« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Grile care ori nu sunt din tematica stabilită, ori privesc probleme de drept controversate, ori fără niciun răspuns corect la examenele de admitere în profesia de avocat din ultimii ani
02.12.2020 | Alexandru Ion TOFAN

JURIDICE - In Law We Trust
Alexandru Ion Tofan

Alexandru Ion Tofan

Într-un articol anterior, publicat la data de 23.11.2020, am menționat faptul că la examenele de admitere în profesia de avocat “apar deseori grile care ori nu sunt din tematica stabilită, ori privesc probleme de drept controversate, ori nu au niciun răspuns corect și asta se întâmplă în fiecare an, de parcă face parte din însăși regulamentul examenului.”

Am considerat că o simplă afirmație neînsoțită de exemple elocvente nu-mi stă în caracter și ținând cont de faptul ca foarte puțini cititori sunt cu adevărat la curent cu realitatea tristă a acestui examen, vă invit să aruncăm o privire împreună asupra grilelor atacate din ultimii ani, fie prin contestații, fie prin intermediul instanței.

1. Admitere în profesie de avocat stagiar / Sesiunea 30 august 2019

• Grila 1, întrebarea nr. 42:

Spre deosebire de abţinere, recuzarea:

A. se poate face verbal în şedinţa de judecată sau în scris;
B. se soluţionează prin încheiere care se pronunţă în şedinţă publică;
C. nu determină suspendarea judecăţii cauzei.

Răspunsul considerat corect de comisia de examen este varianta C.

Adică, spre deosebire de abținere, care determină suspendarea judecății, recuzarea nu determină suspendarea judecații. Aceasta este afirmația considerată corectă de către Comisia de examen și de către UNBR.

Discuția în cauză vizează opiniile diferențiate a doi autori de prestigiu, în legătura cu suspendarea sau nu a judecății în cazul abținerii din materia procedurii civile, Prof. Univ. Dr. Gabriel Boroi și Prof. Univ. Dr. Mihaela Tăbârcă.

Astfel, conform opiniei Prof. Univ. Dr. Mihaela Tăbârcă “ față de expresiile folosite de legiuitor în textul art. 49 „nu se va face niciun act de procedură”, „pronunțarea soluției nu poate avea loc’- și față de precizarea din alin. (2) în sensul că formularea cererii de recuzare nu suspendă judecata, se poate considera că, în ambele cazuri, are loc o întrerupere a cursului judecății până la soluționarea incidentului procedural”.( M. TĂBÂRCĂ, in V.M. CIOBANU, M. NICOLAE (coord.) Noul Cod, vol I, 2016, p. 216-217).

Așadar, în concret, doamna Tăbârcă susține, argumentat și fără a adăuga la lege, că nici formularea unei declarații de abținere și nici formularea unei cereri de recuzare NU ATRAG SUSPENDAREA judecății, ci ambele atrag o întrerupere a cursului judecății, până la soluționare.

Într-o altă opinie s-a aratat însa că, în ceea ce privește starea cauzei până la soluționarea cererii de recuzare, art. 49 C. proc. civ. dispune că, spre deosebire de ipoteza formulării unei declarații de abținere în dosar, situație în care, până la soluționarea acesteia, în cauza nu se mai poate face niciun act de procedură, ceea ce ECHIVALEAZĂ cu suspendarea cauzei (soluție existentă și sub imperiul Codului de procedură civilă de la 1865), în cazul formulării unei cereri de recuzare, judecata nu se suspendă, ci continuă în dosar, cu interdicția de a pronunța hotărârea până la soluționarea cererii de recuzare.” Prof. Univ. Dr. Gabriel Boroi – Principiile fundamentale…, p. 39.

În esență, în opinia acestui din urmă autor, în cazul formulării unei declarații de abținere, până la soluționarea acesteia, în cauză nu se mai poate face niciun act de procedură, ceea ce echivalează cu o suspendare a cauzei.

Întrebarea face parte din categoria celor care încalcă regulamentul de examen, mai exact, hotărârea nr. 462/05.06.2019, care la art. 14 alin. 3 prevede ca elaborarea subiectelor de examen trebuie sa nu conțină probleme controversate din doctrină sau practică.

Pentru hotărârea Curții de Apel Brașov, vezi aici.

• Grila 1, întrebarea 33:

Renunțarea la moștenire:

A. poate fi revocată numai la cererea creditorilor succesibilului renunțător în termenul general de prescripție;
B. poate fi prezumată, în anumite condiţii;
C. este irevocabilă din partea renunțătorului.

Nu dorim o identificare a răspunsului corect întrucât această întrebare NU FACE PARTE DIN TEMATICA DE EXAMEN, conform anexei hotărârii Consiliului UNBR nr. 463 din data de 05.06.2019, ci numai din tematica de examen corespunzătoare examenului pentru primirea în profesia de avocat – avocați definitivi. Ambele tematici sunt cuprinse în Anexă.

Astfel, în tematica aferentă examenului pentru intrarea în profesia de avocat stagiar, la disciplina drept civil, la capitolul Succesiuni (fila 5) au fost incluse două capitole, respectiv:

1. Moștenirea legală

2. Rezerva succesorală, cotitatea disponibilă și reducțiunea liberalităților excesive.

În Codul civil, Renunțarea la moștenire este tratată la Titlul II, în timp ce capitolul privind rezerva succesorală, cotitatea disponibilă și reducțiunea liberalităților excesive face parte din Titlul III – cap. IV. Așadar, Curtea constată că organizatorul examenului nu a înțeles să includă în tematica examenului întreaga Cartea a IV-a din Codul civil intitulată „Despre moștenire și liberalități”, ci doar două capitole din această Carte, respectiv cele indicate anterior.

Link cu hotărârea Consiliului UNBR care conține tematica, aici.

Pentru hotărârea Curții de Apel Iași, aici.

2. Admitere în profesia de avocat stagiar / Sesiunea august 2018

În anul 2018, Consiliul UNBR a îndreptat greșelile invalidând parțial activitatea comisiilor de soluționare a contestațiilor la barem din cadrul examenului de primire în profesia de avocat stagiar, sesiunea august 2018 și în consecință a dispus completarea hotărârii de admitere a contestațiilor la barem.

Deși au fost un număr de 7 grile cu barem inițial greșit la acest examen, și anume Grila 1, întrebările 39, 64, 66, 68, 71, 72, 80, mă voi rezuma la limitările acestui articol și voi prezenta numai întrebările anulate.

• Grila 1, întrebarea 71, răspuns inițial C, însă ANULATĂ în urma contestațiilor la barem.

Inculpatul a fost trimis în judecată reținându-se că în luna mai 2015 l-a primit în locuința sa, i-a oferit găzduire și l-a ascuns timp de peste o lună pe KG, cunoscând că este autorul furtului de la un magazin de bijuterii din localitate, pentru a nu fi depistat de organele de poliție. În această perioadă inculpatul a acceptat să valorifice o parte din bijuteriile sustrase, banii obținuți fiind împărțiți. Față de această stare de fapt, inculpatul va răspunde:

A. pentru infracțiunea de favorizare a infractorului;
B. pentru infracțiunea de tăinuire;
C. pentru infracțiunea de favorizare a infractorului în concurs cu infracțiunea de tăinuire.

• Grila 1, întrebarea 72, răspuns inițial B, însă ANULATĂ de Consiliul UNBR prin hotărârea Consiliului UNBR nr. 399/08.12.2018.

Inculpatul a fost trimis în judecată, reținându-se că pe timp de noapte a pătruns fară drept în apartamentul lui X. În timp ce sustrăgea bunuri pe care le punea într-o geantă, a fost surprins de X, pe care l-a amenințat cu un cuțit, reușind astfel să fugă cu bunurile sustrase. Pe casa scărilor urca Y, locatar în același imobil, care și-a dat seama că ceva nu este în regulă și a încercat să-l oprească pe inculpat, cerându-i explicații, context în care inculpatul i-a aplicat lui Y o lovitură cu pumnul în față, acesta s-a dezechilibrat și a căzut lovindu-se la cap, apoi decedând. Față de această stare de fapt, inculpatul va răspunde pentru:

A. o infracțiune de tâlharie agravată în concurs cu o infracțiune de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte;
B. o infracțiune de tâlhărie în forma agravată;
C. două infracțiuni de tâlhărie în forma agravată.

3. Admitere în profesia de avocat stagiar / Sesiunea septembrie 2017

Grila 4, întrebarea 74:

Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a condamnat inculpatul la 10 de ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de viol [art. 218 alin. 3 C.p., lit. a) – victima se află în îngrijirea făptuitorului, (b) – asupra unei rude în linie directă – și (c) – asupra unui minor] şi la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de incest (art. 377 C.p.), urmând să execute pedeapsa de 11 ani și 8 luni, întrucât inculpatul a întreţinut în repetate rânduri, prin violenţă şi ameninţări, relaţii sexuale normale şi anale cu fiica sa în vârstă de 13 ani. Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a admis apelul declarat de parchet şi a schimbat încadrarea juridică a faptelor în viol [art. 218 alin. 3 lit. a), b) și c) C.p.]. Este corectă această decizie?

A. Da, infracțiunea de incest este absorbită în infracțiunea de viol în varianta agravată prevăzută de art. 218, alin. 3, lit. (b) C.p. atunci când se comite, cu același prilej, elementul material comun ambelor fapte prevăzute de legea penală;
B. Da, infracțiunea de incest fiind absorbită în infracțiunea de viol în varianta prevăzută de art. 218, alin. 3, lit. (b) C.p. atunci când violul se săvârșește în modalitatea raportului sexual cu o rudă în linie directă;  
C. Nu, infracțiunea de viol, fiind o infracțiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale, intră în concurs formal cu infracțiunea de incest, care este o infracțiune contra familiei, cele două infracțiuni având obiect juridic diferit, astfel că trebuia reținut concursul de infracțiuni, astfel cum a fost fapta încadrată prin rechizitoriul parchetului și inculpatul a fost condamnat de tribunal.

Variantele considerate corecte sunt A și B.

Vă prezint un extras din hotărârea Curții de Apel Oradea:

„Variantele A si B indică în mod expres că infracțiunea de incest este absorbită de infracțiunea de viol în formă agravată prev. de art. 218 alin (3) lit. b) Cod Penal, interpretare care contravine înțelesului noțiunii de absorbție, oferit de doctrina penală.

Pentru a fi într-un caz de absorbție, trebuie ca elementele constitutive ale infracțiunii absorbite, respectiv incestul, să se regăsească în totalitate în conținutul infracțiunii absorbante, în speță violul în formă agravantă. Potrivit art. 377 din Codul Penal incestul presupune raportul sexual consimțit săvârșit între rude în linie directă sau între frați și surori pe când infracțiunea de viol presupune raportul sexual, actul sexual oral sau anal săvârșit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de această stare.

Reclamantul a precizat că, în aceste condiții, se poate observa cu claritate opțiunea legiuitorului de a incrimina doar incestul consimțit drept infracțiune contra familiei, iar raportul sexual fără consimțământ săvârșit în aceleași condiții, atrăgând astfel incidența prevăzută de art. 218 din Codul Penal.

Doctrina penală, în speță prof. Sergiu Bogdan în lucrarea sa „Noul Cod Penal. Partea Speciala. Analize. Explicații. Comentarii”, la p. 783 arată că „spre deosebire de reglementarea anterioară, care nu conținea o asemenea diferențiere, în art. 377 NCP este incriminat doar incestul consimțit. Opțiunea legiuitorului se justifică poate și prin dorința acestuia de a evita controversele legale de absorbția sau nu a acestei fapte în conținutul infracțiunii de viol comise asupra unei rude în linie directă sau între frați sau surori. Așadar în noua reglementare în cazul în care infracțiunea de viol se comite asupra unei rude în linie directă se va retine doar infracțiunea contra vieții sexuale, nu și infracțiunea de incest.”

Aceeași opinie se regăsește în lucrarea Prof. Florin Streteanu „Drept Penal – Partea Generală” apărută la Universul Juridic 2014, pag. 162:

„Așa, de pildă, se pune problema încadrării juridice a faptei celui care prin violență întreține un raport sexual cu o persoană care îi este rudă în linie dreaptă, frate sau soră, mai exact dacă în sarcina sa, pe lângă infracțiunea de viol agravat (art. 218 alin. (3) lit b) Cod Penal) se va reține și infracțiunea de incest (art 377 Cod Penal). Un argument în acest sens ar fi dat de faptul că actul material al infracțiunii de viol are o sferă de cuprindere mai largă decât raportul sexual la care face referire art. 377 Cod Penal. În realitate însă, cele doua clasificări se exclud reciproc, întrucât incestul presupune un raport sexual consimțit în vreme ce violul, prin definiție, exclude ideea unui consimțământ valabil. Prin urmare, fapta va fi încadrata doar potrivit textului care încriminează violul agravat.

În același sens, prof. Viorel Ciobanu, în lucrarea sa „Drept Penal. Parte Specială I 2016” la pag. 187:

„Victima este rudă în linie directă frate sau sora. Această ipoteză este corespondentă parțial a violului comis asupra victimei membru al familiei din vechiul text. Este de remarcat în primul rând că, dacă fapta se realizează prin raport sexual, violul „incestuos” devine pur si simplu o variantă agravantă a violului fără a se mai putea pune problema absorbției sau concursului cu infracțiunea de incest în contextul în care aceasta din urmă a fost definită ca „raport sexual consimțit”.

Potrivit opiniilor exprimate și indicate mai sus, infracțiunea de incest NU POATE FI ABSORBITĂ niciodată de infracțiunea de viol deoarece prezența consimțământul care reprezintă un element de tipicitate al infracțiunii de incest, lipsește în cazul infracțiunii de viol, cele două calificări excluzându-se reciproc.”

În concluzie, variantele de la A și B nu pot fi corecte, așa cum au fost redacționate de către Comisia de elaborare a subiectelor.

Sentința Curții de Apel Oradea, aici.

4. Admitere în profesia de avocat stagiar / Sesiunea septembrie 2016

• Grila 1, întrebarea 66, răspuns inițial B, însă ANULATĂ în urma contestațiilor la barem.

Coautoratul nu este posibil în cazul:

A. tentativei;
B. infracțiunilor săvârșite din culpă;
C. infracțiunilor complexe.

„Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată” cum spune proverbul românesc.

Astfel, orice greșeală descoperită și remediată în timp util, pentru a nu neîndreptăți candidații este o cale demnă de respect.

Însă foarte grav este cazul în care greșeala nu este recunoscută și unii candidați ajung sa fie primiți în profesie mult mai târziu, poate chiar și cu o întârziere de doi ani de zile.

Cei în această situație care au renunțat la admiterea în profesie, mai slabi de înger rămân, din păcate, necunoscuți, neauziți și îndepărtați mișelește de la o carieră la care au visat.

Dragi reprezentanți UNBR, de ce examenul conține întrebări care nu sunt din tematica stabilită, ori privesc probleme de drept controversate, ori fără niciun răspuns corect?

Alexandru Ion Tofan

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.