Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Articole Fiscalitate Opinii SELECTED

Considerații cu privire la obligativitatea ajustării la mediana intervalului de comparare prevăzută de Ordinul ANAF nr. 442/2016

24 martie 2021 | Lucian STĂNESCU
Lucian Stănescu

Lucian Stănescu

Începând cu anul 2016, în materia prețurilor de transfer se aplică Ordinul ANAF nr. 442/2016.

Art. 9 al Ordinului ANAF nr. 442/2016 are următorul conţinut: „(1) Ajustarea/Estimarea preţurilor de transfer, pentru a reflecta preţul de piaţă al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzacţiei, se efectuează de organele fiscale la valoarea configurată de tendinţa centrală a pieţei. (2) Tendinţa centrală a pieţei va fi considerată valoarea mediană a intervalului de comparare a indicatorilor financiari ai societăţilor/valorii tranzacţiilor comparabile identificate sau în situaţia în care nu se găsesc suficiente societăţi/tranzacţii comparabile pentru a putea stabili un interval de comparabilitate, fiind identificate cel mult trei societăţi sau tranzacţii comparabile, se va utiliza media aritmetică a indicatorilor financiari ai acestor societăţi sau a tranzacţiilor comparabile identificate. (3) În cazul ajustării/estimării preţurilor de transfer, identificarea tranzacţiilor sau societăţilor comparabile se va face conform datelor generale despre tranzacţii similare sau a indicatorilor financiari aferenţi activităţilor care urmează a face obiectul ajustării/estimării şi la care atât organul de inspecţie fiscală, cât şi contribuabilul/plătitorul pot avea acces”.

Primordial putem spune că această normă vine în contradicție cu dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 prin care se prevăd următoarele: „Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piaţă, în cadrul unei tranzacţii, al unui grup de tranzacţii între persoane afiliate, organele fiscale pot ajusta, în căzui în care principiul valorii de piaţă nu este respectat, sau pot estima, în cazul în care contribuabilul nu pune la dispoziţia organului fiscal competent datele necesare pentru a stabili dacă preţurile de transfer practicate în situaţia analizată respectă principiul valorii de piaţă, suma venitului sau a cheltuielii aferente rezultatului fiscal oricăreia dintre părţile afiliate pe baza nivelului tendinţei centrale a pieţei. Procedura de ajustare/estimare şi modalitatea de stabilire a nivelului tendinţei centrale a pieţei, precum şi situaţiile în care autoritatea fiscală poate considera că un contribuabil nu a furnizat datele necesare stabilirii respectării principiului pentru tranzacţiile analizate se stabilesc potrivit Codului de procedură fiscală. La stabilirea valorii de piaţă a tranzacţiilor desfăşurate între persoane afiliate se foloseşte metoda cea mai adecvată dintre următoarele: a) metoda comparării preţurilor; b) metoda cost plus; c) metoda preţului de revânzare; d) metoda marjei nete; e) metoda împărţirii profitului; f) orice altă metodă recunoscută în Liniile directoare privind preţurile de transfer emise de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru societăţile multinaţionale şi administraţiile fiscale, cu amendamentele/modificările şi completările ulterioare. În aplicarea prezentului alineat se utilizează prevederile din Liniile directoare privind preţurile de transfer emise de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru societăţile multinaţionale şi administraţiile fiscale, cu amendamentele/modificările şi completările ulterioare”.

Punctul 2.7 din Liniile directoare ale OCDE prevede următoarele: „În niciun caz metodele bazate pe profit nu trebuie utilizate pentru a determina o supraimpozitare a întreprinderilor pentru că acestea obţin profituri mai mici decât media (…). Nu există nicio justificare bazată pe principiul valorii de piaţă pentru a impune impozite superioare întreprinderilor care sunt mai puţin performante decât media (…)”. De asemenea, punctul 3.57 din Liniile directoare ale OCDE prevede următoarele: „Se poate întâmpla ca, oricâte eforturi s-au depus pentru a elimina punctele cu grad de comparabilitate mai redus, se ajunge la un interval de numere cu privire la care se consideră, având în vedere procedeul folosit pentru selectarea comparabilelor şi informaţiile limitate cu privire la comparabile, că persistă anumite defecte de comparabilitate care nu pot fi identificate şi/sau cuantificate şi, de aceea, nu sunt ajustate. În astfel de cazuri, instrumente statistice care ţin cont tendinţa centrală [a pieţei] ca să îngusteze intervalul (spre exemplu, intervalul dintre cuartila inferioară şi cea superioară sau alte procentaje) pot fi de ajutor pentru a creşte relevanţa analizei”.

Nelegalitatea normei de la art. 9 alin. (2) din Ordinul nr. 442/2016 reiese din definiţia pe care această normă o dă conceptului de „tendinţă centrală a pieţei”. Codul fiscal utilizează acest concept fără să îl definească. În schimb, Codul fiscal încorporează în legislaţia naţională Liniile directoare ale OCDE care oferă o definiţie a tendinţei centrale a pieţei la punctul 3.57: instrumente statistice care ţin cont de tendinţa centrală pentru a îngusta intervalul de comparare. De asemenea, oferă exemplul concret al intervalului dintre cuartila inferioară şi cea superioară, care este chiar intervalul de piaţă definit la art. 8 pct. 4 din Ordinul nr. 442/2016.

Mai exact, tendinţa centrală este configurată chiar de către intervalul dintre cuartila superioară şi cuartila inferioară, astfel, „tendinţa” este un interval de cifre sau de puncte. În concret, norma contestată înlocuieşte conceptul de „tendinţă centrală a pieţei” cu acela de „mediană” a intervalului de comparare, încălcând astfel atât art. 11 alin. (4) din Codul fiscal, cât şi normele din Liniile directoare ale OCDE, care, prin încorporarea lor, putem spune că reprezintă o normă legislativă.

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Prin această adăugare la prevederile legale, se deschide calea spre o supraimpozitare a agenţilor economici al căror profit este inferior mediei pieţei, prin încălcarea punctului 2.7 din Liniile directoare ale OCDE.

Megând mai departe la conținutul punctului 5 alin. (15) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, observăm că această normă este similară cu art. 9 din Ordinul ANAF nr. 442/2016, motiv pentru care putem spune că și aceasta contravine dispozițiilor art. 11 alin. (4) din Codul fiscal prin aceea că definiţia pe care această normă o dă conceptului de „tendinţă centrală a pieţei” reprezintă o adăugare la lege care poate conduce la o supraimpozitare a agenţilor economici al căror profit este inferior mediei pieţei, prin încălcarea punctului 2.7 din Liniile directoare ale OCDE.

Până în acest moment, jurisprudența privitoare la această chestiune nu este uniformă în sensul că avem hotărâri judecătorești care sancționează încălcarea pct. 2.7 din Liniile directoare ale OCDE, dar și hotărâri judecătorești prin care se constată că dispozițiile din Ordinul ANAF nr. 442/2016, reluate în normele de aplicare, sunt în deplin acord cu normele interne.

În favoarea acestui Ordin am putea aduce ca principal argument faptul că România nu este membru OECD și astfel putem spune că liniile directoare OECD nu constituie norme internaţionale care să se aplice cu prioritate în raport de dreptul intern, ci aceste linii directoare fac parte din dreptul intern doar în măsura, în limitele impuse de normele interne. Liniile directoare OCDE privind preţurile de transfer pentru companiile multinaţionale şi administraţiile fiscale sunt utilizate de numeroase state ca un ghid practic, fiind lăsată la latitudinea statelor încorporarea acestora în legislaţiile naţionale, însă, trebuie avut în vedere faptul că la nivel intern nu pot fi invocate ca temei de drept decât acele prevederi ce au fost preluate în legislaţia naţională.

Av. Lucian Stănescu

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale