Rezoluția Parlamentului European privind reglementarea prostituției în UE
18 septembrie 2023 | Georgian TOADER
Georgian Toader
Introducere
La data de 14.09.2023 a fost adoptată Rezoluția Parlamentului European P9_TA(2023)0328 referitoare la reglementarea prostituției în UE: implicațiile sale transfrontaliere și impactul asupra egalității de gen și a drepturilor femeilor (propunerea 2022/2139 (INI)).
Prin această rezoluție se recomandă statelor adoptarea unor măsuri ferme pentru reglementarea practicării prostituției în așa manieră încât să vizeze cu precădere protejarea persoanelor ce se află în situații de prostituție.
Sunt obligatorii rezoluțiile Europene?
Printre altele, Parlamentul European are un rol legislativ. Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE) nu cuprinde în mod explicit rolul rezoluțiilor însă, în exercitarea atribuțiilor legislative acesta poate să facă amendamente și să exprime opinii prin rezoluții (art. 294 din TFUE).
Deși aceste rezoluții nu sunt în sine obligatorii, în sensul că nu există o sancțiune directă pentru statele care nu respectă rezoluțiile Parlamentului European, nerespectarea indicațiilor cuprinse în cadrul rezoluțiilor poate duce la un tratament diferențiat pentru state.
Astfel, pe lângă presiuni politice și diplomatice dar și afectarea reputației Statului semnatar al Convenției ce nu respectă rezoluțiile, nerespectarea rezoluțiilor Parlamentului European poate duce la o monitorizare suplimentară a Statului privind respectarea legislației conexe (în acest caz Directiva Europeană privind combaterea traficului de persoane) sau chiar refuzarea finanțărilor din partea Uniunii Europene.
Premisele adoptării Rezoluției Parlamentului European
Există o serie de premise pe care se bazează adoptarea rezoluției de către Parlamentul European, multe dintre ele fiind transpuse drept un element de noutate. Principalele 10 premise ale adoptării rezoluției sunt:
1. Sexul nu poate fi asimilat unei tranzacții comerciale: având în vedere faptul că raporturile sexuale trebuie să se bazeze pe consimțământul liber al ambelor părți implicate, iar mobilul activității sexuale îl reprezintă obținerea plăcerii sexuale și, pe cale de consecință doar urmărind acest mobil o persoană își poate da consimțământul, rezultă că nu poate fi considerat valabil consimțământul exprimat pentru obținerea unui preț.
2. Cererea este cea care formează piața, nu oferta: dezvoltarea pieței serviciilor sexuale este dictată de cererea tot mai mare din partea bărbaților care apelează la astfel de servicii. Deoarece această cerere nu este satisfăcută de persoanele care practică prostituția în mod voluntar, creează un spațiu de piață de exploatat pentru traficanții de persoane.
3. Prostituția stradală este degradantă și inumană.
4. Industria pornografică și exploatarea comercială online perpetuează violența sexuală și mercantilizarea corpului femeii.
5. Prostituția nu este voluntară în niciun caz, ci o consecință a inechității sociale: factorii care determină practicarea prostituției sunt sărăcia, excluziunea socială, dependența de droguri, violenta structurată și, în general, opțiunile limitate de subzistență context în care chiar și practicile sexuale „voluntare” vin în urma unei constrângeri morale-sociale a femeii, imposibilitatea acesteia de a își câștiga existența într-un alt mod.
6. „Sugar daddyism”, un nou concept periculos: se recunoaște ca fiind un fenomen periculos și degradant social acela de „sugar daddyism” fiind recunoscut ca o modalitate prin care bărbați bogați și influenți pot cumpăra sexualitatea femeilor.
7. Există o legătură indisolubilă între prostituție, pornografie, traficul de minori, exploatarea sexuală a minorilor și abuzul sexual asupra copiilor.
8. Modelul Germaniei privind legalizarea prostituției este folosit de traficanții de persoane pentru a masca sub forma unor relații comerciale exploatarea sexuală a femeilor, dovedindu-se a fi ineficientă.
9. Prostituția reprezintă un risc real pentru sănătatea sexuală a femeii și reproducere.
10. Practicarea prostituției este sancționată prin excluziune socială, mecanismele actuale din Statele membre fiind insuficiente pentru protejarea victimelor care apelează la practicarea prostituției.
La acest moment în legislația românească persoana care practică prostituția este privită drept un contravenient care intră în conflict cu reglementările sociale privind bunele moravuri în timp ce prin rezoluția Parlamentului European se propune o abordare centrată pe cauzele practicării prostituției, oferind persoanei care practică prostituția statutul de victimă.
Propunerile Parlamentului European
Prin rezoluția sa, Parlamentul European, propune o serie de soluții pentru armonizarea legislației Europene în vederea protejării persoanelor care practică prostituția, cu efect direct asupra scăderii traficului de persoane. Principalele propuneri sunt următoarele:
1. Dezincriminarea totală a prostituției: în urma dezincriminării, persoana care practică prostituția trebuie privită drept victimă și să nu fie sancționată ci, din contră, sprijinită pentru a găsi resursele financiare, sociale și legale pentru a renunța la practicarea prostituției, afirmându-se că în contextul sancționării prostituției, persoanele care practică prostituția evită să ceară ajutorul autorităților în situații de abuz.
2. Sancționarea ca infracțiune la apelarea la serviciile sexuale contra cost: forma propusă fiind „se pedepsește ca infracțiune solicitarea, acceptarea sau obținerea cu intenție a unui act sexual de la o persoană în schimbul unei remunerații, al promisiunii unei remunerații, al furnizării de prestații în natură sau al promisiunii unei astfel de prestații”
3. Combaterea cauzelor economice, sociale și culturale ale prostituției, astfel încât femeile aflate în situații de sărăcie, excluziune socială, discriminare și migrațiune să nu cadă victime ale acestei forme de exploatare.
Transpunerea rezoluției Parlamentului European în România
Domeniul serviciilor sexuale nu se bucură de o legislație proprie, dedicată, fiind prevăzute fie în norme contravenționale fie în norme specifice dreptului penal general.
Domenii similare, precum cel al armelor și munițiilor sau cel al substanțelor stupefiante, se bucură în schimb, de o legislație complexă și suficient de coerentă pentru a permite descurajarea infracțiunilor specifice.
În contextul în care legiuitorul ar opta pentru reglementarea concretă a serviciilor sexuale și al infracțiunilor conexe acestora, rezoluția Parlamentului European ar putea fi transpusă într-un mod coerent în țara noastră.
Astfel, ar putea fi reglementate serviciile sexuale sub forma prostituției, producțiile pornografice, video-chat, conceptul de „sugar daddy” și alte activități corelate cu prestarea serviciilor sexuale în schimbul unor sume de bani.
Ar putea fi reglementate în mod concret infracțiunile privind apelarea la persoanele care prestează servicii sexuale și, totodată, s-ar putea defini termeni precum „lover boy” care nu se bucură de o incriminare concretă.
Totodată, prin adoptarea unei legislații dedicate acestui subiect, s-ar putea construi mecanismele sociale necesare protejării persoanelor care se află în situații de prostituție, oferindu-le pârghiile necesare (sociale, educative, financiare) de a renunța la prostituție.
Avocat Georgian Toader, SCA „Mîrza, Toader & Asociații”
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
