« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti

Tribunalul Iaşi. Anularea hotărârii CJSU pentru nelegalitatea închiderii unităţilor de învăţământ ca măsură de combatere COVID-19
30.11.2020 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Andrei Pap

Andrei Pap

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI

– SECȚIA II CIVILĂ – CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _______

Ședința publică din 19 Noiembrie 2020

Tribunalul constituit din:

Președinte R_____ P________ C_______

Grefier A__-M____ H___

SENTINȚA NR. 1174/c.a

Pe rol judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe reclamant ȘCOALA G______ G_____ G__ G_____ IAȘI, reclamant GRĂDINIȚA L___ L__ L___, reclamant GRĂDINIȚA K_________ K_____ OF IAȘI, reclamant ASOCIAȚIA ENALURE – GRĂDINIȚA D______ D______ D___, reclamant GRĂDINIȚA PENILLA, reclamant GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT CĂSUȚA ZÂNELOR IAȘI, reclamant ASOCIAȚIA F___ F_____ – GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT F___ F_____ IAȘI, reclamant ȘCOALA K______ K_________ K_____ OF IASI, reclamant ȘCOALA M______ M______ NR. 1 IASI, reclamant GRĂDINIȚA ATELIER NR. 1 IASI, reclamant ASOCIAȚIA A__ A_____ A________ – GRĂDINIȚA HOPSCOTCH, reclamant ______________________, reclamant ASOCIAȚIA ȘCOLILOR PARTICULARE – ASP și pe pârât COMITETUL JUDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ IAȘI prin Prefectul Județului Iași, având ca obiect anulare act administrativ – anulare în parte și suspendare executare Hot. nr. 76/04.11.2020 a Comitetului Jud. pt. Situații de Urgență Iasi.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru reclamanți, avocat _______, cu împuternicire avocațială la dosar (fila 28 dosar), lipsă fiind pârâtul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au depus la dosar prin email, la acest termen, întâmpinare și înscrisuri, după care

Instanța comunică reprezentantului convențional al reclamanților duplicatul întâmpinării depuse de pârât pentru termenul de astăzi.

Arată av. _____ că a luat cunoștință de la dosar de apărările făcute de pârât în ambele întâmpinări și nu solicită termen în acest sens. Depune la dosar notificarea transmisă pârâtului de revocare a hotărârii contestate și răspunsul primit, precum și concluzii scrise pe excepția lipsei de interes invocată de pârât.

Interpelat fiind apărătorul reclamanților arată că nu mai solicită alte probe în afara celor aflate deja la dosar.

Instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri și o constată administrată.

Nemaifiind alte cereri, acordă cuvântul pe excepția invocată de pârât, pe cererea de suspendare și pe fondul cauzei.

Avocat _____ pentru reclamanți, în ceea ce privește rămânerea acțiunii fără obiect, invocată de pârât, arată că suspendarea activităților din unitățile de învățământ preuniversitare în modalitatea față în față a fost dispusă prin trei acte administrative cu caracter normativ: Hotărârea Comitetului Județean Iași ce este contestată prin prezenta cauză, Hotărârea Comitetului N_______ pentru Situații de Urgență și Ordinul Ministrului Educației. Aceste două ultime acte au fost contestate, de asemenea, prin acțiunea ce face obiectul dosarului nr. ___________ aflat pe rolul Curții de Apel Iași. Prin revocarea, suspendarea sau anularea oricăreia dintre aceste acte, celelalte rămân în vigoare și produc efecte. Dacă instituția pârâtă susține că hotărârea contestată nu mai are nicio relevanță, ar fi trebuit să răspundă în mod favorabil notificării formulate de reclamanți și ar fi dispus revocarea acestei hotărâri, dacă oricum nu produce efecte. Comparând cu o situație similară din dreptul penal, dacă un inculpat se află sub imperiul a două măsuri preventive în două cauze diferite, nu se poate susține că una din cele două măsuri nu mai necesită menținerea întrucât produce efecte cealaltă, întrucât ele încetează la momente diferite. Așa și în prezenta cauză, toate aceste hotărâri care suspendă activitatea față în față a unităților de învățământ, vor înceta la momente diferite. Din acest motiv, reclamanții au considerat necesar a contesta toate cele trei hotărâri. Demersul reclamanților reprezintă o importanță deosebită; este singura posibilitate legală prin care puteau contesta Hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. În lipsa unei suspendări sau anulări a acestei hotărâri, odată la 14 zile, CJSU va putea da o nouă hotărâre și se va putea baza pe lipsa unui demers juridic mai rapid, unui temei juridic eficient prin care să poată fi contestate aceste hotărâri. Solicită avocatul reclamanților ca instanța să aprecieze că nu se poate vorbi de o lipsă de obiect, cauza privind o hotărâre a Comitetului Județean care este încă în vigoare, nu este anulată, produce efecte și nici nu a fost revocată. Pe de altă parte, dacă instanța va dispune suspendarea efectelor, solicită reclamanții a fi avută în vedere și aplicabilitatea art. 14 alin. 5 din Lg. contenciosului administrativ, prin care se va suspenda de drept orice alt act viitor emis de autoritatea pârâtă, care să cuprindă exact aceeași măsură ca cea contestată. În aceste condiții, reclamanții consideră că nu poate fi vorba de o lipsă de obiect a cererii.

În ceea ce privește excepția lipsei de interes, arată av. _____ că hotărârea contestată produce efecte și cu privire la un interes legitim privat. Calitatea actului educațional scade direct proporțional odată cu scăderea vârstei copiilor înscriși în sistemul educațional de învățământ preuniversitar. Astfel, cel puțin pentru preșcolari care au vârste cuprinse între 3 și 6 ani și cu privire la școlarii înscriși în ciclul primar de învățământ (clasele I – IV), modalitatea de predare online este absolut incompatibilă. Aceasta este o părere unanimă la nivelul cadrelor didactice și la nivelul părinților afectați de aceste măsuri. Practic, prin aceste măsuri, prin această incompatibilitate între învățământul online și grupele de elevi menționate anterior, este anihilată și este îngrădită, înlăturată orice posibilitate pentru unitățile de învățământ reclamante de a-și exercita în mod corespunzător activitatea și de a-și îndeplini scopul pentru care acestea au fost înființate, autorizate și acreditate. În lipsa desfășurării în mod corespunzător a activității, părinții copiilor înscriși în aceste unități de învățământ nu mai văd utilă menținerea copiilor în cadrul acestora, cât timp nu mai pot beneficia de serviciile de școlarizare. În lipsa unui număr suficient de copii înscriși în aceste unități de învățământ, ele nu mai pot funcțional pentru că nu-și vor mai permite să-și ducă existența, nu-și vor mai permite să funcționeze, nu-și vor mai permite să asigure dotările și nici personalul angajat. S-au construit echipe de cadre didactice și de personal nedidactic care s-au format pe parcursul multor ani de zile, fiind vorba de o experiență acumulată de ani de zile în cadrul acestor unități de învățământ și este foarte greu în condițiile în care acest personal nu poate fi menținut, să se angajeze un personal corespunzător imediat după ridicarea suspendării. Îngrădirea dreptului de a funcționa pentru aceste unități de învățământ are și o componentă economică. Dincolo de regimul fiscal aplicabil acestor taxe, aceste unități de învățământ își asigură funcționarea (plata utilităților, dotări, salarii) din taxele achitate de părinți și nu poate fi îngrădită nici libertatea economică de a funcționa a acestor instituții. Reclamanții apreciază că afectarea acestui interes legitim privat, și anume îngrădirea cu totul a funcționării corespunzătoare a acestor unități de învățământ, produce în mod logic și în mod direct și o vătămare a interesului legitim public ce a fost analizat pe larg în cererea de chemare în judecată, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 8 alin. 11 din Lg. contenciosului administrativ. Astfel, concluzionând pe această excepție, susține av. _____ pentru reclamanți că a fost arătat care este interesul legitim privat încălcat, interes legitim care decurge în mod logic o încălcare a interesului legitim public constând în dreptul la educație al copiilor. Un ultim aspect referitor la această excepție privește statutul Asociației Școlilor Particulare care prevede la art. 4 că activitatea asociației, ca scop, are în vedere apărarea drepturilor elevilor înscriși în unitățile de învățământ particulare. Astfel, prin acest statut Asociația are dreptul să formuleze acțiuni și orice demersuri pentru apărarea drepturilor elevilor.

În ceea ce privește cererea de suspendare, arată av. _____ pentru reclamanți că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 și 15 din Lg. contenciosului administrativ. Referitor la existența unui caz bine justificat, apreciază că toate argumentele expuse sunt de natură a crea o îndoială serioasă asupra legalității actului contestat. În primul rând, măsura nu este prevăzută de lege. Prin Lg. 55/2020, a fost inclusă posibilitatea ca la solicitarea Consiliului de Administrație a unităților de învățământ să poată fi dispusă suspendarea activității în anumite condiții de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Legea nr. 55/2020 nu prevede absolut nicăieri posibilitatea de a închide toate unitățile de învățământ pe o anumită rază teritorială, cum este județul Iași; deci, este o măsură care se dispune cu caracter individual, la solicitarea strictă a Consiliului de Administrație al școlii. De asemenea, solicită reclamanții a fi avut în vedere că instituția pârâtă nu avea prerogativa legală să dispună această măsură. Era necesară sesizarea Consiliului de Administrație pentru fiecare școală în parte și totodată, prin OUG 192/2020 a fost inclus un nou alineat prin care s-a conferit această posibilitate către Ministrul Educației și Cercetării. Prin urmare, conform Lg. 55/2020, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență nu avea posibilitatea de a dispune o măsură valabilă pe întreaga rază teritorială a Municipiului Iași. De asemenea, măsura dispusă nu este motivată corespunzător. Nici până la acest termen, pârâtul nu depus o documentație corespunzătoare din care să rezulte impactul generat de funcționarea unităților de învățământ asupra pandemiei la nivel de județ sau țară. Pârâtul s-a bazat doar pe acel grafic, calcul de incidență a cazurilor la 1000 de locuitori, fără a face referire în motivarea hotărârii la o legătură de cauzalitate între funcționarea corespunzătoare a unităților de învățământ și evoluția cazurilor confirmate la nivel județean sau național. Totodată, învederează avocat _____ pentru reclamanți că măsura luată este una discriminatorie. S-a creat o situație discriminatorie față de unitățile de tip after-school, creșe, cluburi educaționale la care participă un anumit număr de copii tot cu un cadru didactic sau nedidactic. Mai mult, toate unitățile de învățământ acreditate transmiteau cu frecvență maximă, zilnică, către D.S.P situația cazurilor confirmate la nivelul fiecărei unități de învățământ, măsurile care au fost luate, iar unitățile învățământ sunt strict monitorizate cu privire la implementarea și respectarea măsurilor obligatorii de prevenire a infectărilor; de altfel, arată av. _____, a atașat acțiunii, cu titlu de exemplu, măsurile aplicate în cazul unității de învățământ Școala G______ G_____ G__ G_____, în care se specifică inclusiv marca dezinfectantului utilizat pentru clanțe. Prin urmare, s-au luat niște măsuri extrem de stricte, care au fost verificate de către organele competente, lucru care nu s-a întâmplat în cazul unităților after school. Astfel, dacă pentru unitățile de tip after – school nu s-a considerat că acestea reprezintă un pericol, este de neînțeles ce a determinat instituția pârâtă ca pentru niște unități de învățământ care respectă cu strictețe toate normele posibile de distanțare și de igienă să considere că acestea reprezintă un pericol ridicat. De asemenea, nu în ultimul rând, măsurile CJSU nu sunt nici necesare, nici proporționale. Nu există niciun fel de date concrete, nu există studii, nu există statistici cu privire la impactul funcționării corespunzătoare a școlilor asupra numărului de cazuri confirmate la nivel județean sau național. Efectele nocive care capătă dimensiuni copleșitoare atât asupra unităților de învățământ cât și asupra elevilor înscriși în cadrul acestora, sunt cu totul disproporționate față de efectul inexistent al acestei măsuri, de suspendare a cursurilor față în față, asupra evoluției pandemiei la nivel județean sau național. Toate acestea, pot fi apreciate, în opinia reclamanților, ca ridicând mari dubii cu privire la legalitatea actului contestat. În ceea ce privește prevenirea unei pagube iminente, așa cum a mai specificat avocatul reclamanților, actul produce efecte atât cu privire la interesul legitim privat al unităților de învățământ cât și cu privire la interesul public constând în dreptul la educație. Nu poate fi substituită sub nicio formă activitatea față în față cu predarea online, este vorba de o incompatibilitate deplină ce conduce la o imposibilitate totală pentru reclamanți de a funcționa, cu consecințe sociale, financiare care, pe termen mediu și lung, vor duce la închiderea acestora. În ceea ce privește îngrădirea dreptului la educație, reclamanții consideră că au arătat pe larg în cuprinsul cererii de chemare în judecată care sunt consecințele analizate chiar și de către UNICEF în ceea ce privește lipsa copiilor de la școală: afectarea sănătății fizice intelectuale, adaptabilitatea la mediul social și trebuie avut în vedere că sănătatea psihică este o componentă a dreptului la sănătate, nu poate fi neglijată.

Având în vedere argumentele analizate anterior, ce țin de nelegalitatea actului, arată av. _____ că acestea au fost pe larg expuse și în cererea de chemare în judecată și solicită a fi apreciate ca fiind pe deplin valabile și să se admită de către instanță atât cererea de suspendare cât și cererea de anulare a hotărârii atacate. Solicită ca în deliberare, instanța să aibă în vedere și studiile publicate de organisme europene sau mondiale (Organizația Mondială a Sănătății, Centrul European de Prevenție a Bolilor, UNICEF) la care a făcut referire în notele de subsol. Inclusiv părerea unanimă a cadrelor didactice este aceea că prezența fizică a preșcolarilor și a elevilor în unitățile de învățământ nu au cum să genereze niciun fel de impact asupra evoluției pandemiei la nivel național.

În concluzie, solicită av. _____ pentru reclamanți, admiterea cererii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.

Instanța reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

 

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 10.11.2020 sub nr. ____________ pe rolul Tribunalului Iași, reclamanții Școala Primară „G_____ G__ G_____” Iași, Grădinița „L___ L__” Iasi, Grădinița „K_________ K_____ OF IAȘI”, Asociația Enalure – Grădinița „D______ D______” Iasi, Grădinița PENILLA, Grădinița cu Program Prelungit „CĂSUȚA ZÂNELOR” Iași, Asociația F___ F_____ – Grădinița cu Program Prelungit „F___ F_____” Iași, Școala Primară „K_________ K_____ OF IASI”, Școala Primară „ATELIER NR. 1” Iasi, Grădinița „ATELIER NR. 1” Iasi, Asociația „A__ A_____ A________” – Grădinița „HOPSCOTCH”, ______________________, Asociația Școlilor Particulare – ASP au chemat în judecată pârâtul COMITETUL JUDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ IAȘI prin Prefectul Județului Iași solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună:

– Anularea în parte a Hotărârii nr. 76/ 04.11.2020 a Comitetului Județean pentru situații de Urgență Iași, cu privire la art. 8 și 9, ce prevăd suspendarea temporară a activităților didactice care presupun prezența „față în față” din toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat și private de pe raza municipiului Iași, aplicându-se scenariul 3 (activități/lecții online);

– Suspendarea executării art. 8 și 9 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Iași, până la soluționarea definitivă a cauzei, conform art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.

În motivarea acțiunii reclamanții arată că prin art. 8 al.1 și art. 9 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Iași s-a dispus suspendarea temporară a activităților didactice care presupun prezența „față în față” din toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat și private de pe raza municipiului Iași, aplicându-se scenariul 3 (activități/lecții online). Efectele acestei măsuri constau în privarea, pentru perioada menționată, a preșcolarilor și școlarilor de dreptul de a participa fizic la activități și cursuri și, pe de altă parte, a tuturor unităților de învățământ preuniversitar din dreptul de a presta serviciile educaționale. Pe de altă parte, față de activitatea în creșe sau unități ce funcționează sub regim de centru educațional sau afterschool, această hotărâre nu produce niciun efect.

Mai arată reclamanții că dreptul la educație este garantat de art. 32 din Constituție, art. 14 CEDO, art. 2 din protocol 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 28 din Convenția Internațională a Drepturilor Copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990. Hotărârea contestată în prezenta cauză a îngrădit acest drept, în mod colectiv, pentru toate unitățile de învățământ preuniversitar de pe raza municipiului Iași. Dreptul copilului la educație implică pentru autoritățile statului obligația de a întreprinde toate demersurile și de a sigura accesul neîngrădit al copiilor la activitățile și cursurile organizate în cadrul unităților educative. CEDO a stabilit în jurisprundența sa că dreptul la instruire nu este absolut ci poate fi suspus unor limitări, însă restricțiile impuse trebuie să fie de așa natură încât să nu afecteze însăși esența dreptului și să-l priveze de caracterul său efectiv, iar restricțiile impuse trebuie să fie previzibile și să aibă un obiectiv legitim. Conform art. 2 din protocol 1 CEDO limitarea este compatibilă numai dacă există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. Aceleași criterii sunt trasate și în art. 53 din Constituția României.

Se mai învederează că prin hotărârea contestată în cauză au fost restrânse drepturi și libertăți fundamentale, iar prevederile art. 8 și 9 din această hotărâre nu îndeplinesc criteriul necesității pentru protejarea sănătății publice din prisma lipsei cu desăvârșire a oricăror argumente științifice viabile și concrete ce trebuiau expuse în mod elocvent în conținutul actului contestat. Orice îngrădire a drepturilor și libertăților fundamentale poate fi dispusă cu titlu excepțional, în condițiile stricte ale existenței nevoii imperioase, documentate științific și probate, ale lipsei oricăror alte alternative eficiente mai puțin restrictive, ale aptitudinii neîndoielnice a măsurii de a garanta atingerea scopului urmărit și, nu în ultimul rând, a existenței prerogativei legale pentru autoritatea emitentă de a reglementa și elabora astfel de acte normative restrictive de drepturi. Hotărârea contestată în cauză nu respectă niciunul din criteriile arătate.

Mai arată reclamanții că prin Anexa 3 la HG 856/2020 și Ordinul 5487/2020 au fost reglementate măsuri mai puțin drastice, aplicabile gradual în funcție de anumite criterii, care permit continuarea în siguranță a activităților unităților educative preuniversitare, cu aplicarea eventualelor măsuri restrictive doar în condiții obiective strict determinate (art. 16 din Ordinul 5487/2020). În cazul hotărârii contestate nu s-a procedat la o analiză concretă în raport de criteriile prevăzute de Ordinul 5487/2020 și în raport de Ghidul privind măsurile sanitare și de protecție în unitățile de învățământ preuniversitar în perioada pandemiei Covid – 19 cuprinse în anexa 1 la acest ordin, pentru a se stabili dacă acestea erau sau nu suficiente. S-a dispus luarea măsurii celei mai drastice, fără o fundamentare raportat la situația de fapt concretă privind numărul de cazuri confirmate/focare existente în unitățile de învățământ preuniversitar, respectiv numărul de contacți pozitivi prezumtiv rezultați din cazurile confirmate în aceste unități. S-a avut în vedere exclusiv incidența cumulată a cazurilor în utlimele 14 zile la nivelul județului Iași, fără a se analiza dacă există o legătură de cauzalitate între funcționarea corespunzătoare a unităților de învățământ și evoluția crescătoare a cazurilor confirmate în județul Iași.

Se mai învederează că prin Hotărârea nr. 24/ 05.11.2020 a Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Iași s-a concluzionat că unitățile școlare nu reprezintă un factor major de răspândire a infectării cu noul coronavirus, reținându-se și că într-o lună și jumătate de la începerea noului an școlar au fost identificate un număr relativ mic de infectări în mediul educațional (sub 200 de cazuri, la o populație școlară de circa 60.000 de preșcolari și elevi, respectiv 8000 de cadre didactice și nedidactice), cu propunerea menținerii activității grădinițelor și unităților de învățământ primar în scenariul verde (cu prezența fizică) și a celorlalte unități de învățământ în scenariul galben. În condițiile în care cvasi-totalitatea unităților de învățământ de pe raza municipiului Iași funcționau la data emiterii hotărârii contestate în scenariu verde, măsura trecerii la scenariul 3, nefundamentată pe nicio abordare știintifică de cercetare și analiză la nivelul acestui segment de populație, apare vădit ca lipsită de legătură de cauzalitate între funcționarea corespunzătoare a unităților preuniversitare și evoluția cazurilor confirmate la nivelul județului Iași. Este regretabil și îngrijorător că la nivelul Județului Iași pârâtul nu deține și nu gestionează informații reale, exacte și riguros fundamentate științific din care să reiasă numărul exact de cazuri confirmate în unitățile de învățământ preuniversitar, numărul contacților direcți, procentul de cazuri confirmate din totalul participanților la activitatea didactică preuniversitară și impactul acestui segment de activitate educativă asupra evoluției cumulate a cazurilor în ultimele 14 zile la nivelul județului Iași. În lipsa unor astfel de informații specifice elocvente segmentului de populație vizat de măsurile luate, decizia de suspendare a activităților educative din unitățile de învățământ preuniversitar reprezintă un veritabil abuz concomitent cu demobilizarea autorității emitente în aplicarea fermă a reglementării în domenii cu adevărat generatoare de pericol epidemiologic. Pârâtul nu a ținut cont nici de studiile internaționale efectuate de OMS și Centrul European de Supraveghere a Bolilor, care reliefează că unitățile de învățământ au influențat minim evoluția pandemică, mai puțin de 5 % din totalul cazurilor confirmate fiind în rândul copiilor și mai puțin de 2 % din toate scolile deschise prezentând cazuri de covid-19. CDC (Centers for Disease Control and Prevention) a reținut în studiile sale că școlile oferă medii de învățare sigure și de susținere pentru elevi și permit aparținătorilor să meargă la muncă, fiind esențial ca școlile să se deschidă și să rămână deschise. Reclamanta asociație a demarat și un sondaj particular la care au participat 236 de unități particulare de învățământ, datele rezultate din sondaj confirmând procentul redus spre inexistent de infectări Covid cadrul acestor unități. Din analiza efectuată de OMS a rezultat și că la nivelul cursurilor de gimnaziu rata de infectare a fost mai mare atunci când școlile au fost închise decât în perioadele în care elevii au participat la cursuri față în față.

Mai arată reclamanții că pe lângă lipsa necesității măsurilor contestate, acestea sunt profund disproporționate, efectele asupra preșcolarilor și scolarilor, privați de dreptul de a participa la activitățile și cursurile unităților de învățământ preuniversitar a căror activitate față în față a fost suspendată, fiind dramatice. Sistemul de învățare online nu poate sub nicio formă să înlocuiască prezența fizică, calitatea actului educațional bazându-se, înainte de orice demers academic, pe relații interumane, interpersonale, atât între beneficiari și profesori/educatori, cât și între copii. Calitatea actului educațional scade direct proporțional cu vârsta elevilor în situația scenariului cursurilor online. Cea mai gravă situație se regăsește în rândul preșcolarilor și școlarilor din învățământul primar, care au dificultăți majore în însușirea conținutului educațional în mediul online. Activitățile prevăzute în programa pentru învățământul preșcolar pentru segmentul de vârstă 3-6 ani sunt total incompatibile cu mediul de învățare online, fiind chiar contraindicat pentru un copil de vârstă atât de fragedă să își canalizeze atenția câteva ore în fața unui ecran. Pentru dezvoltarea armonioasă, normală a copilului nu este suficientă prezentarea unui material didactic pe platforma online, ci este esențială integrarea copilului în colectivitate, în mediu interactiv, expunerea la activități de natură a dezvolta limbajul, vorbirea, abilitățile de comunicare, dezvoltarea intelectuală și emoțională constituind fundația întregii educații a unui copil. Totodată, riscurile generate de interzicerea activităților educative prin prezența fizică, așa cum au fost analizate și constatate și de UNICEF, sunt valabile pentru întregul învățământ preuniversitar, reliefând consecințe majore, cum ar fi riscul de abandon școlar (generat de dificultățile la adaptarea la sistemul de învățământ online), riscuri de ordin psihologic (anxietate ridicată, probleme de relaționare ca urmare a faptului că aceasta este etapa când copii dezvoltă empatia, cunoașterea exponențială a lumii înconjurătoare) și dezvoltarea socio – emoțională deficitară. Se remarcă o deosebită preocupare europeană și internațională pentru identificarea unor soluții și încurajarea prezenței fizice a elevilor și cadrelor didactice în unitățile de învățământ, atât premierul irlandez, cât și cancelarul Germaniei, dar și nenumărați profesori de la universități de prestigiu arătând că nu trebuie permis ca viitorul copiilor să fie o altă victimă a pandemiei, că ținerea copiilor în afara unităților de învățământ este o mare nedreptate, că este o greșeală suportarea de către copii a unei poveri disproporționate, că pentru o dezvoltare normală copiii au mare nevoie de a socializa cu alți copii, de a-și face prieteni și de a se juca unul cu celălalt, iar cum școlile nu s-au închis din cauza gripei, nu ar trebui să se închidă nici din cauza covid.

Se mai învederează de către reclamanți că măsurile prevăzute de art. 8 și 9 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 a pârâtului au caracter discriminatoriu, în condițiile în care suspendarea a vizat doar unitățile de învățământ preuniversitar de stat și private și nu au fost avute în vedere creșele, unitățile care funcționează în regim afterschool și/sau centrele/cluburile educaționale. Prin decizia nr. 657/ 17.10.2019 Curtea Constituțională a statuat că principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, discriminarea existând atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite. În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, în aplicarea prevederilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. A interzice desfășurarea cursurilor „față în față” în întreg învătământul preuniversitar, care a implementat măsurile de prevenție obligatorie, și a omite total creșele, centrele educaționale și unitățile de tip afterschool, fără niciun criteriu obiectiv, reprezintă discriminare.

Mai arată reclamanții că hotărârea contestată nu este motivată, iar motivarea actului administrativ este esențială, presupunând indicarea în cuprinsul acestuia a temeiurilor de fapt și de drept pentru care se adoptă o anumită măsură. Practica judiciară a reținut în mod constant că motivarea actului administrativ reprezintă o condiție ad validitatem a actului administrativ, având menirea împiedicării manifestării unei puteri discreționare din partea autorității administrative în absența oricărei argumentații de legalitate și oportunitate. Curtea Europeană de Justiție a reținut că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis și trebuie să prezinte de o manieră clară algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura, astfel încât să permită persoanelor vizate înțelegerea măsurilor, iar instanțelor posibilitatea revizuirii actului. Conform preambulului Hotărârii nr. 76/ 04.11.2020 singura motivare indică „analiza privind incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile la nivelul județului Iași”, fără a se indica măcar valoarea coeficientului prin raportare la 1000 de locuitori. Nu s-au indicat argumente științifice viabile și concrete, expuse elocvent, pe care să se fi întemeiat măsurile dispuse. Hotărârea nu cuprinde numărul de cazuri confirmate în unitățile de învățământ preuniversitar, numărul contacților direcți confirmați, procentul de cazuri confirmate din totalul participanților la activitatea educativă asupra evoluției cumulate a cazurilor în ultimele 14 zile la nivelul județului Iași. În lipsa acestor elemente este imposibilă cunoașterea și evaluarea temeiurilor care au stat la baza măsurilor restrictive, făcând imposibilă exercitarea controlului de legalitate de către instanțele de judecată.

Mai arată reclamanții că pârâtul nu avea prerogativa legală de a dispune măsurile prevăzute de art. 8 și 9 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020. Conform art. 38 din legea 55/2020, art. 10 din anexa 3 din HG nr. 856/2020, art. 16 din Anexa la Ordinul ______________, pe care reclamanții le citează, Comitetul Județean pentru Situații de urgență poate suspenda cursurile față în față doar în mod individual, raportat la fiecare unitate de învățământ, la solicitarea consiliului de administrație al respectivei unități. Prin OUG 192/ 05.11.2020 art. 38 din Legea 55/2020 a fost completat cu aliniatul 13, conform căruia suspendarea activităților care presupun prezența fizică poate fi dispusă doar prin ordin al ministrului educației și cercetării. Nici această modificare nu conferă CJSU prerogativa luării măsurilor luate prin hotărârea contestată. Legea 55/2020 a fost adoptată în contextul intervenției CCR de impunere a corelării actelor normative restrictive ale drepturilor și libertăților fundamentale cu dispozițiile constituționale, astfel că numai Legea 55/2020 este în măsură să reglementeze drepturile fundamentale de natură a suporta anumite restrângeri, autoritățile competente învestite cu drept de decizie și procedura de urmat în cazul adoptării unor măsuri, astfel că orice alte reglementări de rang inferior, de natură a deturna către structuri de rang inferior prerogative legale instituite prin lege în competența autorităților nominalizate de aceasta, nu pot acorda pârâtului prerogative ce nu îi aparțin.

Se mai învederează că măsura închiderii tuturor unităților de învățământ din municipiul Iași nu este prevăzută de lege, în condițiile în care conform art. 53 din Constituția României și Decizia CCR nr. 152/2020 exercițiul unor drepturi sau libertăți nu poate fi restrâns decât prin lege, respectiv prin act al autorității legiuitoare apt să identifice organul chemat să adopte actul restrictiv și procedura ce trebuie respectată în acest scop. Aceste argumente vin în susținerea lipsei competenței legale a autorității emitente de a adopta măsurile de la art. 8 și 9 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 contestate în cauză.

Cu privire la cererea de suspendare a executării Hotărârii nr. 76/ 04.11.2020 arată reclamanții că se impune aprecierea gravității consecințelor certe și imediate resimțite direct de preșcolari și școlari generate de aplicarea măsurii suspendării activității „față în față”, consecințe ce capătă o dimensiune copleșitoare și devastatoare, total disproporționată față de efecte inexistente pe care măsura contestată le-ar putea produce asupra evoluției numărului cazurilor covid-19 confirmate în județul Iași. Nici măcar experiența și devotamentul corpului profesional de dascăli și profesioniști dedicați nu poate ajuta suficient în dimensiunea tragică a părintelui aflat de cealaltă parte a ecranului calculatorului fără experiența și deprinderea necesară de a pune corect stiloul pentru prima oară în mâna copilului său aflat în clasa zero sau întâi. O autoritate incapabilă să creeze și să gestioneze o bază de date reală privind incidența îmbolnăvirilor în rândul participanților la sistemul educațional preuniversitar nu poate institui o privare colectivă a dreptului la educație și care, potrivit legii, ar trebui să se fundamenteze tocmai pe concluziile științifice furnizate de respectiva bază de date. Mai mult, datele statistice care există la nivel internațional indică exact contrariul măsurilor adoptate de pârât, confirmând că în nicio împrejurare activitățile preuniversitare nu au constituit și nu sunt indicii că ar putea constitui vreun factor agravant în evoluția epidemică Covid-19 pe raza județului Iași. Pârâtul a adoptat hotărârea contestată din imobilitate, fugă de responsabilitate și blazare, preferând în mod facil să instituie interdicția generală în locul intervenției energice și punctuale în situații particulare, mai ales în contextul în care nu a identificat nicio deficiență generatoare de pericol epidemic la nivelul unităților vizate de hotărârea contestată.

Față de toate considerentele expuse, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În drept au fost indicate prevederile Legii 554/2004, OUG 21/2004, Legea 55/2020, Legea 136/2020, Ordinul 1493/2020, Ordinul 5487/2020 și Codul de procedură civilă.

Alăturat acțiunii au fost depuse înscrisuri: hotărârea contestată, Hotărârea nr. 24/ 05.11.2020 a Comitetului Local pentru Situații de Urgență Iași, studiu statistic efectuat de Asociația Școlilor Particulare, Plan de măsuri privind prevenirea și controlul răspândirii Covid-19 în unitățile reclamante.

Până la primul termen de judecată, din 16.11.2020, acordat pentru cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca rămasă fără obiect a cererii de suspendare a Hotărârii nr. 76/ 04.11.2020 întrucât, în temeiul art. 38 al. 13 din Legea 55/2020, a fost emis Ordinul nr. 5972/2020 al Ministerului Educației și Cercetării, prin care s-a dispus suspendarea activităților didactice care impun prezența fizică în unitățile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal a preșcolarilor și elevilor. Cererea de față a rămas fără obiect, actul atacat producând efecte până la momentul publicării în M.Of. nr. 1047/ 09.11.2020 a Ordinului MEC nr. 5972/2020.

Mai arată pârâtul că nu sunt întrunite în cauză condițiile art. 14 și 15 din Legea 554/2004, măsura suspendării executării unui act administrativ trebuind a fi o situație de excepție întrucât actul administrativ beneficiază de prezumția de legalitate, iar reclamanții trebuie să producă dovada unor cazuri bine justificate și a unei pagube iminente ce s-ar impune a fi prevenită prin suspendarea executării actului contestat. În sensul arătat indică pârâtul Decizia nr. 257/2006 a Curții Constituționale și decizia ÎCCJ nr. 442/2013.

Se mai învederează de către pârât că art. 8 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 prevede suspendarea temporară a activităților didactice față în față, însă preșcolarii și școlarii își continua activitățile didactice în sistem online, fiind astfel asigurată exercitarea dreptului fundamental la învățătură revăzut de art. 32 din Constituția României. Prin Ordinul nr. 5545/2020 Ministerul Educației și cercetării a aprobat Metodologia privind desfășurarea activităților didactice prin intermediul tehnologiei și internetului, stabilind că activitatea didactică realizată prin intermediul tehnologiei și internetului este o formă de organizare a procesului didactic. Mai mult, neadoptarea unor măsuri urgente, cu caracter excepțional, ar putea afecta sănătatea copiilor și siguranța acestora în lipsa părinților care să îi supravegheze pe perioada suspendării, Guvernul României adoptând și OUG nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinți în vederea supravegherii copiilor în situația limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în unitățile de educație timpurie antepreșcolară. Astfel, statul vine în întâmpinarea și sprijinirea părinților și copiilor, pe timpul suspendării temporare a activităților didactice „față în față”, prin acordarea de zile libere unuia din părinți, având în vedere hotărârile comitetului județean pentru situații de urgență. În contextul prezentat reclamanții nu pot dovedi existența unei pagube iminente, motivat de faptul că prin adoptarea actelor normative au fost reglementate modurile de desfășurare a activităților didactice precum și posibilitatea supravegherii copiilor de către părinți. Reclamanții nu dovedesc coexistența celor două condiții prevăzute cumulativ de art. 14 și 15 din legea 554/2004 astfel încât se impune respingerea cererii de suspendare a efectelor Hotărârii nr. 76/2020 emisă de pârât.

În drept au fost indicate prevederile Codului de Procedură civilă, Legii 554/2004, Legea 55/2020, Ordinul MEC 5545/2020, Ordinul MEC 5972/2020, OUG 147/2020.

Alăturat întâmpinării a fost depusă hotărârea contestată și tabel intitulat „analiza privind incidența cumulată a cazurilor pe 14 zile la nivelul județului Iași, perioada 21.10.2020 – 04.11.2020”.

La primul termen de judecată, din 16.11.2020, reclamanții au mai depus la dosar statutul Asociației Scolilor Particulare, încheierea judecătorească de acordare a personalității juridice asociației, certificate de înregistrare fiscală reclamanți, copii CI reprezentanți reclamanți, acestea fiind comunicate pârâtului.

La același termen instanța a solicitat pârâtului depunerea documentației integrale avută în vedere pentru luarea măsurilor de la pct. 8 și 9 din hotărârea contestată, documentație care să cuprindă documentele prevăzute de art. 4-7 si art. 16 din Ordinul 5487/2020, respectiv, informări, avize, propuneri, anchete epidemiologice pentru fiecare scoală, grădiniță vizată precum si statistici, în măsura în care deține, cu privire la cazurile de îmbolnăviri din fiecare unitate de învățământ preuniversitară din județul Iași.

Pentru al doilea termen de judecată, din 19.11.2020, pârâtul a formulat întâmpinare și față de capătul de cerere privind anularea hotărârii. În motivarea întâmpinării pârâtul a arătat că acțiunea a rămas fără obiect, având în vedere că începând cu data de 09.11.2020 a intrat în vigoare Ordinul nr. 5972/2020, adoptat în baza art. 38 al. 13 din Legea 55/2020, iar actul contestat în prezenta cauză a produs efectele până la publicarea ordinului național în M. Of. nr. 1047/ 09.11.2020. La data introducerii acțiunii, 10.11.2020, hotărârea contestată nu mai producea efecte, ca urmare a publicării ordinului național arătat.

A mai invocat pârâtul excepția lipsei de interes a reclamanților, raportat la prevederile art. 30 și 32 C__, art. 1 al. 1 și al. 2, art. 2 al. 1 lit. p), art. 8 al. 1, al. 11 și al. 12 din legea 554/2004 pe care le citează, în sensul că reclamanții nu justifică un interes atât public cât și privat pentru a putea formula acțiunea. Reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe vătămarea unui interes public, dreptul la educație, fără a justifica în persoana sa interesul legitim, personal, direct, născut și actual privat. Nu îi este îngăduit unei persoane să apere interesul alteia sau interesul colectiv fără a face dovada mai întâi a interesului său privat legitim și personal și a unui prejudiciu suportat direct.

Pe fondul cauzei arată pârâtul că potrivit art. 9 al. 2 din HG 1491/2004 președintele comitetului pentru situații de urgență este prefectul, iar conform art. 7 al. 2 din OUG nr. 21/2004 comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență. Conform art. 22 al. 1 lit. b) din OUG 21/2004 comitetele județene stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea situațiilor de urgență și urmăresc îndeplinirea lor, iar conform literei f) din același articol au orice alte atribuții stabilite de lege sau de Comitetul N_______. Art. 8 din Hotărârea nr. 76/ 2020 prevede suspendarea temporară a activităților didactice față în față și aplicarea scenariului 3 (activități/lecții online), iar scenariul 3 a fost aplicat la nivelul municipiului Iași motivat de rata incidenței cumulate (numărul total de cazuri noi în ultimele 14 zile raportat la 1000 de locuitori) care era peste limita de alertă de 3/1000 de locuitori, fapt dovedit cu „Analiza privind incidența cumulată a cazurilor de 14 zile la nivelul județului Iași”, depusă deja la dosar. Conform anexei 1 a Ordinului M.E.C. nr. 5972/2020 la o rată a incidenței cumulate peste limita de alertă de 3/1000 locuitori DSP județene va prezenta CJSU o analiză a situației epidemiologice în localitate. Or, prin „Analiza privind incidența cumulată a cazurilor de 14 zile la nivelul județului Iași” realizată în perioada 21.10.2020 – 04.11.2020 s-a constatat îndeplinirea condițiilor expres prevăzute de legiuitor, respectiv o rată a incidenței cumulate de 3,27/ 1000 de locuitori pe raza municipiului Iași. Având în vedere existența transmiterii comunitare în municipiul Iași, CJSU Iași a hotărât suspendarea temporară a activităților didactice care presupun prezența față în față din toate unitățile de învățământ. Rezultă fără echivoc că nu a fost necesară analizarea situației epidemiologice la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar, având în vedere că la nivelul municipiului Iași rata incidenței cumulate era de 3,27/1000 locuitori, depășind limita de 3/1000 de locuitori prevăzută de legislația în vigoare.

Mai arată pârâtul, în privința solicitării instanței de depunere a documentației integrale, că aceasta constă doar în actul „Analiza privind incidența cumulată a cazurilor de 14 zile la nivelul județului Iași”, pe care îl atașează și prezentei întâmpinări. Față de considerentele expuse solicită și respingerea cererii de anulare a dispozițiilor art. 8 și art. 9 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020.

Alăturat întâmpinării a fost depusă hotărârea contestată și tabel intitulat „analiza privind incidența cumulată a cazurilor pe 14 zile la nivelul județului Iași, perioada 21.10.2020 – 04.11.2020”.

Pentru soluționarea cauzei a fost încuviințată proba cu înscrisuri.

Reclamantul a mai depus la dosar răspunsul pârâtului la plângerea prealabilă formulată de reclamanți (adresa pârâtului cu nr. _____/ 12.11.2020).

La termenul de judecată din 19.11.2020 instanța a reținut spre soluționare cauza sub toate aspectele solicitate/invocate de părți.

Analizând actele și lucrările dosarului, din prisma dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

Prin art. 8 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Iași s-a dispus „(1) Se suspendă temporar activitățile didactice care presupun prezența „față în față” din toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat și private de pe raza municipiului Iași, aplicându-se scenariul 3 (activități/lecții online). (2) Inspectoratul Școlar Județean Iași are obligația de a comunica prezenta hotărâre tuturor unităților de învățământ preuniversitar menționate în prezenta hotărâre, în vederea aducerii la îndeplinire”.

Prin art. 9 din aceeași Hotărâre nr. 76/ 04.11.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Iași s-a dispus :”Măsurile stabilite la art. 8 din prezenta hotărâre se aplică pentru o perioadă de 14 zile, respectiv 09.11.2020 – 22.11.2020, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia”.

Conform Ordinului nr. 5972/ 08.11.2020 al Ministerului Educației și Cercetării, publicat în Monitorul Oficial Nr. 1.047 din 9 noiembrie 2020: „Art. 1. Începând cu data de 9.11.2020 se suspendă, pentru o perioadă de 30 de zile, activitățile didactice care impun prezența fizică în unitățile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal a preșcolarilor și elevilor. Art. 2. (1) Activitățile didactice pentru unitățile prevăzute la art. 1 vor fi desfășurate în sistem on-line, conform Metodologiei-cadru privind desfășurarea activităților didactice prin intermediul tehnologiei și al internetului, precum și pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.545/2020. (2) În cazul în care activitățile nu pot fi desfășurate conform prevederilor alin. 1, inspectoratele școlare județene/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București și unitățile de învățământ preuniversitar au obligația să asigure resursele educaționale pentru elevii care nu au acces la tehnologie informațională și internet. Art. 3 – Activitățile didactice prevăzute la art. 1 vor fi reluate cu respectarea tuturor condițiilor de siguranță epidemiologică și igienă sanitară. Art. 4 – Direcția generală învățământ preuniversitar, inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București și unitățile de învățământ preuniversitar duc la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin. Art. 5 – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”.

Prin adresa pârâtului, cu nr. _____/ 12.11.2020, a fost respinsă cererea reclamanților, cu nr. _____/ 10.11.2020, de revocare parțială a Hotărârii nr. 76/ 04.11.2020, în motivare pârâtul arătând că Hotărârea contestată a fost emisă legal în baza Ordinului 5487/ 1494/ 2020, raportat la analiza privind incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile la nivelul județului Iași prezentată de DSP, iar față de publicarea Ordinului Ministerului Educației și Cercetării nr. 5972/2020 „art. 7 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Iași nu mai produc efecte juridice”.

Prin cererea de chemare în judecată din prezenta cauză reclamanții au solicitat anularea art. 8 și art. 9 din Hotărâre nr. 76/ 04.11.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Iași, precum și suspendarea executării acestor prevederi din acest act, în motivare invocandu-se, în esență, două tipuri de argumente:

– critici privind forma actului: necompetența emitentului în luarea măsurilor contestate – ce include și lipsa prevederilor legale privind posibilitatea luării măsurii închiderii tuturor (colectiv, neindividual) unităților de învățământ dintr-un municipiu de către comitetul județean pentru situații de urgență – și nemotivarea actului administrativ;

– critici privind fondul măsurilor luate prin actul contestat : dreptul la educație, compatibilitatea limitării dreptului la educație cu exigențele prevederilor Constituției României, Convenției Europene a Drepturilor Omului, Convenției Internaționale a Drepturilor Copilului (proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit, criteriul necesității, exigența necesității și proporționalității – ce include și lipsa datelor statistice de îmbolnăviri Covid-19 raportat la segmentul de vârstă și unitățile vizate de măsură -) și caracterul discriminatoriu al măsurilor.

Pârâtul s-a apărat, în esență, prin argumentul rămânerii acțiunii fără obiect (ca urmare a adoptării Ordinului național MEC nr. 5972/ 09.11.2020), prin excepția lipsei de interes a reclamanților (care nu justifică atât interesul privat cât și cel public pentru a putea formula acțiunea) și prin legalitatea hotărârii contestate (raportat la Ordinul nr. ______________ și „Analiza privind incidența cumulată a cazurilor de 14 zile la nivelul județului Iași” realizată în perioada 21.10.2020 – 04.11.2020 din care rezultă o rată a incidenței cumulate de 3,27/ 1000 de locuitori pe raza municipiului Iași).

Raportat la situația de mai sus, coroborat cu prevederile legale care urmează, instanța constată următoarele:

În speță nu poate fi primită apărarea pârâtului privind rămânerea acțiunii fără obiect.

Prin Ordinul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) nr. 5972/ 08.11.2020, publicat în Monitorul Oficial Nr. 1.047 din 9 noiembrie 2020, s-a dispus, începând cu data de 9.11.2020, pentru o perioadă de 30 de zile, suspendarea activităților didactice care impun prezența fizică în unitățile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal a preșcolarilor și elevilor și desfășfășurarea activităților respective on-line.

Măsura de mai sus se suprapune parțial cu prevederile art. 8 și art. 9 din Hotărârea CJSU Iași nr. 76/ 04.11.2020, conform cărora aceeași activitate este suspendată în toate unitățile de învățământ preuniversitar din municipiul Iași, cu aplicarea scenariului 3 (activități/lecții online) pentru o perioada de 14 zile, respectiv 09.11._____ – 22.11.2020.

Față de conținutul actelor de mai sus, instanța constată că ele nu se exclud.

Astfel, în Ordinul MEC nr. 5972/ 08.11.2020, citat integral în pagina 11 a prezentei sentințe, nu s-a dispus în niciun mod cu privire la actele deja emise de alte autorități în luarea aceleiași măsuri prevăzută de ordin.

Instanța constată că nici prin Hotărârea Comitetului N_______ pentru Situații de Urgență nr. 53/ 08.11.2020, menționată în antetul Ordinului MEC 5972/2020, nu s-a dispus în niciun mod cu privire la actele deja emise de alte autorități în luarea aceleiași măsuri prevăzută de hotărârea CNSU.

Pârâtul nu a indicat niciun temei juridic concret din care să rezulte că, odată cu emiterea ordinului național, efectele hotărârii comitetului județean pentru situații de urgență ar fi încetat de drept.

În contextul de mai sus, cum ordinul național nu a revocat expres hotărârea CJSU contestată în cauză și nu a fost indicată o prevedere legală care să prevadă încetarea de drept a efectelor hotărârii comitetului județean pentru situații de urgență în contextul publicării ordinului național, instanța nu poate decât să constate că, în speță, există cel puțin două acte administrative ce produc, în paralel, efecte juridice.

Cum pârâtul nu a revocat benevol art. 8 și art. 9 din Hotărârea CJSU Iași nr. 76/2020 după adoptarea Ordinului MEC nr. 5972/ 08.11.2020, nici din oficiu și nici la cererea reclamanților din data de 10.11.2020, rezultă că actul contestat în cauză este încă în vigoare, nu și-a încetat efectele, iar reclamanții pot solicita anularea/ suspendarea actului contestat.

Față de considerentele expuse instanța va înlătura ca neîntemeiată apărarea pârâtului privind rămânerea acțiunii fără obiect.

În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamanților, invocată de pârât, instanța o constată neîntemeiată față de considerentele următoare:

Conform art. 30 și art. 32 Cod Procedură Civilă, invocate de pârât: „Oricine are o pretenție împotriva unei alte persoane ori urmărește soluționarea în justiție a unei situații juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanței competente. (…) Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condițiile legii; b) are calitate procesuală; c) formulează o pretenție; d) justifică un interes”.

Conform art. 33 din același cod: ”Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara”.

Conform art. 1 al. 1 și al. 2, art. 2 al. 1 lit. p), art. 8 al. 1, al. 11 și al. 12 din Legea 554/2004, invocate de pârât:

„Art. 1 – Subiectele de sesizare a instanței – (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public. (2) Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Art. 2 – Semnificația unor termeni – (1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: p) interes legitim privat – posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat.

Art. 8 – Obiectul acțiunii judiciare – (1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. 1 lit. h, poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă. (11) Persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. (12) Prin derogare de la dispozițiile alin. 1, acțiunile întemeiate pe încălcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea autorității pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o anumită operațiune administrativă, sub sancțiunea penalităților de întârziere sau a amenzii, prevăzute la art. 24 alin. 2”.

Conform art. 2 al. 1 lit. r) din Legea 554/2004 :”interes legitim public – interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice;

Față de prevederile legale citate, pârâtul a susținut că reclamanții nu justifică interesul prevăzut de lege pentru a putea formula acțiunea, întrucât nu justifică interes public și privat, și-au întemeiat acțiunea pe vătămarea unui interes public (dreptul la educație) fără a justifica în persoana lor interesul legitim, personal, direct, născut și actual privat și nu este îngăduit unei persoane să apere interesul alteia sau interesul colectiv fără a face dovada mai întâi a interesului său privat legitim și personal și a unui prejudiciu suportat direct.

Raportând argumentele pârâtului aduse în susținerea excepției, la situația de fapt și de drept în care se află reclamanții, instanța constată că reclamanții justifică în cauză atât interesul legitim, personal, direct, născut și actual privat, cât și interesul public ce decurge din interesul lor privat.

Astfel, în primul rând se observă că doisprezece din treisprezece reclamanți din cauză sunt unități de învățământ preșcolar și școlar primar direct afectate de prevederile art. 8 și 9 din Hotărârea CJSU Iași nr. 76/2020. Cel de-al treisprezecelea reclamant, Asociația Școlilor Particulare, raportat la scopul și activitățile asociației prevăzute de art. 3 și 4 din Statutul Asociației (f. 79-82 dosar), are în speță rolul de „reprezentant al membrilor săi în acțiuni colective în relația cu statul”, precum și de „apărare a drepturilor copiilor școlarizați în unitățile de învățământ preuniversitar particular”.

În condițiile în care reclamanții sunt grădinițe și scoli primare din municipiul Iași, respectiv reprezentant al unităților de învățământ preuniversitar, iar prevederile din hotărârea CJSU Iași contestată vizează toate unitățile de învățământ preuniversitar din municipiul Iași, cu includerea grădinițelor și școlilor primare, rezultă că reclamanții se încadrează în prevederile art. 1 al. 1 din Legea 554/2004 citat mai sus (nu în prevederile art. 1 al. 2 din aceeași lege invocat de pârât), hotărârea contestată adresându-li-se în mod direct, nu altui subiect de drept.

De asemenea, se reține că reclamanții sunt unități de învățământ preuniversitar ce au ca obiect de activitate, în esență, chiar asigurarea exercitării dreptului la educație al copiilor, asigurare ce are loc prin intermediul organizării activităților didactice desfășurate în unitățile reclamante private, guvernate de regulile economiei de piață liberă.

În contextul paragrafului de mai sus instanța apreciază că, prin chiar forma de organizare a reclamanților și obiectul lor de activitate, se înglobează în persoana fiecărui reclamant atât elementele de natura justificării interesului public, cât și elementele de natura interesului privat.

Reclamanții asigură, prin chiar existența și activitatea lor, interesul public privitor la dreptul fundamental la educație și satisfac nevoile comunitare de existență a unor unități în care să fie adus la îndeplinire dreptul la educație. Sunt astfel îndeplinite condițiile prev. de art. 2 al. 1 lit. r) din Lg. 554/2004 (citat în pagina 13 a prezentei sentințe) pentru a se aprecia justificat interesul public.

Reclamanții își desfășoară activitatea și sub egida regulilor economiei de piață liberă, activitatea lor presupunând și componente de ordin material, patrimonial, fiscal și de dreptul muncii, care au fost în mod evident atinse prin suspendarea activităților didactice față în față, prin actul contestat în cauză. Sunt astfel îndeplinite și condițiile prev. de art. 2 al. 1 lit. p) din Lg. 554/2004 (citat în pagina 13 a prezentei sentințe) pentru a se aprecia justificat interesul privat.

Instanța constată că nu poate fi primită astfel apărarea pârâtului conform căreia reclamanții nu justifică interesul privat determinat, legitim, personal, născut și actual și că astfel nu pot să-și întemeieze acțiunea pe interesul public rezultat din dreptul la educație.

În condițiile în care art. 8 și 9 din Hotărârea CJSU Iași nr. 76/ 04.11.2020 a privat reclamanții de însăși posibilitatea desfășurării corespunzătoare a obiectului lor de activitate, atacarea unui atare act în justiție nu poate apărea ca nejustificată din prisma interesului legitim privat.

Contrar susținerilor pârâtului, reclamanții au adus argumente în privința interesului lor privat, arătând că pentru preșcolari (care au vârste cuprinse între 3 și 6 ani) și pentru școlarii înscriși în ciclul primar de învățământ (clasele I – IV), modalitatea de predare online este imposibil de aplicat, activitățile educative concrete ce trebuiesc desfășurate în aceste etape de vârstă a copiilor necesitând în mod imperativ prezența copilului fizic în grădiniță, respectiv la școală. Prin măsurile contestate le este îngrădită, dacă nuc chiar anihilată și înlăturată orice posibilitate de a-și exercita în mod corespunzător activitatea și de a-și îndeplini scopul pentru care grădinițele și școlile primare reclamante au fost înființate, autorizate și acreditate. Ca urmare a acestei imposibilități, reclamanții devin expuși riscului de a nu-și mai permite existența/ funcționarea, de a nu mai putea asigura dotările și nici menținerea în câmpul muncii a personalului deja angajat și format profesional de-a lungul unor ani întregi de experiență și perfectare profesională.

De asemenea, în condițiile în care însuși obiectul de activitate al reclamanților vizează dreptul la educație, din prisma interesului public invocat, nu se poate reține că interesului legitim public nu decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat, drept și interes privat al reclamanților care vizează chiar desfășurarea corespunzătoare a activității de educație recunoscută constituțional prin dreptul la educație al copiilor.

Or, în contextul argumentelor de mai sus, instanța constată că în cauză reclamanții justifică suficient interesul lor legitim privat și interesul legitim public ce decurge în mod logic din încălcarea dreptului subiectiv /interesului legitim privat, iar în virtutea dreptului fundamental al accesului liber la justiție, aceștia au dreptul de a primi soluționarea în justiție a situației lor juridice, așa cum prevede și art. 30 din Codul de procedură civil invocat de pârât.

Fiind îndeplinite condițiile prevăzute de Legea 554/2004 și Codul de procedură civilă pentru exercitarea acțiunii, pentru toate considerentele expuse, instanța va respinge excepția lipsei de interes a reclamanților, invocată de pârât.

In ceea ce privește capătul de cerere privind suspendarea executării art. 8 și 9 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Iași, până la soluționarea definitivă a cauzei, conform art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, instanța reține următoarele:

Conform art. 14 din Legea 554/2004 :”(1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate. (…) (7) Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării”.

Conform art. 15 din Legea 554/2004:” (1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond. (2) Dispozițiile art. 14 alin. (2) – (7) se aplică în mod corespunzător. (…) (4) În ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1)”.

Mai reține instanța și că potrivit art. 5 al. 3 din Legea 554/2004:” (3) În litigiile referitoare la actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al celei de urgență, cele care privesc apărarea și securitatea națională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum și pentru înlăturarea consecințelor calamităților naturale, epidemiilor și epizootiilor nu sunt aplicabile prevederile art. 14.”

Coroborând prevederile citate instanța apreciază că în cazul actelor administrative emise pentru înlăturarea consecințelor epidemiilor, cum se pretinde a fi actul contestat în cauza de față, nu se poate dispune suspendarea executării actului.

Chiar presupunând că excluderea prevăzută de art. 5 al. 3 din Legea 554/2004 nu ar influența și o cerere de suspendare a executării actului în temeiul art. 15 din Legea 554/2004, instanța constată că în speță nu se poate constata întrunită a doua condiție prevăzută de lege pentru a putea fi dispusă suspendarea.

Astfel, în ipoteza suspendării prevederilor art. 8 și 9 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Iași, reclamanții nu ar putea obține nicicum „prevenirea unei pagube iminente”, întrucât, pe de o parte hotărârea CJSU Iași contestată și-a produs deja efectele, iar pe de altă parte, suspendarea activităților didactice care presupun prezența „față în față” din toate unitățile de învățământ preuniversitar a fost dispusă și prin Ordinul nr. 5972/ 08.11.2020 al Ministerului Educației și Cercetării, pentru perioada 09.11._______________20, ce include perioada vizată de hotărârea CJSU Iași contestată.

Nu poate fi primit în speță nici scopul urmărit de reclamanți prin invocarea art. 14 al. 5 din Legea 554/2004 (conform căruia :”În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept”), întrucât niciun alt act administrativ nu va mai putea fi emis de pârât „cu același conținut”, în orice alte situații urmând a exista cert o diferență între acte și anume perioada pentru care s-ar dispune măsura.

Față de considerentele de mai sus, reținând și necesitatea întrunirii cumulative a celor două condiții prev. de art. 14 și 15 din legea 554/2004 (caz bine justificat + prevenirea unei pagube iminente), cu neîntrunirea uneia din cele două condiții cumulative, instanța va respinge cererea reclamanților de suspendare a executării art. 8 și 9 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Iași.

În ceea ce privește capătul de cerere al acțiunii privind anularea în parte a Hotărârii nr. 76/ 04.11.2020 a Comitetului Județean pentru situații de Urgență Iași, cu privire la art. 8 și art. 9, instanța îl constată întemeiat, față de considerentele care urmează:

Cum s-a reținut deja mai sus, în susținerea cererii de anulare a actului reclamanții au invocat două tipuri de critici : de formă și de fond.

În analiza legalității unui act administrativ instanțele verifică întotdeauna mai întâi respectarea regulilor de formă ale actului și, doar în ipoteza în care actul este emis de organul competent, în forma prevăzută de lege și cu conținutul necesar unui atare act, se pășește și la analiza fondului măsurilor dispuse prin actul contestat.

Or, analizând în speță regulile de formă pe care Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Iași trebuia să le respecte pentru a putea dispune suspendarea temporară a activităților didactice care presupun prezența „față în față” din toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat și private de pe raza municipiului Iași și aplicarea scenariul 3 (activități/lecții online), instanța constată că, în esență, pârâtul nu avea și nu are competența legală de a dispune la modul în care a dispus prin art. 8 și 9 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020.

Astfel, conform art. 22 lit. b) din OUG 21/2004, menționat și în hotărârea contestată :”Comitetele județene au următoarele atribuții principale: b) evaluează situațiile de urgență produse în unitățile administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor”.

Măsurile și acțiunile specifice pe care le pot întreprinde Comitetele Județene pentru Situații de Urgență în privința activităților didactice ce impun prezența fizică în unitățile de învățământ preuniversitar sunt prevăzute de Legea 55/2020.

Conform art. 38 din Legea 55/2020 :”(1) Pe durata stării de alertă, activitățile didactice ce impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ se pot suspenda, la propunerea consiliului de administrație a unității de învățământ preuniversitar, cu avizul inspectoratului școlar județean/ Inspectoratului Școlar al Municipiului București și al direcției de sănătate publică județene/ Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București și cu aprobarea prin hotărâre a comitetului județean pentru situații de urgență/ Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, pe baza argumentelor legale privind starea de sănătate. (…)”.

Conform art. 71 al. 2 din Legea 55/2020 :”În vederea aplicării măsurilor prevăzute de prezenta lege, ministerele și celelalte autorități responsabile, la propunerea CNSSU, după caz, emit ordine și instrucțiuni”.

În acord cu prevederile art. 71 al. 2 din Legea 55/2020, a fost emis Ordinul nr. 5487/1494/ 31.08.2020 al Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului Sănătății, pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/ instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2.

Conform Secțiunii 1 – „Stabilirea scenariului de organizare și desfășurare a cursurilor în unitățile/ instituțiile de învățământ” din Ordinul 5487/1494/ 31.08.2020 :

”Art. 4. – (1) Direcția de sănătate publică județeană/ a municipiului București, denumită în continuare DSP/ DSPMB, informează inspectoratul școlar județean/ al municipiului București, denumit în continuare ISJ/ ISMB, respectiv senatul universitar al instituției de învățământ superior, comitetul județean/ al municipiului București pentru situații de urgență (CJSU/CMBSU) cu privire la situația epidemiologică la nivelul fiecărei localități. (2) Inspectoratul școlar județean/ al municipiului București transmite unităților școlare informarea DSP/ DSPMB referitoare la situația epidemiologică la nivelul fiecărei localități, pentru stabilirea scenariului de funcționare. (3) Scenariul de funcționare al unității/instituției de învățământ pe parcursul anului școlar/universitar se va actualiza săptămânal sau ori de câte ori este nevoie. (4) Atribuții în actualizarea scenariilor au următoarele autorități/instituții: (…) e) CJSU/CMBSU analizează la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar, pe baza situației epidemiologice transmise de către DSP/ DSPMB, propunerea consiliului de administrație al unității de învățământ, avizată de inspectoratul școlar județean/ ISMB și DSP/ DSPMB și aprobă săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, prin hotărâre, scenariul în care va funcționa fiecare unitate de învățământ în parte (…).

Art. 5 – (1) Inspectoratele școlare județene/al municipiului București și DSP/ DSPMB avizează propunerea consiliului de administrație al fiecărei unități școlare și înaintează spre aprobare CJSU/ CJSMB scenariul de funcționare pentru fiecare unitate de învățământ. (2) Propunerea este fundamentată pe informarea DSP/ DSPMB cu privire la situația epidemiologică la nivelul fiecărei localități, precum și în funcție de infrastructura și resursele existente în fiecare unitate de învățământ”.

Art. 6 – Comitetul județean/al municipiului București pentru situații de urgență emite hotărârea privind scenariul de funcționare pentru fiecare unitate de învățământ pentru începutul anului școlar 2020 – 2021”.

De asemenea, Ordinul 5487/ 1494/ 31.08.2020 cuprinde prevederi specifice și în privința cazurilor în care poate fi suspendată activitatea didactică.

Astfel, în Secțiunea a 4-a din Ordin, se prevăd criteriile de suspendare a cursurilor școlare în unitățile/ instituțiile de învățământ în contextul confirmării unui caz/ mai multor cazuri de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2, după cum urmează:

„Art. 14 – Pentru aplicarea măsurilor prevăzute de prezentul ordin, în cazul apariției unuia/mai multor cazuri de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 într-o unitate/ instituție de învățământ, DSP/ DSPMB împreună cu ISJ/ ISMB și directorul/rectorul unității/ instituției de învățământ vor stabili măsurile ce se impun cu privire la desfășurarea activității didactice.

Art. 15 – Direcțiile de sănătate publică județene sau a municipiului București au obligația să informeze unitatea/ instituția de învățământ superior și cabinetul medical din cadrul acestora despre fiecare caz confirmat pozitiv, la elevi/ studenți/ personalul din unitățile/ instituțiile de învățământ.

Art. 16 – (1) Decizia de suspendare a cursurilor școlare organizate în modalitatea „față în față” se va dispune la nivel local, prin hotărârea CJSU/ CMBSU, la propunerea consiliului de administrație al unității de învățământ preuniversitar, după obținerea avizului inspectoratului școlar județean/ Inspectoratului Școlar al Municipiului București și al direcției de sănătate publică județene și respectiv a municipiului București, în următoarele circumstanțe:

a) la apariția într-o clasă din unitatea de învățământ a unui caz confirmat de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 se suspendă cursurile clasei respective pentru o perioadă de 14 zile. În situația în care în aceeași sală cursurile sunt organizate în schimburi, se vor suspenda doar cursurile pentru clasa în care a fost confirmat cazul de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2, urmând ca elevii din schimbul următor să își desfășoare cursurile, după o dezinfectare prealabilă a sălii de clasă;

b) la apariția a 3 cazuri confirmate de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în clase diferite ale aceleiași unități de învățământ, se suspendă cursurile școlare ale întregii unității de învățământ, pe o perioadă de 14 zile de la data confirmării ultimului caz;

c) la apariția cazurilor de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în rândul cadrelor didactice, acestea au obligația de a anunța conducerea unității de învățământ care va informa DSP/DSPMB despre eveniment. (…)

(3) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) (…), DSP/DSPMB va efectua ancheta epidemiologică și va analiza situația în unitatea/ instituția de învățământ împreună cu conducerea acesteia, urmând unul dintre scenariile prevăzute în acest sens în ghidurile anexe la prezentele măsuri”.

După cum se poate observa din prevederile citate, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență poate dispune prin hotărâre cu privire la scenariul aplicabil și cu privire la suspendarea activităților față în față, însă doar raportat la fiecare unitate de învățământ preuniversitar în parte, doar la propunerea consiliului de administrație al unității de învătământ și doar cu avizul Inspectoratului școlar și al D.S.P.

Din actele dosarului nu rezultă că în adoptarea art. 8 și 9 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Iași ar fi urmat și respectat procedura citată mai sus.

Instanța a solicitat din oficiu pârâtului depunerea documentelor prevăzute de art. 4-7 și 16 din Ordinul 5487/ 1494/ 31.08.2020, iar pârâtul nu a furnizat aceste acte, arătând chiar expres, în a doua întâmpinare, că la baza hotărârii contestate în cauză nu au stat actele solicitate, ci doar „Analiza privind incidența cumulată a cazurilor în utlimele 14 zile la nivelul județului Iași”.

Or, pentru a putea dispune la modul dispus în art. 8 și 9 din hotărârea nr. 76/2020, singura circumstanță viabilă pentru valabilitatea actului emis de pârât ar fi fost aceea în care, pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar din municipiul Iași să se fi constatat întrunirea numărului de îmbolnăviri necesar pentru a se putea dispune suspendarea/scenariul roșu în întreaga unitate (art. 16 al.1 lit.b citat mai sus), în urma propunerilor și avizelor prevăzute de lege (art. 16 al.1 citat) CJSU să fi ajuns la concluzia că se impune pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar în parte din municipiul Iași luarea măsurii suspendării/ scenariului roșu, iar din considerente tehnice de redactare a hotărârii (evitarea enumerării tuturor unităților din municipiu) să se fi dispus colectiv, pentru toate unitățile de învătământ verificate, măsurile contestate.

Din actele dosarului nu se confirmă însă circumstanța expusă.

Mai mult, pârâtul chiar a confirmat prin a doua întâmpinare că nu a urmat procedura prevăzută de textele citate.

În contextul de mai sus, instanța constată că pârâtul nu avea competența legală de a institui scenariului 3 (activități/lecții online) și de a suspenda în mod colectiv activitațile didactice care presupun prezența „față în față” din toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat și private de pe raza municipiului Iași.

Instanța nu poate să nu observe și că la momentul adoptării hotărârii CJSU contestate nu exista nicio prevedere legală care să acorde pârâtului sau oricărei alte autorități prerogativa de a suspenda colectiv activitațile didactice care presupun prezența „față în față” din toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat și private de pe raza municipiului Iași, așa cum în mod pertinent au sesizat reclamanții.

Nici Legea 55/2020, nici Ordinul 5487/2020 și nici alte acte normative nu prevăd, la data de 04.11.2020 când a fost adoptată hotărârea contestată, competența unei autorități anume în luarea măsurii de suspendare a activităților didactice, neindividualizat, nenominal, la comun, pentru toate instituțiile de învățământ.

Abia ulterior adoptării Hotărârii CJSU nr. 76/ 04.11.2020 s-a intervenit legislativ, de urgență, prin OUG nr. 192/ 05.11.2020, publicată în M.Of. 1042/ 06.11.2020.

Abia prin OUG nr. 192/ 05.11.2020, care a completat Legea 55/2020 cu includerea în art. 38 a aliniatului 13, s-a prevăzut competența și posibilitatea suspendării colectiv/ în ____________________________ a activităților care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ și continuarea activităților didactice în sistem on-line.

Astfel, conform al. 13 din art. 38 din Legea 55/2020, introdus prin OUG 192/ 05.11.2020, intrat în vigoare la data de 06.11.2020 :”(13) În perioada noiembrie 2020 – 31 decembrie 2020, prin excepție de la prevederile alin. (1), prin ordin al ministrului educației și cercetării, în baza hotărârii Comitetului N_______ pentru Situații de Urgență și analizei situației epidemiologice la nivel național, se pot dispune suspendarea activităților care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ și continuarea activităților didactice în sistem on-line”.

Textul citat nu face decât să confirme raționamentul instanței prezentat mai sus, respectiv acela că pârâtul Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Iași nu avea la data de 04.11.2020 (și nu are nici în prezent) competența legală de a „suspenda temporar activitățile didactice care presupun prezența „față în față” din toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat și private de pe raza municipiului Iași, aplicându-se scenariul 3 (activități/lecții online)”, așa cum s-a dispus prin art. 8 și 9 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 a CJSU Iași.

Față de considerentele expuse, instanța constată că prevederile art. 8 și 9 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 a CJSU Iași sunt lovite de nulitate, ca urmare a lipsei competenței legale a CJSU Iași de a dispune la modul dispus și a lipsei prevederilor legale privind luarea măsurii nediferențiate a închiderii tuturor unităților de învățământ dintr-un municipiu, la data adoptării hotărârii atacate.

Având în vedere că actul contestat de reclamanți nu a supraviețuit analizei cerințelor legale imperative privind forma actului administrativ, iar consecința acestui aspect este nulitatea, instanța apreciază că nu se mai impune analiza celorlalte motive invocate de reclamanți în acțiune, respectiv nemotivarea actului administrativ și aspectele de fond atinse de măsurile dispuse prin actul contestat, întrucât niciunul din motivele de fond nu pot conduce la o altă soluție decât cea conturată deja în cauză.

Pentru toate cele de mai sus, instanța va respinge excepția lipsei de interes a reclamanților, va admite în parte acțiunea, va dispune anularea în parte a Hotărârii nr. 76/ 04.11.2020 emisă de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Iași, respectiv art. 8 și 9 din hotărâre, și va respinge cererea de suspendare a executării hotărârii contestate.

Văzând și prevederile art. 453 C__ instanța constată că reclamanții nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei de interes a reclamanților, invocată de pârât.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții ȘCOALA PRIMARĂ „G_____ G__ G_____” IAȘI, C__ ________, cu sediul în Iași, ____________________ și Sfânt nr. 4, ____________________. Iași, GRĂDINIȚA „L___ L__” IASI, C__ ________, cu sediul în Iași, _______________________, jud. Iași, GRĂDINIȚA „K_________ K_____ OF IAȘI”, C__ ________, cu sediul în Iași, _______________________, jud. Iași, ASOCIAȚIA ENALURE – GRĂDINIȚA „D______ D______” IASI, C__ ________, cu sediul în Iași, _____________________. 48-50, jud. Iași, GRĂDINIȚA PENILLA, C__ ________, cu sediul în Iași, _______________________. 2, jud. Iași, GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT „CĂSUȚA ZÂNELOR” IAȘI, C__ ________, cu sediul în Iași, ________________. 19, jud. Iași, ASOCIAȚIA F___ F_____ – GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT „F___ F_____” IAȘI, C__ ________, cu sediul în Iași, _______________________. 2, jud. Iași, ȘCOALA PRIMARĂ „K_________ K_____ OF IASI”, C__ ________, cu sediul în Iași, ____________________, jud. Iași, ȘCOALA PRIMARĂ „ATELIER NR. 1” IASI, C__ ________, cu sediul în Iași, __________________, jud. Iași, GRĂDINIȚA „ATELIER NR. 1” IASI, C__ ________, cu sediul în Iași, __________________, jud. Iași, ASOCIAȚIA „A__ A_____ A________” – GRĂDINIȚA „HOPSCOTCH”,, C__ ________, cu sediul în D____, ______________________, jud. Iași, ______________________, CUI ________, cu sediul în Iași, __________________. 10, jud. Iași, ASOCIAȚIA ȘCOLILOR PARTICULARE – ASP, toți cu domiciliul procedural ales la CABINET AVOCAT ____________ din  ___________________, _____________, ________________ în contradictoriu cu pârâtul COMITETUL JUDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ IAȘI prin PREFECTUL JUDEȚULUI IAȘI, cu sediul în Iași, ______________________. 60, jud. Iași.

Anulează în parte Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Iași, respectiv prevederile art. 8 și art. 9 din hotărâre.

Respinge cererea de suspendare a executării art. 8 și 9 din Hotărârea nr. 76/ 04.11.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Iași.

Ia act că reclamanții nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs, ce se depune la Tribunalul Iași, în termen de 5 zile de la comunicare în privința soluției cererii de suspendare, respectiv de 15 zile de la comunicare în privința soluției cererii de anulare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 noiembrie 2020.

NOTĂ:
Facem precizarea că la data publicării prezentului material, sentinţa de mai sus nu este definitivă, stadiul procesual al dosarului putând fi verificat pe portalul instanţelor de judecată[1].


[1] Pe rolul Tribunalului Iaşi cauza a fost înregistrată sub nr. dosar 5526/99/2020.


Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Secţiuni: C. administrativ, Jurisprudență Tribunale, SELECTED TOP LEGAL, _CONTENT | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD