« Secţiuni « Interviuri
Interviuri

Evelina Oprina: Trebuie să ne întemeiem pe respect profund față de lege, nepărtinire, transparență, curaj și asumare
29.11.2020 | Alina MATEI

Secţiuni: Content, Interviuri, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust
Alina Matei

Alina Matei

Evelina Oprina

Evelina Oprina

Alina Matei: Mulțumesc, stimată doamnă Profesor și judecător Evelina Oprina, pentru timpul acordat cititorilor J. V-ați anunțat candidatura pentru funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturi. Cum arată CSM din punctul dumneavoastră de vedere după 4 ani de mandat?

Evelina Oprina: Vă mulțumesc și eu pentru oportunitatea pe care mi-o acordați de a transmite cititorilor dumneavoastră câteva dintre gândurile și preocupările pe care le am acum înainte de alegerile pentru funcția de președinte CSM, funcție pentru care candidez.

Consiliul Superior al Magistraturii este instituția căreia m-au încredințat, în urmă cu patru ani de zile, colegii judecători de la tribunalele din țară pentru a face tot ce îmi stă în putere și pricepere în scopul de a rezolva cât mai multe din probleme cu care se confruntă în mod real instanțele sau măcar pentru a demara ori iniția anumite proiecte ori demersuri atât de așteptate de instanțe, de judecători și de societate.

Și pentru că îmi cereți o părere despre instituție, voi începe prin a mă referi puțin la mine, pentru că așa consider că este corect, mai întâi de toate să te analizezi pe tine însuți, să-ți vezi și înțelegi acțiunile și consecințele lor și abia apoi să-i evaluezi pe ceilalți.

În mod total obiectiv, voi spune că în primii 4 ani de mandat am reușit să construim în Consiliu anumite lucruri, după cum, la fel de bine, pe unele zone am stagnat sau involuat. Și mă voi referi la câteva dintre aceste din urmă aspecte, mai puțin pozitive, întrucât trebuie îndreptat, dacă mai este posibil, acolo unde lucrurile nu stau tocmai așa cum ar trebui. Și așa cum spuneam, mă voi referi inclusiv la acele aspecte pe care eu însămi mi le reproșez într-o măsură mai mare sau mai mică, CSM fiind un organ colegial, deciziile adoptându-se după regula majorității.

Au fost ani marcați de convulsii, în special născute în jurul modificărilor aduse legilor justiției ori problemelor vizând practicile unei anumite structuri de parchet sau chestiunii Protocoalelor secrete din justiție, probleme delicate, cu implicații profunde pe zona de independență a justiției și care au fracturat Consiliul Superior al Magistraturii, întreaga magistratură, ca și societatea însăși în două mari curente de opinie, ireconciliabile, din păcate, pe multe aspecte.

Astfel, vreau să cred că, deși cu toții, membrii Consiliului, am fost animați de bună-credință – așa cum în accepțiunea fiecăruia ea este internalizată – în îndeplinirea mandatului acordat de colegi, eu afirm faptul că nu toate măsurile adoptate, poziționările avute au fost bune și că trebuie, fiecare, să ni le asumăm. Voi începe cu mine, sens în care am în vedere împrejurarea că în anumite circumstanțe nu am fost suficient de fermă și am îngăduit ca anumite abordări sau perspective să se impună deși nu am crezut complet în ele.

Exemplul cel mai elocvent este cel al legilor justiției, unde anumite demersuri inițiate de legiuitor și care ar fi trebuit să fie eficace, s-au dovedit ulterior în practică greșite ori insuficient reglementate. Spre exemplu, introducerea în legislație a modalității de admitere în magistratură pentru foștii judecători care au funcționat anterior timp de 10 ani și care au părăsit magistratura din motive neimputabile. Procedura aceasta s-a dovedit a produce efecte contrare celor scontate, fiind deturnată de cei care au apelat la ea spre alte scopuri decât cele pentru care ea a fost edictată, aspect neglijat la momentul dezbaterilor ori insuficient anticipat. Și pentru că vorbeam și despre repararea lucrurilor, am inițiat în Consiliu o propunere de modificare a legii pentru introducerea de garanții suplimentare astfel încât acestă procedură să devină una eficace, opunându-mă declanșării altor concursuri până la operarea cuvenitelor modificări.

Un alt exemplu, este cel al sistemului de promovare a judecătorilor și procurorilor în grad profesional superior, sistemul introdus de legiuitor nerăspunzând complet așteptărilor și nevoilor sistemului. Este adevărat că parțial, anumite aspecte de reglementare, precum creșterea vechimii necesare promovării ori introducerea obligativității unei perioade de timp în care judecătorul să funcționeze la instanța inferioară se impuneau a fi adoptate, însă, reglementarea sistemului de evaluare nu a fost suficient de bine articulată astfel încât să asigure obiectivarea procedurii și încrederea colegilor în aceasta.

Tot astfel, mult discutata și disputata Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție s-a dovedit a nu fi fost reglementată la cel mai înalt standard de așteptare și garanții, întrucât, deși în esență, ideea unei atare instituții trebuia să capete contur, idee în care am crezut total și pe care am susținut-o, în realitate aceasta nu a reușit să convingă. Nu sunt de ignorat în context impedimentele de ordin obiectiv cu care această unitate de parchet s-a confruntat pentru a-și dovedi utilitatea și funcționalitatea, însă nu au lipsit nici cauze subiective extrinseci reglementării care au boicotat practic insidios această structură de parchet. Apreciez în continuare necesitatea reglementării unei atare instituții, întrucât nu pot accepta întoarcerea la status quo-ul anterior SIIJ, însă de această dată într-o formulă mai așezată și finalmente acceptată. Mă gândesc că poate aducerea unei garanții suplimentare acestei instituții prin adăugarea societății civile în procesul de selecție a procurorilor ar contribui la întărirea încrederii în legitimitatea acestei Secții.

Și aș putea să mai adaug și alte exemple.

Vorbind, însă, și de Consiliu, ca instituție, după 4 ani de mandat în care tot acest zbucium a lăsat urme, CSM pare a fi vlăguit, pare a-și fi pierdut oarecum direcția, fiind pus, însă din nou în fața unor noi proiecte de modificare a legilor justiției. Este, așadar, cred nevoie mai mult decât oricând de echilibru și moderație.

Au trecut 4 ani în care am reușit cu toții să ne cunoaștem, să ne anticipăm, să ne știm viziunile reciproc. Putem, cred, să ne așezăm la masa dezbaterilor mai calmi, mai ponderați, în acord doar cu nevoile sistemului de justiție și ale societății. Considerarea și a opiniilor celorlalți mai mult decât adoptarea unor poziții intransigente, fără ca aceasta din urmă să însemne pierderea credinței și fermității niciunuia dintre noi pe propria orientare, ar putea să contribuie la o armonizare de idei.

Apreciez pozitiv că procesul de consultare asupra proiectelor privind legile justiției este unul mai larg și sper ca de această dată să putem aborda lucrurile cu mai multă aplecare, cumpătare și calmitate.

Tot astfel, la nivel personal, relațional, îmi doresc o atmosferă mai calmă și mai deschisă, mai multă considerație a opiniei și persoanei celuilalt.

Alina Matei: Dar părerea magistraților care credeți că este?

Evelina Oprina: Dincolo de divergențele de opinii care au împărțit practic în două Consiliul, magistratura și societatea, simt și știu că mulți judecători din teritoriu – și mă refer la judecători acum pentru că am avut contact mai mult cu aceștia – încearcă un sentiment de dezamăgire față de actualul Consiliu, cu atât mai mult cu cât în anul 2016 alegerea noastră, ca membri în CSM, s-a făcut pe un fond de mari așteptări. Or, suntem în situația în care unele acțiuni, demersuri ori poziționări de-ale Consiliului, atitudini ori reacții să nu fi fost împărtășite de colegi, ceea ce a atras o acumulare de frustrare și nemulțumire raportate la Consiliu.

Și aceasta este, din perspectiva mea, cea mai mare problemă pe care Consiliul o are, aceea a pierderii speranței pe care o parte sau alta a magistraturii o resimte față de posibilitatea de realizare măcar în parte a așteptărilor pe care le-au avut în urmă cu 4 ani.

Alina Matei: Cum se face că mâhnirea magistraților cu privire la activitatea Consiliului nu este datorată de acțiunile altora, ci de acțiunile propriilor colegi, magistrați ca și ei, care o dată ajunși în CSM, pare că se întâmplă ceva ciudat…

Evelina Oprina: Vreau să cred, deși mă repet, că fiecare dintre noi, membrii Consiliului am fost animați de cele mai bune intenții la momentul când am fost aleși, dar și pe parcurs. Este, însă, posibil ca viziunile noastre, aspirațiile și scopurile prefigurate să fi fost mult prea pătimaș susținute și urmărite, să nu fi reușit ca orgoliile și propriile ambiții să fie temperate, aplatizate, astfel încât din confruntarea de idei să rezulte o soluție în comun acceptată.

De multe ori, s-a încercat impunerea unui anumit punct de vedere, fără ca măcar opinia celuilalt să fie luată în considerare, creând, astfel, un sentiment profund de frustrare față de ignorarea ori nediscutarea tuturor ideilor și argumentelor puse în dezbatere.

De principiu, nu ar trebui să se întâmple nimic deosebit sau ciudat o dată ajuns în CSM, căci, obiectiv vorbind, calitatea de membru în Consiliu ar trebui să oblige membrii la un grad mare de responsabilitate și de răspundere față de colegii care i-au mandatat și nicidecum invers. Membrul CSM nu este superiorul colegilor săi din teritoriu. Din punctul meu de vedere, membrul CSM este în slujba colegilor judecători și/sau procurori, cărora este obligat să le ofere răspunsuri și explicații. Acestea au fost principiile după care am funcționat în toți anii în Consiliu, fără a-mi transforma poziția într-una de subordonare, ci am abordat relația cu colegii de pe poziții de egalitate, colegialitate și respect reciproc, le-am ascultat opiniile și mi-am justificat opțiunile.

Alina Matei: Ce a cântărit în procesul de interiorizare privind candidatura pentru funcția de președinte CSM?

Evelina Oprina: Am avut câteva resorturi clare: în primul rând, nevoia de echilibru și de dreaptă cumpănire, nevoia de ascultare a tuturor opiniilor membrilor, fiecare purtând după el reprezentarea unei anumite categorii de judecători/procurori. Astfel, luarea în considerare a părerilor tuturor este o condiție de bază pentru funcționarea Consiliului și o formă de respect față de toți colegii din sistem.

În al doilea rând, așa cum am mai spus deja, candidatura mea la funcția de președinte CSM reprezintă o formă de responsabilitate față de judecătorii de nivel de tribunale care m-au trimis în urmă cu 4 ani în acest organism pentru a le reprezenta interesele, tribunalele reprezentând nivelul de jurisdicție cel mai întins la nivelul țării și cu cazuistica cea mai bogată atât din perspectiva categoriilor de litigii pe care le judecă, cât și din punct de vedere al modului în care sunt așezate competențele. De altfel, cu prilejul oricărei întâlniri profesionale pe care am avut-o cu judecătorii de la tribunale, aceștia și-au exprimat constant preocuparea ca un reprezentant al acestui nivel de jurisdicție să se implice în managementul Consiliului.

În al treilea rând, consider că experiența acumulată în cei 4 ani de mandat, capabilitățile și calitățile mele mă susțin să pot continua proiectele pozitive deja demarate la nivel de Consiliu în mandatele președinților anteriori și să contribui și eu, dintr-o postură de conducere și evident numai alături de ceilalți colegi, la îndeplinirea obiectivelor generale asumate de Consiliu.

Alina Matei: Ce temei dați candidaturii dumneavoastre?

Evelina Oprina: Aș spune respectul profund față de lege, nepărtinire, transparență, curaj și asumare, repere pe care mi le doresc ca dominante ale activității Consiliului în anul următor.

Mizez în acest demers pe toți colegii, membri în Consiliu, numai împreună putând să facem ca acțiunile instituționale să fie coerente, valoroase, dar să fie și percepute ca atare.

Mă bazez, de asemenea, și pe suportul și feedback-ul colegilor judecători și procurori din instanțele și parchetele din țară.

Alina Matei: În proiectul de candidatură pentru CSM din 2016, pe tot parcursul activității de până acum în Consiliu ați mers pe un model rar în care prioritar era caracterul. Acest model pare să nu fie nici dorit, nici susținut. Cum credeți că veți fi votată?

Evelina Oprina: Da, îmi amintesc că m-au călăuzit mereu cuvintele profesorului meu îndrumător de doctorat, profesor univ dr. Viorel Mihai Ciobanu în sensul că ”Independența este înainte de toate o problemă de caracter”.

Experiența celor 4 ani de mandat în Consiliu mi-au întărit convingerea că independența judecătorului este garantată atâta vreme cât el este capabil să-și cultive o independență interioară față de propriile sale porniri, afinități, pasiuni, ideologii care ar putea să-i împieteze decizia. Magistratului i se cere un anumit soi de sobrietate, iar un judecător exaltat și devorat de luptele sale se îndepărtează considerabil de la virtuțile presupuse de activitatea lui.

Cred cu și mai multă tărie azi și mă încăpățânez să nu abdic de la acest model, profund internalizat de mine, întrucât, dincolo de vremurile sau perioadele pe care le parcurgem, viitorul, și vă asigur că nu foarte îndepărtat, va evalua acțiunile și faptele noastre din perioada prezentului mandat.

Cât despre șansele de a fi votată, cred că acestea există în strânsă conexiune cu preocupările mele manifestate în timp pentru respectarea legii, pentru transparentizarea activității, pentru interesul sistemului judiciar, dar și cu echilibrul, seninătatea și pregătirea ce mă caracterizează.

Responsabilitatea de membru CSM trebuie să pună în valoare misiunea ce îi este încredințată, obiectivele asumate și interesele societății, precum și prevalența pentru abordările obiective. De aceea, am încredere în alegerea colegilor mei, care va fi de natură să limpezească viziunile noastre în ultimii doi ani de mandat, ani în care Consiliul are posibilitatea de a duce la bun sfârșit fie și în parte anumite obiective.

Alina Matei: Care sunt cele mai importante proiecte care ar trebui puse în practică de către CSM?

Evelina Oprina: Obiectivele generale sunt cele adoptate încă de la începutul mandatului actualului Consiliu ca și direcții de acțiune prioritare: o justiție mai consolidată și mai respectată, un volum optim de muncă în instanțe și parchete, independența financiară a instanțelor, infrastructura instanțelor și parchetelor îmbunătățită și o comunicare mai bună la nivelul sistemului judiciar, atât în interior, cât și în exterior.

Prioritare și provocatoare, însă, pentru anul 2021 sunt dezbaterile pe noile proiecte vizând legile justiției și statutul personalului de specialitate juridică din instanțe și parchete, necesitatea urgentă de deblocare a concursurilor în cadrul sistemului de justiție, necesitatea punerii în acord a legislației cu deciziile Curții Constituționale, contextul generat de pandemia de COVID-19, digitalizarea instanțelor și parchetelor, comunicarea cu celelalte profesii juridice și mass-media, gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

Alina Matei: Și dacă veți fi aleasă președintele CSM cum veți reuși să asigurați o transparentizare mai mare a activității instituției? Am observat destul de multe convulsii pe acest subiect….

Evelina Oprina: Apreciez că o mai bună transparență și comunicare în activitatea Consiliului se impun. Da, au fost convulsii interne, divergențe de opinii, soluții care au nemulțumit pe unii și care au satisfăcut pe alții, au fost și critici venite din exteriorul instituției pe aspectul lipsei de transparență și, de aceea, pornind de la aspectele de îmbunătățit în activitatea noastră, mi-am asumat ca unul dintre principalele mele obiective pentru anul următor îmbunătățirea comunicării și transparenței la nivel instituțional.

Alături de formele de comunicare publică la care s-a apelat deja și în anii precedenți (publicare de informații pe site, transmiterea ședințelor de Plen și Secții în direct pe pagina de internet a instituției, publicarea înregistrărilor ședințelor pe pagina de internet, publicarea rezultatelor votului cu care au fost adoptate hotărârile, consultarea instanțelor și parchetelor), consider că e nevoie și de alte mecanisme în acest sens, precum:

– transmiterea în direct chiar și a unor ședințe de comisie în cazul în care pe ordinea de zi a acestora se dezbat probleme de interes general;

– publicarea în minutele comisiilor de specialitate a numelor titularilor tuturor opiniilor exprimate;

– publicarea în Emap spre știința judecătorilor și procurorilor a notelor și documentelor comisiilor de specialitate pentru ca aceștia să aibă posibilitatea de a îmbogăți cu opinii și sugestii procesul decizional;

– întocmirea proiectelor de hotărâri alternative în acele situații în care în cadrul comisiilor sunt puncte de vedere divergente și nu se poate adopta proiectul de hotărâre prin consens;

– publicarea consolidată și sistematizată a practicii Consiliului în procedurile de transferuri, delegări, detașări, disciplinare și deontologice;

– un dialog mai direct cu toate asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, precum și cu organizațiile societății civile;

– declarații și conferințe de presă, apariții publice în spațiul media și social media;

– un rol proactiv în comunicare, cu anticiparea potențialului de interes al anumitor problematici.

Îmi doresc ca astfel de pârghii să fie utilizate de Consiliu în perioada următoare.

Alina Matei: Ca președinte CSM, dacă veți fi aleasă, cum veți contribui la o relație mai bună cu UNBR? Dar nu formalist, în sensul că se întâlnesc șefii celor două profesii, dau un comunicat și a doua zi judecătorii continuă să reducă onorariile avocaților, să îi amendeze pentru te miri ce… Pentru că sunt realmente probleme…

Evelina Oprina: Cred foarte tare în necesitatea unei bune relaționări și comunicări cu toate profesiile juridice și, în special, cu UNBR, avocatul fiind principalul partener al justiției. Am avut personal în toți anii de membru CSM cu avocații și cu UNBR o relație reciprocă extrem de bună, de deschisă și de transparentă. În virtutea unor prerogative pe care le-am exercitat la un moment dat, am gestionat îndeaproape relația cu profesia de avocat, am organizat Conferințe și workshopuri și pot afirma cu încredere că a fost o perioadă extrem de fertilă pe terenul creșterii încrederii reciproce între profesiile noastre.

Ca președinte al Consiliului, voi încerca să identific mecanisme care să facă și practic posibil rezultatul unor întâlniri profesionale comune cu reprezentanții celorlalte profesii juridice, respectiv:

– intensificarea formării profesionale a judecătorilor și procurorilor pe diferite aspecte, fie centralizat prin intermediul Institutului Național al Magistraturii, fie descentralizat prin intermediul curților de apel;

– prin invitarea de către Institutul Național al Magistraturii a unor profesioniști ai dreptului specializați în probleme de drept care au suscitat discuții, în vederea susținerii de cursuri, seminare ori dezbateri;

– prin inițierea unor colaborări profesionale între Institutul Național al Magistraturii și Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, prin organizarea unor seminare ori conferințe comune cu reprezentanții celorlalte profesii juridice pe diverse problematici;

– prin realizarea ședințelor de învățământ profesional de la nivelul instanțelor în colaborare și cu reprezentanți ai celorlalte profesii juridice;

– la nivel reglementar, legislativ, dacă se va impune.

Alina Matei: A fost anunțată pentru funcția de președinte încă o candidatură. Este vorba de cea a domnului judecător Bogdan Mateescu. Va fi o ”bătălie” pe proiecte sau pe atragerea membrilor să vă voteze?

Evelina Oprina: În primul rând, vreau să spun că apreciez anunțarea candidaturii colegului meu, dl. judecător Bogdan Mateescu, aspect pe care i l-am și transmis acestuia de îndată, întrucât competiția este bună întotdeauna și va face posibilă, așa cum spuneam, o clarificare asupra viziunii de urmat a Consiliului în ultimii săi 2 ani de mandat.

În al doilea rând, dincolo de opiniile divergente pe care le-am avut de-a lungul timpului, am apreciat implicarea și susținerea pe care colegul meu le-a manifestat față de judecătoriile pe care le reprezintă în Consiliu și faptul că a încercat să susțină măsuri pentru aceste instanțe.

În acest sens, ca președinte voi încerca să susțin și să mă asigur că experiența tuturor membrilor din Consiliu va fi valorificată în dezbaterile, discuțiile și adoptarea măsurilor în cadrul Consiliului.

Sper și cred că votul se va în funcție de proiecte, de înțelegerea și de raportarea corecte la fiecare dintre candidați și la context, de reprezentarea consecințelor și de viziunea asupra căii de urmat în următorii 2 ani.

Alina Matei: Sunteți profesor universitar, judecător de carieră, de 4 ani membru al Consiliului, nu v-ați avântat din primul an la candidatură. De ce să vă aleagă membri Consiliului?

Evelina Oprina: Am apreciat că înainte de a candida eu, a fost locul ca reprezentanții instanțelor mai înalte în grad decât tribunalele al căror reprezentant sunt eu să gestioneze problemele cu care se confruntă sistemul nostru de justiție. Și aceasta pentru că experiența profesională și managerială dobândită la instanțele de la care provin președinții anteriori ai Consiliului trebuia valorificată corespunzător, cu atât mai mult cu cât aceștia aveau exercițiul și deprinderile necesare conducerii anterior a unor instanțe dificile.

Acum, consider că este momentul ca și un reprezentant al tribunalelor să ocupe funcția de președinte al Consiliului, dat fiind că instanțele de la acest nivel sunt numeroase, au o competență extrem de largă, soluționând cauze atât în primă instanță, cât și în apel și recurs și se confruntă cu o serie de probleme complicate. Așa cum spuneam, candidatura mea reprezintă și o formă de respect și responsabilitate pentru colegii de la nivel de tribunale.

În ceea ce privește cariera mea didactică și științifică, pot spune că aceasta a constituit mereu un plus pentru activitatea profesională, potențând-o și ajutându-mă să-mi dezvolt un mod de gândire critic, un spirit liber și deschis diferitelor perspective de abordare.

În plus, întocmai ca și în 2016, spun că sunt un judecător echilibrat, nepărtinitor, curajos și asumat și tot astfel m-am manifestat în toți acești ani în Consiliu. Sunt, de asemenea, un om corect și previzibil, iar toate realizările mele au fost obținute cu responsabilitate, dăruire și implicare.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Evelina Oprina: Îndemn toți cititorii JURIDICE să fie parte la fenomenul juridic din țara noastră, în toate perspectivele lui de abordare, să rămână vigilenți cu cei care se află în vârful sistemului judiciar, căci aceștia se află temporar acolo și doar pentru realizarea binelui general, al societății și să susțină și încurajeze elita și excelența în drept.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Evelina Oprina: Eu vă mulțumesc pentru această discuție deschisă și provocatoare.

 
Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD