« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Registrul Național de Publicitate Mobiliară pe înțelesul tuturor. Mituri demontate, explicații și soluții privind recentele modificări legislative
25.11.2020 | Călin VLĂDOIANU

JURIDICE - In Law We Trust
Călin Vlădoianu

Călin Vlădoianu

Art. 4 alin. 3 din Legea nr. 297/2018, așa cum acesta a fost modificat prin legea nr. 196/2020, a fost dezbătut în spațiul public, fiind astfel decelate mai multe problematici pentru care s-au expus diferite opinii, care, spunem noi, au menirea de a crea confuzie cu privire la implementarea acestui text de lege.

În calitate de practician de 20 de ani în domeniul publicității mobiliare, cunoscând totalitatea funcțiilor Registrului, a procedurilor de utilizare, în cele ce urmează, dorim să răspundem dorinței cititorului de a se lămuri asupra problematicilor expuse în dezbaterilor anterioare.

1. Imediat după apariția legii 196/2020, s-a afirmat că ar exista o dilemă asupra naturii juridice a obligației instituite de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, susținându-se, în pofida clarității textului analizat, că aceasta ar putea constitui o condiție de executorialitate a înscrisului sub semnătură privată. Subsecvent acestei afirmații au urmat o serie de alegații cu privire la neconstituționalitatea art. 4 alin. (3), tocmai în considerarea acestei interpretări eronate a normei legale.

Din fericire dezbaterile publice ulterioare au fost unanime în a concluziona că din perspectiva naturii juridice, nu există nicio dilemă, textul este clar, obligația înscrierii în RNPM anterior punerii în executare, a înscrisurilor sub semnătură privată care sunt, potrivit legii, titluri executorii, este „o condiție suplimentară și subsidiară stabilirii caracterului executoriu, vizând doar punerea în executare a titlului”[1]

2. O altă problematică supusă dezbaterii, a fost aceea a scopului înscrierii în Registru a înscrisurilor sub semnătură privată care sunt, potrivit legii, titluri executorii.

Pentru a identifica un scop pentru orice înscriere în RNPM, trebuie să răspundem la câteva întrebări referitoare la operațiunea supusă analizei.

Prima întrebare, al cărei răspuns apare necesar în lumina anumitor afirmații din spațiul public, este: „Ce este Registrul?”

Art. 1 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 297/2018 definește Registrul Național de Publicitate Mobiliară, ca fiind: „registru public în sensul prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, sistem național electronic de interes public, structurat pe persoane și bunuri, de evidență a priorității în caz de executare silită, de publicitate a actelor și operațiunilor juridice prevăzute de lege;”

O primă observație importantă de menționat este aceea că definiția din Legea nr. 297/2018 particularizează elementele definitorii prin raportate la prevederile Codului civil și a Codului de procedură civilă, ceea ce înseamnă că trebuie să ne raportăm la situațiile prevăzute în cele două coduri.

Definiția din art. 1 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 297/2018, evidențiază totodată o structură (persoane și bunuri) și două funcții (de evidență și de publicitate).

Cele trei elemente ale definiției – sfera de aplicare, structura și funcțiile, nu trebuie privite separat sau scoase din context (așa cum am văzut că s-a mai întâmplat) ci ele sunt interconectate, în sensul că în sfera de aplicare arătată, structura Registrului a fost concepută astfel încât să asigure îndeplinirea funcțiilor.

În ceea ce privește cele două funcții ale Registrului, legiuitorul a particularizat și aplicabilitatea funcțiilor, respectiv cea de evidență se limitează la prioritatea în caz de executare silită, iar cea de publicitate privește actele și operațiunile juridice prevăzute de lege.

Structura Registrului, concepută pe persoane și bunuri, acoperă nevoile celor două funcții, toate înscrierile având la bază rapoarte juridice între persoane care pot să privească și bunuri individualizate.

În ceea ce privește înscrierea titlurilor executorii constatate prin înscrisuri sub semnătură privată, este evident că aceasta se încadrează în categoria publicitate a actelor și operațiunilor juridice prevăzute de lege, iar înscrierea va cuprinde datele de identificate a titlului executoriu și persoanele care fac parte din raportul juridic născut.

Iată deci, că doar prin raportare la definiția Registrului din Legea nr. 297/2018, putem decela scopul înscrierii, acesta fiind publicitatea actelor și operațiunilor juridice prevăzute de lege.

S-a ridicat întrebarea: „Care este scopul acestui nou tip de publicitate?”

Așa cum am descris într-un articol precedent[2], pentru a da eficiență funcției de publicitate, Registrul oferă și posibilitatea de căutare în RNPM, obținându-se astfel rezultatul urmărit prin publicitatea actului sau operațiunii juridice prevăzute de lege, respectiv informarea.

În acest sens, pentru a evidenția importanța funcției de căutare am exemplificat utilitatea informării ca urmare a publicității în relațiile economice dintre partenerii care utilizează titlurile de credit (fiind utilă o verificare a istoricului emitentului în ceea ce privește executarea silită a acestui tip de titluri executorii) și în prevenirea creșterii numărului de credite neperformante, prin verificări în Registru anterior acordării creditului.

Este adevărat că în spațiul public s-a afirmat că pentru instituțiile bancare art. 4 alin. (3) nu aduce beneficii, însă această afirmație este nereală. Așa cum prin Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară și ulterior prin OUG 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, legiuitorul a valorificat nevoia de a se asigura recuperarea cu celeritate a creanțelor bancare, instituind caracterul executoriu contractelor de credit și astfel „s-a răspuns unui vădit interes public, de garantare a creditului, care să înlăture riscul pentru depunători și acționari de a ajunge în situația de a fi lipsiți de economiile sau investițiile pe care le-au făcut[3], în egală măsură, pentru aceeași rațiune a înlăturării riscului pentru depunători și acționari, legiuitorul instituie și această pârghie pentru a fi folosită de instituțiile bancare pentru prevenirea creditelor neperformante, potențial păgubitoare, conform principiului potrivit căruia este mult mai puțin costisitor să previi o pagubă decât să o recuperezi.

Acest tip de utilitate – informarea, complinește, din perspectiva arătată, scopul de prevenție în ceea ce privește raporturile economice din societate, contribuind în timp la crearea unui mediu de afaceri mai stabil, cu riscuri mai puține, cu un grad de încărcătură al instanțelor de judecată, mai mic decât în prezent.

Deși în opinia noastră prevenția este esențială în orice societatea modernă, în spațiul public s-a afirmat că nu ar fi suficient pentru a justifica instituirea obligației înscrierii în Registru a înscrisurilor sub semnătură privată care sunt potrivit legii, titlurilor executorii.

În consecință, se ridică întrebarea: Prevenția este unicul scop urmărit?

Pentru a răspunde la această întrebare, ne întoarcem la definiția Registrului și observăm că legiuitorul face trimitere la Codul civil și Codul de procedură civilă.

Orice scop este în primul rând determinat de efectele / consecințele unui act/fapt, iar Codul civil arată la art. 20 efectele publicității, enumerând mai multe dintre acestea, iar cea cel care ne interesează este „opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum și a oricărui alt raport juridic supus publicității”.

Codul civil statuează la art. 19, regula generală esențială a publicității, respectiv aceea că: „Nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicității, dacă formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinită.”

Una dintre aplicațiile utile ale publicității este excepția prevăzută la art. 17 alin. (4) din Codul civil, respectiv excluderea erorii comune și invincibile din sfera materiilor în care  legea reglementează un sistem de publicitate.

În ceea ce privește aplicarea în cazuri particulare a art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, identificarea acestora presupune înțelegerea elementelor care definesc înscrierea în RNPM a înscrisurilor sub semnătură privată care sunt potrivit legii titluri executorii.

Un prim element, este acela că înscrierea în Registru este obligatorie numai în cazul punerii în executare, ceea ce, potrivit art. 622 Cod procedură civilă, plasează debitorul fie în situația în care nu vrea să execute de bunăvoie o obligație scadentă, fie nu poate poate să aducă la îndeplinire respectiva obligație stabilită printr-un titlu executoriu constatat printr-un înscris sub semnătură privată.

Semnificația acestei situații de fapt, prezintă relevanță în multiple cazuri prevăzute atât de Codul de procedură civilă cât și în Codul civil.

Majoritatea cazurilor vorbesc despre „starea de insolvabilitate”, „insolvabil”, „insolvabilitate”, „solvabilitate”, iar potrivit art. 3 alin. (1) pct. 12 din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, legiuitorul a instituit o prezumție relativă privind insolvența debitoruluiatunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenţei, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori.

Coroborând art. 328 cu art. 250 Cod procedură civilă, rezultă că prin instituirea obligației prevăzute la art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, legiuitorul a pus la dispoziția părților interesate un instrument probator care poate contribui la dovedirea unor cauze care dau naștere unor drepturi suplimentare în vederea realizării obligațiilor lor.

Este evident ca instanța va aprecia asupra stării de insolvabilitate în baza tuturor probelor administrate, în condiții de contradictorialitate, dar în domeniul înscrisurilor sub semnătură privată, care prin natura lor nu beneficiază de nicio altă formă de publicitate facil accesibilă terților, oferirea unei modalități de identificare chiar și a intenției de punere în executare silită, constituie un mare ajutor pentru persoana interesată să dovedească o stare de insolvabilitate.

Deși nu ne dorim ca prezentul articol să devină un studiu elaborat referitor la implicațiile, sancțiunile și remediile neexecutării obligațiilor civile, vom enumera câteva situații pentru care apreciem că înscrierea în Registru a titlurilor executorii prezintă relevanță:

– 1417 Cod civil: „Decăderea din beneficiul termenului (1)Debitorul decade din beneficiul termenului dacă se află în stare de insolvabilitate sau, după caz, de insolvenţă declarată în condiţiile legii, precum şi atunci când, cu intenţie sau dintr-o culpă gravă, diminuează prin fapta sa garanţiile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garanţiile promise. (2)În sensul prevederilor alin. (1), starea de insolvabilitate rezultă din inferioritatea activului patrimonial ce poate fi supus, potrivit legii, executării silite, faţă de valoarea totală a datoriilor exigibile. Dacă prin lege nu se prevede altfel, această stare se constată de instanţă, care, în acest scop, poate ţine seama de anumite împrejurări, precum dispariţia intempestivă a debitorului, neplata unor datorii devenite scadente, declanşarea împotriva sa a unei proceduri de executare silită şi altele asemenea.”

– 1694 Cod civil: „Refuzul de a preda bunul (1) Dacă obligaţia de plată a preţului este afectată de un termen şi, după vânzare, cumpărătorul a devenit insolvabil ori garanţiile acordate vânzătorului s-au diminuat, vânzătorul poate suspenda executarea obligaţiei de predare cât timp cumpărătorul nu acordă garanţii îndestulătoare că va plăti preţul la termenul stabilit. (2) Dacă însă, la data încheierii contractului, vânzătorul cunoştea insolvabilitatea cumpărătorului, atunci acesta din urmă păstrează beneficiul termenului, dacă starea sa de insolvabilitate nu s-a agravat în mod substanţial.”

– 726 Cod civil: „Constituirea garanţiei pentru îndeplinirea obligaţiilor uzufructuarului (…) (3)În cazul în care uzufructuarul este scutit de garanţie, instanţa poate dispune depunerea unei garanţii sau luarea unei măsuri conservatorii atunci când uzufructuarul, prin fapta sa ori prin starea de insolvabilitate în care se află, pune în pericol drepturile nudului proprietar.”

– 1022 Cod civil: „Revocarea promisiunii de donaţie (…) (2) De asemenea, promisiunea de donaţie se revocă de drept şi atunci când, anterior executării sale, situaţia materială a promitentului s-a deteriorat într-o asemenea măsură încât executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroasă pentru acesta ori promitentul a devenit insolvabil.”

– 1096 Cod civil: „Ordinea reducţiunii (…) (5) Dacă beneficiarul donaţiei care ar trebui redusă este insolvabil, se va proceda la reducţiunea donaţiei anterioare.”

– 1562 Cod civil: „Acţiunea revocatorie – Noţiune (1) Dacă dovedeşte un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile faţă de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul îşi creează sau îşi măreşte o stare de insolvabilitate. (2) Un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui asemenea contract poate fi declarată inopozabilă numai atunci când terţul contractant ori cel care a primit plata cunoştea faptul că debitorul îşi creează sau îşi măreşte starea de insolvabilitate.

– 1585 Cod civil: „Obligaţia de garanţie – Cesiunea de Creanță (…). (2) Astfel, cedentul garantează existenţa creanţei în raport cu data cesiunii, fără a răspunde şi de solvabilitatea debitorului cedat. Dacă cedentul s-a obligat expres să garanteze pentru solvabilitatea debitorului cedat, se prezumă, în lipsa unei stipulaţii contrare, că s-a avut în vedere numai solvabilitatea de la data cesiunii. (3) Răspunderea pentru solvabilitatea debitorului cedat se întinde până la concurenţa preţului cesiunii, la care se adaugă cheltuielile suportate de cesionar în legătură cu cesiunea. (4) De asemenea, dacă cedentul cunoştea, la data cesiunii, starea de insolvabilitate a debitorului cedat, sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile legale privind răspunderea vânzătorului de rea-credinţă pentru viciile ascunse ale bunului vândut.”

– 1601 Cod civil: „Insolvabilitatea noului debitor – Preluarea datoriei Debitorul iniţial nu este liberat prin preluarea datoriei, dacă se dovedeşte că noul debitor era insolvabil la data când a preluat datoria, iar creditorul a consimţit la preluare, fără a cunoaşte această împrejurare.”

– 2021 Cod civil: „Răspunderea pentru obligaţiile terţilorÎn lipsa unei convenţii contrare, mandatarul care şi-a îndeplinit mandatul nu răspunde faţă de mandant cu privire la executarea obligaţiilor asumate de persoanele cu care a contractat, cu excepţia cazului în care insolvabilitatea lor i-a fost sau ar fi trebuit să îi fi fost cunoscută la data încheierii contractului cu acele persoane.”

– 2221 Cod civil: „Asigurările de credite şi garanţii (1) Asigurările de credite şi garanţii pot avea ca obiect acoperirea riscurilor de insolvabilitate generală, de credit de export, de vânzare cu plata preţului în rate, de credit ipotecar, de credit agricol, de garanţii directe sau indirecte, precum şi altele asemenea, conform normelor adoptate de organul de stat în a cărui competenţă, potrivit legii, intră supravegherea activităţii din domeniul asigurărilor.”

– 449 Cod procedură civilă: „Executarea provizorie judecătorească (1) Instanţa poate încuviinţa executarea provizorie a hotărârilor privitoare la bunuri ori de câte ori va considera că măsura este necesară în raport cu temeinicia vădită a dreptului ori cu starea de insolvabilitate a debitorului, precum şi atunci când ar aprecia că neluarea de îndată a acestei măsuri este vădit prejudiciabilă pentru creditor. În aceste cazuri, instanţa îl va putea obliga pe creditor la plata unei cauţiuni, în condiţiile art. 719 alin. (2) şi (3).”

– 973 Cod procedură civilă: „Sechestrul judiciar – Condiţii de înfiinţare (…) (2) Se va putea, de asemenea, încuviinţa sechestrul judiciar, chiar fără a exista proces: (…) c) asupra unor bunuri mobile care alcătuiesc garanţia creditorului, când acesta învederează insolvabilitatea debitorului său ori când are motive temeinice de bănuială că debitorul se va sustrage de la eventuala urmărire silită ori să se teamă de sustrageri sau deteriorări.”

Dincolo de toate cazurile sus arătate, credem că cea mai vizibilă aplicabilitate a art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 este prevăzută la art. 675 cod procedură civilă, care instituie decăderea debitorului din beneficiul termenului de plată,  la cererea creditorului, dacă:

„4. alţi creditori fac executări asupra averii lui.”

Credem astfel, că arătând utilitatea practică a unei înscrieri în RNPM a titlului executoriu constatat printr-un înscris sub semnătură privată, devine evident și scopul pentru care această obligație a fost instituită de legiuitor.

3. Deși în articolul precedent am arătat care este procedura de căutare în Registru, revenim cu câteva precizări pentru a răspunde întrebărilor deja adresate în spațiul public, arătând astfel modalitatea concretă de utilizare a informațiilor obținute urmare a căutărilor certificate efectuate în Registru.

Interogarea bazei de date a Registrului poate fi efectuată de orice persoană accesând interfaţa publică a Registrului (portalul internet) –  https://mj.rnpm.ro/# la rubrica „Căutare aviz”, selectând tipul de aviz – „Aviz specific” și „destinația înscrierii” – „publicitatea titlurilor executorii constatate prin înscrisuri sub semnătură privată”.

Pentru particularizarea căutării, aplicația oferă mai multe posibilități de căutare, respectiv:

– După denumirea legală, numărul de identificare (registrul comerțului) și /sau Codul unic de identificare (cod fiscal) ale persoanei juridice -parte în raportul juridic înscris

– După nume, prenume, cod numeric personal ale persoanei fizice – parte în raportul juridic înscris

– După descrierea bunului

Ce va releva căutarea?

Căutarea va evidenția toate înscrierile efectuate într-un interval de timp selectat de solicitant, care cuprind parametri de căutare indicați, înscrierile vor evidențiate prin numărul unic de identificare (identificator) compus din: anul înscrierii – înșiruire de numere – trei litere în format majuscule (exemplu: 2020-11029854769870-YER)

Pentru vizualizare detaliilor înscrierii, se va accesa identificatorul fiecărui aviz arătat și se va deschide o nouă filă care va cuprinde următoarele informații oferite despre înscrierea respectivă:

– la rubrica „Act juridic” va figura tipul actului (spre exemplu: bilet la ordin), numărul de înregistrare și data înregistrării

– la rubrica „Părți” vor figura datele de identificare ale părților, cu precizarea că pentru persoanele fizice nu este prevăzută rubrică pentru CNP și iar pentru adresa de domiciliu, vor fi evidențiate doar țara, localitate și județul/sectorul.

– la rubrica „Acte/Fapte/Bunuri” va figura descriere succintă a titlului executoriu, fără a fi indicate detalii particulare.

Este important de menționat că pentru fiecare categorie de „parte” va figura și calitatea acesteia, în această modalitate se va putea afla pentru un debitor câți creditori urmează să demareze executarea silită și în sens invers, pentru un creditor se poate afla câte creanțe are nerecuperate în funcție de numărul de titluri executorii înscrise pentru a fi puse în executare.

Este important de menționat că în această modalitate, informațiile pot fi vizualizate de persoana care efectuează căutarea însă pentru obținerea unui înscris probatoriu, căutarea poate fi certificată prin eliberarea de către operatorul / agentul RNPM, la cererea solicitantului a unui certificat potrivit art. 33 din Legea nr. 297/2018.

În acest sens, după căutarea inițială prin accesarea interfeţei publice a Registrului (portalul internet) –  https://mj.rnpm.ro/#, fiind astfel aflat Identificatorul înscrierii, solicitantul potrivit art. 33 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, se va adresa unui operator/ agent pentru eliberarea unei copii certificate a avizului de înscriere numai pe baza indicării numărului de identificare a acestuia.

Iată deci că o persoană interesată, cunoscând datele de identificare (inclusiv CNP) ale unui partener într-un raport juridic, poate efectua o căutare în Registru pentru a afla dacă un terț a înscris în vederea punerii în executare a vreunui titlu executoriu constatat prin înscris sub semnătură privată.

În măsura în care se identifică un astfel de aviz, iar persoana interesată intenționează să-l folosească în scop probator într-o anumită procedură (poate fi judiciară, sau chiar de negociere), aceasta poate obține de la orice operator / agent o copie certificată a avizului respectiv.

4. S-a mai ridicat și „problema” modalității în care se face dovada înregistrării în RNPM în sensul dacă este suficientă prezentarea unei copii conforme cu originalul sau este necesară obținerea unui certificat care să ateste această înregistrare.

Am folosit ghilimelele întrucât în realitate modalitatea în care se face dovada înregistrării în RNPM este foarte clar prevăzută și reglementată de lege, fără a constituii o problemă sau un subiect care să genereze dezbateri privind interpretarea.

Astfel, potrivit  art. 35 alin. (8) din Legea nr. 297/2018 „Un exemplar al formularului va fi înapoiat solicitantului după efectuarea înscrierii în Registru, pe suport hârtie, vizat de operator sau agent, ori, după caz, în formă electronică, semnat cu semnătura electronică calificată a operatorului sau agentului, cu menţionarea numărului şi datei înregistrării formularului, precum şi a numărului de identificare a înregistrării.”

Iată deci că, fără costuri suplimentare, primește de la operator / agent, dovada înregistrării în RNPM, urmând ca acesta să o atașeze cererii de executare silită în condițiile codului de procedură civilă.

5. Informațiile prezentate la punctele precedente, vor răspunde și unei alte întrebări adresate în spațiul public, respectiv dacă se încalcă confidențialitatea specifică domeniului bancar și cea specifică profesiei de avocat prin înscrierea în Registru a titlurilor executorii constând în contracte de credit și respectiv contracte de asistență juridică.

Accesând interfaţa publică a Registrului (portalul internet) – https://mj.rnpm.ro/# pentru a efectua o căutare, conform pașilor mai sus arătați, se evidențiază absurdul teoriei încălcării principiului confidențialității, pentru simplul motiv că rezultatele căutării nu vor devoala nicio informație cu caracter secret, ci doar existența unui raport juridic între părți.

De altfel apreciem ușor tendențioase aceste afirmații, pentru ambele categorii profesionale, întrucât în afara unor simple afirmații, nu a fost adus niciun argument care să se raporteze la vreo prevedere legală.

În primul rând trebuie înțeles că pentru înscrierea în RNPM a oricărui tip de aviz, operatorul / agentul inserează în aplicație informațiile furnizate de solicitant in baza formularului de aviz de inscriere completat și semnat de solicitant, nefiind necesar a se prezenta agentului/ operatorului actul/ contractul care face obiectul înscrierii.

În acest sens art. 35 din Legea 297/2018 precizează că: „Formularul de aviz de înscriere pe suport hârtie va fi completat în dublu exemplar şi va fi semnat de către solicitant”, „Formularul de aviz de înscriere va fi prezentat operatorului sau agentului acestuia” iar „Operatorul sau agentul acestuia va înscrie datele din formularul de aviz de înscriere în sistemul de administrare a informaţiilor, prin redarea fidelă a conţinutului formularului primit”.

În ceea ce privește instituțiile bancare, este de menționat că încă de la înființarea Arhivei Electronice pentru Garanții Mobiliare (în prezent RNPM), acestea în calitate de creditori au înscris avize de ipotecă mobiliară utilizând informații mult mai detaliate și personale decât este necesar în cazul înscrierii unui titlu executoriu.

Cu titlu de exemplu arătăm că în cazul unui contract de ipotecă asupra unui cont curent, se înscrie în aviz chiar IBAN-ul contului respectiv.

Consultând portalul RNPM se poate observa că de foarte mulți ani contractele de credit au făcut obiectul înscrierii întrucât conțineau clauze de ipotecă și garanții personale, respectiv în multiplele situații în care instituțiile de credit au optat pentru cumularea tuturor contactelor într-unul singur, fără a se considera că se încalcă principiul confidențialității.

Niciuna dintre aceste înscrieri nu se circumscrie prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 și cu toate acestea nu au fost criticate că ar încălca secretul bancar, așa cum s-a învederat în cazul Legii nr. 196/2020.

Or așa cum art. 113 alin. (2) lit. b) din OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, a protejat până la apariția Legii nr. 196/2020 instituțiile de credit de încălcarea secretului bancar (prin înscrierile avizelor de ipotecă mobiliară), credem că și după modificarea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, informațiile de natura secretului bancar pot fi furnizate, în cazurile în care instituția de credit justifică același interes legitim ca și în precedent.

În ceea ce privește contractele de asistență juridică, ca și în cazul altor înscrisuri sub semnătură privată care sunt potrivit legii titluri executorii, se înscrie numărul și data contractului și aceleași date de identificare a părților, iar căutarea în Registru nu relevă CNP-ul persoanelor fizice.

Dincolo de aceste aspecte, trebuie să amintim că Legea nr. 51/1995 precum și Statutul profesiei de avocat, vorbesc despre „secretul profesional” fiind detaliat la art. 11 prin referirea la „orice aspect al cauzei care i-a fost încredințată” avocatului, sau la art. 45 alin. (6) prin referire la „informații confidențiale din sfera privată a clientului” și „care privește un secret operațional sau comercial care i-a fost încredințat”.

Este evident că un contract de asistență juridică, fiind încheiat anterior momentului la care avocatul află informațiile confidențiale referitoare la activitatea sau cauza clientului, nu va cuprinde niciodată astfel de informații și nici nu se poate confunda cu lucrările pe care avocatul le întocmește în cursul exercitării apărării sau consultanței pe care o acordă clientului ulterior încheierii contractului de asistență juridică.

Credem că s-a creat în mod tendențios o confuzie între momentul încheierii contractului de asistență juridică și executarea în timp a acestuia (care într-adevăr presupune asigurarea confidențialității), iar înscrisul constatator al raportului juridic dintre avocat și client – contractul de asistență juridică nu este obligatoriu să fie prezentat operatorului / agentului, ci doar trebuie furnizate, așa cum am mai arătat, numărul și data contractului precum și datele de identificare a părților.

6. O altă problemă care a fost discutată este dacă textul de lege se aplică inclusiv cererilor de executare formulate anterior intrării sale în vigoare, pe motiv că soluționarea respectivei cereri se face după intrarea în vigoare.

Nu există nicio rațiune pentru o astfel de interpretare, câtă vreme această normă instituie o procedură, iar potrivit art. 24 din Cod procedură civilă,Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare”, iar potrivit art. 622 alin. (2) din Codul de procedură civilă, executarea silită „începe odată cu sesizarea organului de executare.

7. Ce se întâmplă în cazul unui contract cu privire la care părțile au încheiat mai multe acte adiționale? Se înscrie în RNPM doar contractul sau și actele adiționale? În caz afirmativ, cum se procedează, se înscriu toate prin același aviz sau este necesar ca fiecare act adițional să facă obiectul unui aviz specific, ceea ce automat ar presupune și o taxare corespunzătoare?

Pentru a răspunde acestor întrebări, ne reamintim că textul art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, prevede obligativitatea înscrierii în Registru pentru „Înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate şi au caracter de titlu executoriu”, ceea ce ne va obliga să concluzionăm că un act adițional nu poate fi înscris separat de contractul inițial.

Concret, la rubrica formularului de aviz ˝actul/faptul juridic supus publicităţi˝ se va completa cu datele contractului care constituie titlul executoriu iar actele adiționale vor fi menționate in Registru la rubrica ˝Acte / Fapte / Bunuri˝ respectiv prin enumerarea acestora în câmpul „Descriere” – care este transpunerea informatiilor subcrise de catre solicitant(de regula creditorul) in formularul de aviz specific iniţial la rubrica  prevazuta la pct 13. lit B. „Publicitatea titlurilor executorii constatate prin înscrisuri sub semnătură privată”  pentru descrierea titlului executoriu constatat prin înscris sub semnătură privată.

8. Constituie o „procedură stufoasă” înscrierea în RNPM a titlurilor executorii prevăzute la art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018?

Așa cum arătat deja, pentru solicitant înscrierea unui titlu executoriu presupune completarea fie electronică fie pe suport de hârtie a formularului de aviz, acesta fiind un document cu rubrici predefinite constituind Anexa nr. 26 la Ordinul Ministrului Justiției nr. 3431/C din 19 august 2019.

Acest formular poate fi descărcat, în format editabil, prin accesarea câmpului „Formulare” din interfeţa publică a Registrului (portalul internet) –  https://mj.rnpm.ro/# și conține inclusiv instrucțiuni cu privire la modalitatea de completare.

Pentru simplificarea procedurii, în formular sunt prevăzute rubrici aplicabile fiecărei situații juridice care se poate înscrie, însă solicitantul va completa numai pe cele care privesc înscrierea titlului executoriu iar conform art. 2 alin (7) din Ordinul Ministrului Justiției nr. 3431/C din 19 august 2019, „Rubricile care nu sunt aplicabile nu vor fi tipărite, tipărindu-se numai rubricile completate cu informațiile corespunzătoare formularului de aviz respectiv.” Spre exemplu, formularul conține rubrici atât pentru persoane fizice cât și pentru persoane juridice, dar dacă părțile din actul care constituie titlu executoriu sunt doar persoane fizice, rubricile privind persoanele juridice vor fi șterse și vor fi completate doar cele privind persoanele fizice părți ale actului care se înscrie in Registru.

După completarea formularului, acesta este înaintat operatorului/agentului care va efectua înscrierea, în intervale de timp care pot varia de la 30 min. până la 24 ore (în funcție de disponibilitatea și operativitatea agentului), iar la final agentul îi va remite solicitantului un exemplar al formularului de aviz de înscriere și un aviz de înscriere, acesta din urmă este generat de aplicația Registru, pe suport hârtie, vizate de operator sau agent, ori, după caz, în formă electronică, semnate cu semnătura electronică calificată a operatorului sau agentului, cu menţionarea numărului şi datei înregistrării formularului, precum şi a numărului de identificare a înregistrării.” Avizul de inscriere in cazul nostru avizul specific reprezinta dovada înscrierii în RNPM și îndeplinirea condiției prevăzută de art. alin 3 din Legea nr. 297/2018 așa cum a fost modificat prin Legea nr. 196/2020.

Informațiile care trebuie inserate în formularul de aviz sunt mai puține decât cele pe care solicitantul le va înscrie în cererea de executare silită adresată executorului judecătoresc și prin urmare nu se poate aprecia în mod rezonabil că redactarea unui singur formular constituie o operațiune complexă sau „stufoasă”.

Dacă solicitantul este deținătorul unei semnături electronice și acționează în nume propriu, întreaga procedură se poate desfășura prin mijloace electronice, fără să fie necesară deplasarea solicitantului la sediul agentului / operatorului.

9. În materia cesiunii de creanță, s-a ridicat întrebarea: „De ce n-ar putea înscrie printr-un singur aviz cesiunea si toate contractele de credit cesionate?”

Art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 precizează în mod explicit că în Registru se înscriu „înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate şi au caracter de titlu executoriu”, iar contractul de cesiune de creanță, deși poate fi un înscris sub semnătură privată, acesta nu are caracter de titlu executoriu și prin urmare nu poate face obiectul acestui tip de înscriere.

Este adevărat că pentru un contract de credit (titlu executoriu), a cărui creanță a fost cesionată, prezintă relevanță și contractul de cesiune de creanță întrucât acesta probează transmisiunea creanței de la un creditor la alt creditor și din acest motiv, când se efectuează înscrierea potrivit art. 4 alin. (3), în formularul de aviz, la rubrica „Date generale privind actul/faptul juridic supus publicității” se vor completa datele contractului de credit iar contractul de cesiune de creanță va fi menționat la rubrica prevazuta la pct 13. lit B. „Publicitatea titlurilor executorii constatate prin înscrisuri sub semnătură privată”  pentru descrierea titlului executoriu constatat prin înscris sub semnătură privată. De asemenea în formularul de aviz se vor menționa părțile din contractul de credit și din contractul de cesiune de creanță se va menționa noul creditor cu precizarea  calității contractuale.

10. În final, vom aborda și problematica „abuzului” în ceea ce privește înscrierea titlurilor executorii constatate prin înscrisuri sub semnătură privată.

S-a exprimat în spațiul public îngrijorarea că anumite persoane ar putea înscrie în RNPM fie titluri executorii care nu sunt scadente fie titluri executorii a căror creanță a fost deja achitată de debitor.

Este foarte adevărată această afirmație, însă aceasta nu are nicio legătură cu modificarea art. 4 alin. (3) prin Legea nr. 196/2020, ci este o problemă de responsabilitate personală asumată de cel care face subscrierea.

Astfel de înscrieri „abuzive” ar fi putut fi efectuate și înainte de modificarea art. 4 alin. (3) prin Legea nr. 196/2020 întrucât „destinația” – ˝publicitatea titlurilor executorii constatate prin înscrisuri sub semnătură privată˝ pentru avizele specifice exista și înainte de modificarea art. art. 4 alin. (3), această destinație servind și altor categorii de înscrieri.

Astfel, inducerea ideii că prin modificarea art. 4 alin. (3) s-ar crea posibilitatea abuzurilor este nu numai nereală ci și tendențioasă câtă vreme anterior modificării legii, în condițiile existenței aceluiași risc de abuzuri, nu au fost nici semnalate și nici imputate astfel de înscrieri.

Pe de altă parte, textul legii instituie obligația înscrierii anterior punerii în executare a titlului executoriu, fiind de la sine înțeles că răspunderea pentru corectitudinea înscrierii (din perspectiva elementelor necesare punerii în executare), incumbă solicitantului înscrierii în mod similar cu cea privind formularea cererii de executare adresată executorului judecătoresc.

În ceea ce privește sancționarea abuzului, apreciem că prevederile răspunderii civile delictuale  sunt suficient de cuprinzător reglementate în Codul civil, astfel încât cât să descurajeze abuzul și  să ofere în egală măsură, remedii pentru partea care dovedește prejudiciul creat prin fapta culpabilă.


[1] Disponibil aici
[2] Disponibil aici
[3] Decizia nr. XIII din 20.03.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție publicată în M. Of. nr. 677 din 7 august 2006


Călin Vlădoianu
Director AD REGESTA

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.