CEDO. Defăimarea Președintelui Ungariei. Dreptul la liberă exprimare
12 septembrie 2023 | Andreea-Cosmina ȘEULEAN
Andreea-Cosmina Șeulean
La data de 7 septembrie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o decizie în cauza INDEX.HU ZRT C. UNGARIEI, având în centrul discuției interferența dintre exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și dreptul la viață privată.
În fapt, în contextul unor demonstrații anti-guvernamentale, compania INDEX.HU ZRT a publicat o serie de informații denigratoare la adresa domnului J.A., președintele Ungariei de la acel moment. Informațiile priveau perioada în care acesta s-a aflat în închisoare militară pe motiv că ar fi utilizat arma la întâmplare, fiind sub influența băuturilor alcoolice.
La nivel intern, instanțele ungare au decis să impună o sancțiune companiei INDEX.HU ZRT, constând în obligația de a-l despăgubi pe domnul J.A. pentru prejudiciul cauzat onoarei și reputației, în urma publicării acestor afirmații. Nemulțumită de această decizie, compania s-a adresat Curții europene pentru a verifica în ce măsură ingerința în dreptul său la liberă exprimare a fost sau nu conformă cu dreptul unional.
În analiza sa, Curtea a constatat că interferența a fost prevăzută de lege și a avut un scop legitim, însă nu a îndeplinit condiția necesității într-o societate democratică. Cu titlu de principiu, Curtea a subliniat că publicarea știrilor despre viața privată a figurilor publice poate fi protejată dacă are relevanță pentru interesul public și este prezentată într-un mod responsabil.
S-a apreciat că informația privind comportamentul președintelui J.A. în timpul serviciului militar obligatoriu nu avea caracter intim și nu se încadra exclusiv în sfera privată, ci avea o importanță politică și socială semnificativă și putea stârni interesul publicului asupra modului în care acesta și-a abordat responsabilitățile de-a lungul carierei. De asemenea, Curtea a subliniat că J.A., în calitate de politician, a acceptat cu bună știință o expunere publică vastă, iar astfel trebuia să manifeste o mai mare toleranță în ceea ce privește atenția presei, precum și discuțiile publice cu privire la acțiunile sale politice.
Chiar acceptând că articolul în cauză conținea afirmații de fapt defăimătoare, Curtea a apreciat totuși că nu au fost dovedite efectele grave ale prejudicierii asupra onoarei și reputației lui J.A. Cu alte cuvinte, publicarea articolului nu a dus la o deteriorare semnificativă a imaginii publice a acestuia.
În final, Curtea a constatat o încălcare a articolului 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Decizia sa subliniază încă o dată importanța echilibrului dintre dreptul la libertatea de exprimare și protecția reputației, arătând că publicarea informațiilor despre figuri publice poate fi protejată atunci când este legată de un subiect de interes public și este efectuată într-un mod care reflectă angajamentul față de etica jurnalismului.
Avocat Andreea-Cosmina Șeulean
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
