CCR. Timbrarea acţiunilor în justiţie. Constituționalitate
15 septembrie 2023 | Irina RIMARU
Irina Rimaru
În Monitorul Oficial, Partea I nr. 828 din 14 septembrie 2023 a fost publicată Decizia nr. 208/2023 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Excepţia a fost ridicată de Societatea Lorin – S.R.L. din Galaţi într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru datorate pentru introducerea unei cereri de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea arată că textul criticat este neconstituţional în măsura în care nu îndeplineşte condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate reglementate de Constituţie şi de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Acest text este neconstituţional în măsura în care permite interpretarea, aplicarea arbitrară, părtinitoare şi chiar abuzivă. Totodată, textul este neconstituţional în măsura în care se încalcă drepturi şi principii prevăzute de art. 1, 15, 16, 20, 21, 24, 59 şi 148 din Constituţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru: „Cererea de revizuire se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat.”
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că:
– accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind astfel justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Astfel, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii, iar impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, aşadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe, astfel cum este cea criticată în prezenta cauză. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut – Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea Decizia nr. 792 din 17 noiembrie 2015, paragraful 23).
– aspectele privind interpretarea şi aplicarea legii nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, ci a instanţelor care se pronunţă în căile de atac asupra hotărârilor pronunţate în fond.
Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.
Irina Rimaru, JURIDICE.ro
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
