În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1133 din 25 noiembrie 2020 a fost publicată Legea nr. 273/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale.
Noua lege se adresează autorităților administrației publice locale, instituțiilor publice, operatorilor economici și persoanelor fizice și juridice pentru buna gospodărire a localităților, pentru instaurarea unui climat de ordine și curățenie pe teritoriul acestora. Printre altele, Legea nr. 273/2020 aduce modificări Ordonanţei nr. 21/2002 în privinţa obligaţiilor şi sancţiunilor corespunzătoare pentru nerespectarea acestora, astfel:
Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 9:
„(1) Instituțiilor publice și persoanelor fizice și juridice le revin următoarele obligații:
a) să întrețină în stare corespunzătoare clădirile pe care le au în proprietate, anexele gospodărești, curțile și împrejmuirile acestora, precum și instalațiile aferente acestora, prin efectuarea lucrărilor de reparații, amenajări și a altor lucrări specifice;
b) să asigure curățarea fațadelor locuințelor și a altor construcții amplasate la frontul străzii, tencuirea și zugrăvirea periodică a acestora, potrivit măsurilor stabilite de consiliile locale;
c) să asigure repararea, spălarea geamurilor și a vitrinelor, înlocuirea celor sparte, întreținerea firmelor și a fațadelor imobilelor pe care le au în proprietate, inclusiv spălarea, curățarea și zugrăvirea periodică a acestora;
d) să asigure curățenia pe terenurile și locurile de depozitare aflate în proprietate, precum și pe căile de acces;
e) să asigure curățenia și igiena în imobilele și incintele deținute sub orice formă, inclusiv prin activități de curățare, dezinsecție și deratizare, potrivit normelor stabilite de consiliile locale;
f) să depoziteze corespunzător reziduurile menajere, industriale, agricole, precum și materialele refolosibile, numai în locurile special amenajate sau autorizate de autoritățile administrației publice locale;
g) să mențină curățenia trotuarelor, a părții carosabile, a locurilor publice și a locurilor de parcare pe care le folosesc;
h) să îndepărteze zăpada și gheața de pe trotuarele din dreptul imobilelor pe care le au în proprietate și de pe locurile de parcare pe care le folosesc, potrivit normelor stabilite de consiliile locale;
i) să respecte măsurile stabilite de lege și de reglementările locale pentru asigurarea igienei publice și curățeniei în localități;
j) să asigure curățarea mijloacelor de transport și a utilajelor la intrarea acestora pe drumurile publice;
k) să curețe și să întrețină șanțurile, rigolele și podețele aferente proprietății;
l) să finalizeze construcțiile începute, pe baza autorizațiilor eliberate de primari, în condițiile și în termenele stabilite de acestea;
m) să nu ocupe domeniul public cu vehicule în afara spațiilor marcate expres de administratorul domeniului public.
(2) Asociațiile de proprietari vor prelua, potrivit prevederilor legale, unele dintre obligațiile ce revin proprietarilor, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe, și vor răspunde pentru realizarea acestora în fața autorităților administrației publice locale.”
După articolul 24 se introduc două noi articole, articolele 241 și 242, cu următorul cuprins:
Art. 241
„(1) În cazul nerespectării obligațiilor prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d), e), f), h), i) și k) în termenele notificate de primar, de 30 de zile, sau de persoanele împuternicite de acesta, primarul poate aproba executarea de către autoritatea administrației publice locale a acțiunilor de curățare și igienizare. Lucrările se efectuează în numele și pe cheltuiala proprietarilor notificați, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul local, cu condiția constituirii dreptului de creanță și a recuperării cheltuielilor de la proprietarii notificați în condițiile legii.
(2) În toate cazurile în care proprietarul notificat conform alin. (1) nu permite accesul în imobilul supus lucrărilor de intervenție în vederea executării acestora de către autoritatea administrației publice locale, primarul solicită autorizarea instanței judecătorești competente, prin ordonanță președințială, dată cu citarea părților.”
Art. 242
„(1) În cazul nerespectării obligației prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. m), dacă un vehicul staționează pe domeniul public, în alte locuri decât drumul public, poliția locală poate dispune măsura tehnico-administrativă a ridicării vehiculului.
(2) Ridicarea vehiculelor constituie serviciu public și se realizează pe durata a 24 de ore.
(3) Ridicarea vehiculului nu se dispune sau, dacă a fost dispusă, nu se pune în executare sau încetează în cazul în care în vehicul este vizibilă prezența unor persoane.
(4) Conducătorul vehiculului este direct răspunzător în situația în care prezența unor persoane fizice și juridice în vehicul nu este vizibilă cu ocazia dispunerii sau punerii în executare a măsurii tehnico-administrative.
(5) Ridicarea vehiculului se dispune, în scris, prin dispoziție de ridicare, care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații:
a) data, ora și locul ridicării vehiculului;
b) gradul profesional, numele și prenumele polițistului local care poate dispune măsura tehnico-administrativă, precum și unitatea din care acesta face parte;
c) indicarea expresă a temeiului juridic referitor la norma încălcată;
d) mențiuni privind înregistrarea foto sau video a staționării vehiculului;
e) mențiuni privind avarii vizibile pe vehicul;
f) date privind numărul de înmatriculare/înregistrare și marca vehiculului.
(6) Dispoziția de ridicare se încheie în 3 exemplare, cu următoarea destinație: primul exemplar pentru emitent, al doilea exemplar pentru administratorul drumului public sau, după caz, pentru administrația publică locală, iar al treilea exemplar pentru persoana fizică sau juridică care solicită restituirea vehiculului.
(7) Operațiunile executate pentru ridicarea vehiculului constau în ridicarea, transportul și depozitarea vehiculului.
(8) Transportul la locul de depozitare se realizează în condiții care exclud deplasarea pe propriile roți a vehiculului ridicat.
(9) Transportul la locul de depozitare nu se mai execută dacă, până la inițierea acestuia, proprietarul sau utilizatorul vehiculului ridicat se prezintă la locul ridicării și este de acord cu suportarea cheltuielilor efectuate. În acest caz se suportă doar contravaloarea operațiunii de ridicare.
(10) Depozitarea se face numai în spații corespunzătoare, special amenajate de către administratorul drumului public sau, după caz, de către administrația publică locală.
(11) Pe perioada depozitării, vehiculele ridicate se află în paza administrației publice locale.
(12) Vehiculul ridicat se restituie după ce se face dovada achitării tarifului aferent operațiunii/operațiunilor efectuate, în baza documentelor care atestă proprietatea ori deținerea legală a acestuia.
(13) Programul de restituire a vehiculelor depozitate în spațiile special amenajate se asigură prin serviciu continuu, pe durata a 24 de ore.”
Prezenta lege intră în vigoare la data de 28 noiembrie 2020.
Aflaţi mai mult despre Dreptul mediului, gospodărirea localităţilor, obligaţii şi sancţiuniJURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.
Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!
Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.