă și C________ împotriva  României; hotărârile Sunday Times împotriva Regatului Unit (nr. 1) (art. 50), 6 noiembrie 1980, pct. 15, _______ nr. 38 și Smith și Grady împotriva Regatului Unit (reparație echitabilă), nr. xxxxx/96 și xxxxx/96, pct. 18-19, CEDO 2000-IX].)].

Beneficiile nerealizate menționate de reclamant ca temei pentru suma solicitată cu titlu de prejudiciu material se referă la venitul care putea fi obținut și, prin urmare, au un caracter speculativ [în acest sens sunt hotărârile CEDO: HOTĂRÂREA din 14 ianuarie 2014 în cauza M_______ împotriva României (Cererea nr. 1944/10); cauza Thlimmenos împotriva Greciei (MC), nr. xxxxx/97, pct. 67, CEDO 2000-IV].

Pierderea suferită de reclamant prin încetarea contractului cu Metropolitan Life va fi valorificată de tribunal în apreciere daunelor morale solicitate de acesta, și nu în cadrul daunelor materiale a căror existență nu era sigură în condițiile în care reclamantul nu ar fi suferit accidentul.

Pierderea de șansă, de a deveni Agency Leader cu posibilitatea de a conduce propria sa agenție, i-a produs reclamantului o suferință morală, acesta pierzându-și încrederea de a se mai putea angaja în domeniul asigurărilor, întrucât era cunoscut în acest mediu și se știa că a avut un accident la cap, aspecte care rezultă din declarația martorului audiat (dl. Mârșovină  A_____).

Prejudiciul, ca element esențial al răspunderii civile delictuale, constă în efectul negativ de o persoană ,urmare a faptei ilicite săvârșite de o altă persoană sau lucru, pentru care aceasta este ținută a răspunde, unul din cazurile particulare prezentându-l vătămarea sănătății unei persoane, ce are ca urmare fie pierderea, fie reducerea capacității sale de muncă.

Reclamantul, urmare a accidentului din 29.09.2018 a rămas cu o cicatrice la tâmpla stângă, face controale medicale periodice, acuză dureri de cap mai dese decât anterior accidentului, având un stres permanent că acel accident ar putea avea urmări nefaste asupra stării sale de sănătate.

Cicatricea care i-a rămas în urma loviturii la cap este percepută de reclamant ca un prejudiciu estetic, întrucât a rămas cu semn (potrivit răspunsului acestuia la întrebarea nr. 10 din interogatoriul administrat.

Așa-numitul prejudiciu estetic cuprinde suma vătămărilor și leziunilor prin care se aduce atingere armoniei fizice sau înfățișării unei persoane, el reoferindu-se, în concret, la mutilările, desfigurările ori cicatricele cauzate persoanei, la urmările dezagreabile pe care acestea le au sau le pot avea asupra posibilităților ei de afirmare deplină în viață, precum și la suferințele psihice pe care asemenea situații le pot determina. Această varietate de prejudiciu corporal poate constitui, pentru o anumită persoană, un fapt  generator de complexe și neliniște, având ca efect colateral excluderea acesteia de la viața socială, stigmatizarea sau marginalizarea acesteia în raport cu semenii sau colectivitatea din care face parte.

Cicatricea rămasă după accident l-a afectat pe reclamant, care este o persoană tânără și lucra într-un domeniu ce presupunea întâlniri și discuții cu potențialii clienți, în domeniul asigurărilor de viață. Reclamantul s-a simțit totodată exclus din domeniul asigurărilor, unde lucra înainte de accident, întrucât, fiind cunoscut în acest domeniu, faptul că a suferit un accident la cap, ar pune la îndoială posibilitatea acestuia de a lucra în continuare în acest domeniu.

Teama reclamantului de a nu i se agrava starea de sănătate rezultă și din declarația martorului audiat de tribunal, declarație din care rezultă că a fost la munte cu reclamantul 2 zile, în sezonul 2018-2019, dar „reclamantul nu a schiat de frică să nu se lovească din nou la cap.”

Acest accident a influențat viața reclamantului, întrucât acesta a stat în concediu medical aproximativ 34 de zile (perioada 08.10.xxxxxxxxxxxxx18, potrivit certificatelor de concediu medical, filele 29-32), aspect care s-a răsfrânt negativ asupra nivelului de trai al acestuia, încetând și contractul cu Metropolitan Life, potrivit celor reținute de tribunal.

Teama reclamantului referitoare la urmările accidentului asupra stării de sănătate, asociate cu pierderea locului de muncă și imposibilitatea de a mai lucra în domeniul asigurărilor, i-au produs acestuia o suferință morală, suferință ce poate cuantificată în bani. Astfel, în considerarea unei reparații echitabile a traumei suferite de reclamant în urma accidentului și a consecințelor sale, tribunalul apreciază că suma de 50.000 lei corespunde unei juste și echitabile compensații morale.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul va admite în parte cererea reclamantului și va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 50.000 lei, reprezentând daune morale.

Se va respinge în rest cererea reclamantului, ca neîntemeiată.

Având în vedere soluția dată de tribunal, reținând culpa procesuală a pârâtei, în baza art. 453 C.proc.civ., aceasta va fi obligată la plata către reclamant a sumei de 2.200 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat (potrivit extraselor de cont, din 11.09.2019, 04.11.2019 și 02.12.2019, filele 340, 342 și 344).

În ceea ce privește taxa judiciară de timbru aferentă pretențiilor reclamantului se va avea în vedere că reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 13.605 lei (potrivit încheierii din camera de consiliu din data de 19.02.2019, fila 166).

Potrivit art. 18 din O.U.G. nr.51/2008: „Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale. Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume.”

Având în vedere soluția dată de tribunal, taxa de timbru aferentă pretențiilor admise (50.000 lei) în cuantum de 2.105 lei, va trebui să fi plătită de pârâtă în favoarea statului, potrivit dispozițiilor art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008.

Diferența din taxa de timbru stabilită de tribunal, respectiv suma de 11.500 lei (13.605-2.105) pentru care reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plată, va rămâne în sarcina statului, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2003 („Dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia”).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea formulată de reclamantul V____ C_______ A________, cu domiciliul ales în […] în contradictoriu cu pârâta D______ S.R.L., cu sediul în Bacău, ______________________. 8, jud. Bacău.

Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 50.000 lei, reprezentând daune morale.

Respinge în rest cererea reclamantului, ca neîntemeiată.

Obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 2.200 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

În baza art. 18 din O.U.G.nr. 51/2003 obligă pârâta la plata în favoarea statului a sumei de 2.105 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă pretențiilor admise.

În baza art. 19 din O.U.G. nr. 51/2003 cheltuielile judiciare avansate de stat în cuantum de suma de 11.500 lei, rămân în sarcina acestuia.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Tribunalul București, secția a IV-a civilă.

Pronunțată azi, 20.12.2019, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

NOTĂ:
Facem precizarea că la data publicării prezentului material, sentinţa de mai sus nu este definitivă, stadiul procesual al dosarului putând fi verificat pe portalul instanţelor de judecată[1].


[1] Pe rolul Tribunalului Bucureşti cauza a fost înregistrată sub nr. dosar 770/3/2019.


Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Secţiuni/categorii: Drept civil, Jurisprudență Tribunale, SELECTED TOP LEGAL, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD