« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Cinci reguli pentru o comunicare eficientă în domeniul juridic
24.11.2020 | Claudiu-Octavian ULICI

JURIDICE - In Law We Trust
Claudiu-Octavian Ulici

Claudiu-Octavian Ulici

Evitați să afirmați o certitudine fără a avea dovezi, să vă limitați la o pledoarie plăcută auzului sau la una partizană; străduiește-te mai degrabă să informezi decât să convingi.

„Fii convingător”, „Fii antrenant”, „Pledează conform convingerii tale”. Majoritatea avocaților au auzit astfel de îndemnuri de multe ori și asta din motive întemeiate. Astfel de scheme retorice ajută adesea la obținerea rezultatului dorit, indiferent dacă acesta este conceput pentru a vinde un produs sau pentru a câștiga încrederea clientului ori a magistratului. Mai jos am preluat câteva tehnici tradiționale de comunicare aplicate în general știință, așa cum au fost acestea scoase în evidență de cercetătorii de la Cambridge UK* și le transpun, cu specific domeniului juridic.

Există nenumărate exemple despre ce întrebări ar putea fi adresate pentru început, atunci când dorim să aflăm câte ceva despre o comunicare eficientă: Dacă este posibil ca întotdeauna să se cunoască starea de fapt relevantă? Să fie cunoscută, în toată complexitate sa? Ce rol poate avea aici conflictul de interese? Ce rol au dovezile ”incomode”? Și, important, ce creează convingerea auditoriului asupra adevărului propriilor noastre afirmații? În loc să fie reexaminate aceste cazuri, se pot oferim idei pentru a încuraja reflecția, pe baza unor cercetări originale.

Un Mic grup interdisciplinar de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, a colectat date empirice cu privire la probleme legate de modul de comunicare, a modului în care publicul decide în ce dovezi să aibă încredere și modul în care discursurile afectează luarea deciziilor de către oameni. Scopul a fost acela de a proiecta comunicări care să nu încerce neapărat să conducă oamenii la o anumită decizie, ci să-i ajute să înțeleagă ceea ce se cunoaște despre un anumit caz și să se decidă pe baza dovezilor scoase în evidență. În opinia cercetătorilor, este important exprimarea să fie clară cu privire la motivațiile de fapt și de drept, să fie prezentate datele pe deplin și clar și să fie cunoscute sursele.

Autorii studiului original afirmă că lumea se află într-un „infodemie”, plină de informații false răspândite viral pe diferite canale de comunicare și rețelele de socializare. Există și o grijă în ceea ce privește dorința celui care face comunicarea, de a convinge sau de a spune o poveste simplă, chestiune care mai nou se apreciază că poate afecta credibilitatea și încrederea.

Încearcă să informezi și nu urmări doar să convingi

Tehnicile de comunicare convenționale ar putea „funcționa” atunci când scopul este acela de a schimba convingerile sau comportamentele oamenilor. Dar nu acesta ar trebui să fie întotdeauna scopul unui avocat. Literatura de specialitate, identifică experiența, onestitatea și bunele intenții ca fiind cheia încrederii. Avocații ar trebui să demonstreze existența celor trei elemente ale încrederii, nu ne putem aștepta să câștigăm încrederea doar pe baza experienței.

Cum putem demonstra bunele intenții? Trebuie să fim deschiși cu privire la motivațiile, conflictele existente și limitările noastre. Avocații ale căror scopuri prioritare sunt percepute ca fiind cele legate de persuasiune riscă să-și piardă încrederea.

Fii ponderat, nu fals ponderat

Nu putem informa pe deplin dacă nu transmitem echilibrat dovezile și starea de fapt relevantă în fiecare caz. Cu toții suntem supuși unei serii de prejudecăți psihologice care nu înseamnă să scoatem în evidență numai dovezile necesare pentru a ne susține propriile convingeri și este dificil să acceptăm dovezile care contravin ideilor și ipotezelor noastre. Magistraților nu le place, cel mai adesea să audă concluzii care șerpuiesc prin desișuri de opinii opuse, pro și contra. Dar avocații trebuie să reziste acestor instincte și să ofere dovezi relevante în timp ce iau cuvântul.

Prezentarea parțială a dovezilor apare de asemenea în literatura științifică și în public. Adesea, argumentul este că oamenii nu pot primi prea multe informații simultan. Dacă prezentați concluzii scrise, puteți face acest lucru mai ușor. Iată un sfat simplu din cercetarea în comunicarea medicală, spre exemplu: afișați argumentele pro și contra într-un tabel, mai degrabă decât să le indicați în text. Imaginați-vă un tabel care să compare politicile de prevenire a transmiterii propuse care prezintă daunele și beneficiile proiectate ale fiecărei politici în ceea ce privește mortalitatea, morbiditatea, economia, mediul și sănătatea mintală, descompunând subgrupurile și intervalele de timp. Pentru audiența dvs., este crucial să știe care sunt argumentele cheie pro și contra.

Dezvăluie incertitudini

O parte din concluzii se poate referi la ceea ce nu știm, la un eveniment necunoscut, perceput și comunicat ca atare. Cel mai simplu argument pentru afirmarea incertitudinii este acela în care afirmăm că ceva se poate schimba constant. Deci, ar fi mai bine să fim siguri că avem dreptate, sau ar trebui să ne declarăm că există o mică incertitudine.

Arată calitatea dovezilor

Publicul judecă, de asemenea, credibilitatea susținerilor pe baza calității dovezilor, mai mult decât pe claritatea acestora, prioritate obișnuită pentru un departament de comunicații. În termeni mai practici, afirmarea deschisă că o probă este de neînlăturat și nu poate fi exclusă este cu siguranță observată. Este necesar de asemenea, să fie furnizate informații despre sursa informațiilor, astfel încât să se poată evalua relevanța.

Afirmați că doriți o informare corectă

Mulți se vor îngrijora că respectarea acestor principii cheie – în special expunerea complexității, incertitudinilor sau posibilităților nedorite – vor lăsa publicului o îndoială clară asupra expunerilor sau vor conduce la deformarea mesajului. Dar există și alte modalități pentru a ne feri de acest lucru. Cercetări privind schimbările climatice, COVID-19 și alte subiecte arată că, dacă oamenii sunt avertizați preventiv împotriva dezinformărilor, ei se vor opune dezinformării și vor fi mai atenți la calitatea expunerilor la care asistă.


* Michael Blastland, Alexandra L. J. Freeman, Sander van der Linden, Theresa M. Marteau & David Spiegelhalter University of Cambridge, UK,  Five rules for evidence communication, 18/11/2020 Nature 587, 362-364 (2020)
DOI: https://doi.org/10.1038/d41586-020-03189-1


Avocat dr. Claudiu-Octavian Ulici

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.