Microîntreprinderile prestatorilor de servicii în pericol
18 septembrie 2023 | Daniel UDRESCU
Daniel Udrescu
Încep cu începutul unei analize ce se vrea nepolitică, dar economică. Am argumentat de nenumărate ori că executivul, adică Guvernul, nu are decât nişte prevederi EXCEPŢIONALE de a modifica legea. Executivul, la fel ca şi un Consiliu de Administraţie al unei societăţi comerciale, are sarcina administrării averii României. EXECUTIVUL NU LEGIFEREAZĂ. ESTE SARCINA PARLAMENTULUI.
Asumarea răspunderii sau modificare unei legi care trebuie să fie ORGANICĂ fiind un Cod, dar nu este recunoscută ca fiind organică, nu necesită situaţia de urgenţă sau condiţia extraordinară. Fiscalitatea se modifică de zeci de ori pe an după cum bate vântul. Art 115 (4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. E clar că Legea 227/2015 nu este lege organică, chiar dacă este un COD.
Legea privind unele măsuri financiar-fiscale precum și pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice, disciplină economico-financiară, descentralizarea unor servicii publice sau reorganizarea regională a acestora dată în temeiul art. 108 din Constituţia României nu arată respectarea aliniatului (3) Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta, pentru că nu identifică care este acea lege specială de abilitare (Legea 193/2023 care prevede: În temeiul art. 115 alin. (1) din Constituția României, republicată, Guvernul este abilitat ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2023, și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2023, să emită ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice). Parlamentarii s-au întors luni, 4 septembrie, din vacanța parlamentară. Deci prevederile Legii 193/2023 au expirat pe 4 septembrie 2023 şi construcţia proiectului Guvernului este în afara legii, fără aplicarea art. 108 şi art 1115 (1) din Constituţia României.
Taxele şi impozitele sunt îndatoriri fundamentale conform art. 56. Conform art. 115 (6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție.
Art. 114 – Angajarea răspunderii Guvernului
(1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. Nu, nu se poate pentru că se ocoleşte prevederea specială a art. 4 din Codul fiscal coroborată cu faptul că nu se pot afecta îndatoririle de la art. 56 din Constituţie, fiind o impostură.
Art. 4 – Modificarea și completarea Codului fiscal
(1) Prezentul cod se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an și vor rămâne nemodificate cel puțin pe parcursul acelui an.
(3) În situația în care modificările și/sau completările se adoptă prin ordonanțe, se pot prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puțin de 15 zile de la data publicării, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (2).
(4) Fac excepție de la prevederile alin. (1) și (2) modificările care decurg din angajamentele internaționale ale României.
Din punct de vedere normal, prevederile OG 16/2022 nu se pot modifica, aplicându-se alin. 2 de mai sus, căci aliniatul 3 arată exceptarea lor.
Proiectul VA DECAPITALIZA capitalul autohton, a modificat plafonul şi cota de impozit a OG 16/2022 (pentru plafon de la 1.000.000 oricâte microîntreprinderi fară un angajat la 500.000 euro pentru 3 microîntreprinderi cu 1%, cu un angajat), acum la 1% la plafon de 60.000 euro şi 3%. Purtătorii de cuvânt nu au menţionat că prevederea cu un angajat a adus o creştere de 300.000 de angajaţi în microîntreprinderi în 2003 şi nu vă spun că Proiectul Guvernului, riscă să reducă numărul de microîntreprinderi cu 1/3 până la ½ din numărul microîntreprinderilor. E important să înțelegeţi că cei 300.000 care au fost angajați cu modificarea OG 16/2022, în 2023, vor renunţa imediat dacă nu mai au avantaj să ţină mai multe firme (mai ales în domeniul construcţiilor deja greu lovit, unde vânzarea unui plafon de 500.000 euro reprezintă 2 apartamente. Menţionez că o construcţie de apartamente durează 4 -5 ani şi bugetul făcut înainte de OG 16/2022 nu mai poate fi respectat, ducând la 16% impozit pe profit, plus 8% dividend plus CASS, plus creşteri la 9% TVA, deci o sarcină enormă, neplanificată pentru care erau necesare măsuri tranzitorii aduse la nivel de finalizare proiect). Deci se vor pierde foarte, foarte, foarte multe locuri de muncă şi foarte probabil vor pleca afară. Deci se pierde o bază impozabilă semnificativă.
Profesiile liberale vor migra de la 16% impozit pe profit în structuri mai mici, până la 60.000 euro în diverse combinaţii cu PFA cu 10% impozit.
Să trecem la proiectul Guvernului şi ce nu vă spune Ministrul de Finanţe când doar vă acuză ca deţinători de microîntreprinderi:
(Greșeală 1 – Zice – Știți cât plătesc impozit la bugetul de stat? Cu toată aprecierea pe care o am pentru dumnealor, 2,5 miliarde de lei (500 de milioane de euro). Nu. Mai este şi impozit pe dividend din care trăiesc asociaţii de microîntreprinderi, adică 8%, deci plus 4 miliarde de euro, (8×500) plus 390.117 minimum asociaţi la micro X CASS 7.200 lei contribuție minimă de asociat = 565 milioane euro deci un total de 5,065 miliarde euro, per total, per segment microintreprinderi.
Greşeala 2. Se vor contracta angajaţii la micro, prin pierderea avantajelor, deci la salariul minim se vor pierde din cei 1,41 milioane angajați micro, probabil 1/3 deci probabil 450.000 de locuri de muncă, persoane care vor emigra. Se vor pierde impozit, CAS şi CASS).
Punctul 30. La articolul 47 alineatul (1), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:
„h) are asociați/acționari care nu dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la nicio persoană juridică română care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, alta decât persoana care verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentul articol.”
Aveţi obligativitatea verificărilor cu privire la procentul de 25%, introducându-se „INDIRECT” Punctul 31. La articolul 47, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. c) limita privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, potrivit prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.”
NU TRECEŢI PESTE ACEST PARAGRAF ŞI COROBORAŢI-L CU URMĂTORUL UNDE VEDEŢI AVERTIZAREA. Trebuie să înţelegem proiectul de lege pentru deţinătorii de 3 microîntreprinderi şi de ce vor să modifice prevederile OG 16/2022 imediat. Nu mai sunt 3 plafoane de 500.000 euro pentru cele 3 microîntreprinderi. Este un singur plafon de 500.000 euro, care se calculează pentru TOATE întreprinderile legate definite de Legea 346/2004:
Articolul 4^4(1) Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:
a) o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților celeilalte întreprinderi;
b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;
c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;
d) o întreprindere este acționară sau asociată a celeilalte întreprinderi și deține singură, în baza unui acord cu alți acționari ori asociați ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților întreprinderii respective.
(2) Se prezumă că nu există o influență dominantă dacă investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 4^2 nu sunt implicați direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le dețin în calitatea lor de acționar sau asociat să fie prejudiciate.(3) Sunt considerate întreprinderi legate și întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. (1), prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 4^2.
Chiar dacă nu se face trimite, noţiunea „indirect” este precizată în Legea 129/2019 Articolul 4(1) În sensul prezentei legi, prin beneficiar real se înțelege orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacție, o operațiune sau o activitate.
(2) Noțiunea de beneficiar real include cel puțin:a) în cazul societăților supuse înregistrării în registrul comerțului și entităților corporative străine:1. persoana fizică sau persoanele fizice care dețin sau controlează în ultimă instanță societatea supusă înregistrării în registrul comerțului prin exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate asupra unui procent suficient din numărul de acțiuni ori din drepturile de vot ori prin participația în capitalurile proprii ale societății respective, inclusiv prin deținerea de acțiuni la purtător, sau prin exercitarea controlului prin alte mijloace, alta decât o societate cotată pe o piață reglementată care face obiectul cerințelor de divulgare a informațiilor în conformitate cu dreptul Uniunii Europene sau cu standarde internaționale echivalente care asigură transparența corespunzătoare a informațiilor privind exercitarea dreptului de proprietate. Deținerea a 25% plus unu acțiuni sau participare în capital al unei societăți într-un procent de peste 25% de către o persoană fizică este un indiciu al exercitării directe a dreptului de proprietate. Deținerea a 25% plus unu acțiuni sau participarea în capital al unei societăți într-un procent de peste 25% de către o entitate corporativă străină, care se află sub controlul unei persoane fizice, sau de către mai multe entități corporative străine, care se află sub controlul aceleiași persoane fizice, este un indiciu al exercitării indirecte a dreptului de proprietate;
„INDIRECT” de mai sus şi trimiterea la Legea 346/2004 se leagă de punctul 34. La articolul 47, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(4) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. h), în cazul în care oricare dintre asociații/acționarii persoanei juridice române deține, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și la o altă persoană juridică română care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, aceștia trebuie să stabilească persoana juridică română care aplică prevederile prezentului titlu, pentru restul persoanelor juridice, urmând să fie aplicabile prevederile titlului II. Deținerea indirectă, de peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, se stabilește ca pentru persoanele afiliate, definite la art. 7 pct. 26.”
Şi punctul 38. La articolul 51, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;
b) 3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, CAEN: 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – „Activități juridice” – numai pentru activitățile avocaților, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.”
precum şi punctul 39. La articolul 51, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alin. (41) – (43), cu următorul cuprins:
„(41) În cazul în care, în cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microîntreprindere, depășesc nivelul de 60.000 euro, sau microîntreprinderea începe să desfășoare activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. b).
(42) În situația în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere nu mai desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 și veniturile nu depășesc nivelul de 60.000 euro, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. a).
(43) În situaţia în care persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 obţin venituri şi din alte activităţi în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, cota de impozitare de 3% se aplică și pentru veniturile din aceste alte activităţi.”
O atenţie specială o dedic punctului 40. La articolul 52, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 60.000 euro și o rată a rentabilității de peste 30%, calculată ca raport între profitul contabil și veniturile totale, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează acest caz. În sensul prezentului alineat, în cazul în care contribuabilul înregistrază pierdere contabilă, se consideră că rata rentabilității este zero.”
NU TRECEŢI PESTE ACEST PARAGRAF. Trebuie să înţelegem atacul la profesiile liberale. Voi oferiţi servicii cu un randament peste 30% şi de regulă veniturile brute sunt peste 60.000 euro. De exemplu eu am 10 angajaţi adică 6.000 euro/angajat să nu depăşesc plafonul. Mi-am cumpărat sediul deci nu am chirie şi probabil că voi depăşi 30% randament. Nu aş fi putut deduce decât 50% din chirie conform noilor modificări şi 25% cheltuielile cu auto. Ce alte cheltuieli mai am decât salariile şi taxele, decât ceva birotică. Deci la 60.001 euro devin plătitor de profit cu 16% impozit pe profit.
Alte modificări care întăresc cele de mai sus:
41. La articolul 52, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(5) Limitele fiscale prevăzute la art. 51 alin. (1), alin. (41) și (42), precum și alin. (1) și (11) ale prezentului articol, se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent.”
42. La articolul 52, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (51), cu următorul cuprins:
„(51) În cazul microîntreprinderii care, în cursul anului, se găsește în situația prevăzută la art. 47 alin. (11), suplimentar față de regulile prevăzute la alin. (5), limita fiscală privitoare la plafonul de 500.000 euro, prevăzută la alin. (1), se verifică luând în calcul veniturile acesteia cumulate cu veniturile întreprinderilor legate.”
43. La articolul 52, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(7) În situația în care, în cursul anului fiscal, oricare dintre asociații/acționarii unei microîntreprinderi deține, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și la alte microîntreprinderi, asociații/acționarii trebuie să stabilească microîntreprinderea/microîntreprinderile care iese/ies de sub incidența prezentului titlu și care urmează să aplice prevederile titlului II începând cu trimestrul în care se înregistrează situația respectivă, astfel încât condiția de deținere a unei singure microîntreprinderi să fie îndeplinită. Ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor se comunică organului fiscal competent, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, și este definitivă pentru anul fiscal curent.”
44. La articolul 53 alin. (1), după litera o) se introduce o nouă literă, lit. p), cu următorul cuprins:
„p) veniturile obținute în urma schimburilor de terenuri agricole situate în extravilan având ca scop comasarea terenurilor agricole, potrivit legii, fără sultă plătită de către copermutanţi, pe baza adeverinței eliberate de primăriile unităților administrativ – teritoriale pe raza cărora sunt situate terenurile agricole extravilane, care să ateste că terenurile supuse schimbului sunt în circuitul agricol, iar schimbul se realizează în vederea comasării acestora.”
45. După articolul 53 se introduce un nou articol 531 cu următorul cuprins:
„Art. 531 – Plata anticipată pentru trimestrul IV al anului de calcul
Pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026, contribuabilul declară și plătește, în contul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului IV, o plată anticipată, luând în considerare elementele care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53, ale lunilor octombrie și noiembrie, iar în contul elementelor care constituie baza impozabilă aferentă lunii decembrie luând în considerare baza impozabilă aferentă lunii noiembrie. Plata anticipată pentru trimestrul IV se declară și se plătește până la data de 25 decembrie al anului de calcul, din perioada de aplicare a prezentului articol, urmând ca definitivarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru trimestrul IV să se efectueze până la termenul de depunere a declarației de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.”
Daniel Udrescu, CPA, ECJ, Auditor
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
