« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Necesitatea asigurării unui interpret în situația în care inculpatul nu știe să scrie și să citească
04.12.2020 | Mădălina-Elena MARIAN

JURIDICE - In Law We Trust
Mădălina-Elena Marian

Mădălina-Elena Marian

Conform art. 105 alin. 1 Cod procedură penală „ori de câte ori persoana audiată nu înţelege, nu vorbeşte sau nu se exprimă bine în limba română, audierea se face prin interpret. Interpretul poate fi desemnat de organele judiciare sau ales de părţi ori persoana vătămată, dintre interpreţii autorizaţi, potrivit legii.”

Este incident articolul de lege indicat mai sus, în situația în care un inculpat, la termenul acordat pentru pregătirea apărării, comunică faptul că nu recunoaște situația de fapt reținută de organele judiciare în declarațiile de suspect și de inculpat date de acesta în faza de urmărire penală, susținând totodată faptul că nu știe să scrie și să citească?

Într-o cerere de revizuire, condamnatul a arătat că nu este vinovat de comiterea faptei pentru care a fost condamnat, respectiv infracțiunea de trafic de droguri, afirmând faptul că este analfabet, astfel că s-a consemnat greșit că a recunoscut comiterea faptelor.[1]

În opinia Parchetului, faptul că petentul pretinde că ar fi „analfabet” și că acest lucru a determinat instanțele să consemneze în mod greșit declarațiile nu reprezintă un motiv prevăzut în vreunul dintre cazurile de revizuire arătat în art. 394 Cod procedură penală.

Mai mult, atât la prezentarea materialului de urmărire penală cât și pe tot parcursul judecării sale în fața instanțelor de fond, apel și recurs, inculpatul a fost permanent asistat de avocat, iar tocmai poziția sa procesuală sinceră (cu privire la comiterea ambelor infracțiuni reținute în sarcina sa) a făcut ca instanța de fond să îi coboare pedeapsa rezultantă sub minimul special.

Menționez că nu sunt de acord cu această opinie a Ministerului Public, întrucât „încălcarea dreptului la un interpret generează o încălcare prin ricoșeu chiar a dreptului la un avocat.”[2]

Cu alte cuvinte, atunci când inculpatul analfabet beneficiază de asistența juridică a unui avocat, fără să beneficieze de un interpret, se află în imposibilitate de a comunica în mod eficient cu avocatul său, neputându-se asigura o apărare efectivă în fața acuzațiilor Parchetului.

În doctrină, a fost exprimată opinia conform căreia organul judiciar are obligația să se asigure că persoana audiată se exprimă bine în limba română, nefiind suficient ca aceasta să aibă cunoștințe elementare. „De asemenea, dincolo de o bună exprimare în limba română, persoana audiată trebuie să înțeleagă limba română, adică să poată citi și înțelege declarația consemnată în urma audierii.[3]

Așadar, pentru garantarea exercitării acestui drept, legea impune organelor judiciare ca, la începutul primei audieri a subiecților procesuali principali și a părților, să îi întrebe pe aceștia dacă solicită un interpret, în cazul în care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română ori nu se pot exprima.[4]

„Aprecierea necesității prezenței unui interpret se realizează prin intermediul întrebărilor preliminare adresate persoanei înainte de audierea acesteia, fiind utile în acest sens și informațiile cu privire la înmatricularea într-o instituție de învățământ, respectiv finalizarea unor studii de către aceasta.[5]

Acesta este si motivul redactării art. 107 alin. 1 Cod procedură penală, ce prevede faptul că „la începutul primei audieri, organul judiciar adresează întrebări suspectului sau inculpatului cu privire la nume, prenume, poreclă, data și locul naşterii, codul numeric personal, numele şi prenumele părinţilor, cetăţenia, starea civilă, situaţia militară, studiile, profesia ori ocupaţia, locul de muncă, domiciliul şi adresa unde locuieşte efectiv şi adresa la care doreşte să îi fie comunicate actele de procedură, antecedentele penale sau dacă împotriva sa se desfăşoară un alt proces penal, dacă solicită un interpret în cazul în care nu vorbeşte sau nu înţelege limba română ori nu se poate exprima, precum şi cu privire la orice alte date pentru stabilirea situaţiei sale personale.”

În concluzie, organele de cercetare penală au atât obligația de a consemna toate întrebările și răspunsurile aferente adresate în timpul audierii, cât și obligația de a aprecia asupra cunoașterii concrete a limbii române de către inculpat: faptul că într-una din cele două declarații date la procuror în final se menționează „cunosc limba română și pot să citesc această declarație”, iar în fața instanței că este de acord să dea declarație fără a i se pune în vedere că are dreptul să i se desemneze interpret, nu dovedesc că organele judiciare au respectat dispozițiile procedurale.[6] Dacă întrebarea cu privire la capacitatea de a scrie și de a citi, respectiv de a înțelege limba română nu se regăsește consemnată în declarații, atunci concluzia este aceea că nu a fost adresată, moment care marchează o știrbire incipientă a dreptului la o apărare efectivă.

Nu trebuie omis faptul că dreptul acuzatului de a fi asistat gratuit de către un interpret constituie o garanție fundamentală a procesului penal, fiind prevăzut în mod expres de art. 6 parag. 3 lit. e) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Inevitabil, consecințele juridice pe care le poate avea utilizarea unor declarații incomplete asupra situației persoanelor analfabete cu privire la care a fost formulată o acuzație în materie penală, care nu reflectă în mod fidel cele spuse de persoana audiată sau sunt distorsionate din cauza unei proaste exprimări, a fost adusă în atenția Curții.

Aceasta a arătat că trebuie asigurată o protecție suplimentară acestei categorii de persoane, care să asigure faptul că renunțarea voluntară la drepturi (de exemplu dreptul de a nu da declarație) este transmisă și înțeleasă în mod satisfăcător.[7]

Revenind la exemplul inițial, respectiv la inculpatul care nu știe să scrie și să citească, (fiind deci analfabet), precizez că acesta semnează pur formal declarațiile date în faza de urmărire penală, prin care „recunoaște” săvârșirea faptei. Se poate circumscrie această conduită noțiunii de „renunțare voluntară la drepturi”, transpunându-se în concret printr-o renunțare la dreptul de a-și proba nevinovăția?

Având în vedere atât valoarea probatorie a declarațiilor prin care se recunoaște fapta, cât și posibilitățile limitate de a le combate ulterior, apreciez că cele două noțiuni din interogația de mai sus se pot suprapune, această renunțare la dreptul de a-și proba nevinovăția încălcând dreptul la apărare.

În cauza Șaman c. Turciei, Curtea a apreciat că „semnarea documentului cu degetul este o pură formalitate golită de orice semnificație procesuală atât timp cât persoana nu înțelege ceea ce își însușește.”

Așadar, dacă atât declarația dată în calitate de suspect, cât și declarația dată în calitate de inculpat sunt tehnoredactate de organul de cercetare penală, fiind la final semnate pur formal de către inculpat, acesta neștiind să scrie și să citească, respectiva semnătură este lipsită de orice efect juridic.

Este adevărat că situația în care suspectul/acuzatul, desi cunoaşte limba română, fiind cetătean român, sau de altă etnie, dar născut şi educat în România, afirmă că nu vorbeşte şi nu înţelege limba română şi solicită serviciile unui interpret autorizat poate fi considerată un abuz de drept. Cu toate acestea, pentru garantarea deplină a dreptului la o apărare efectivă, instanţele au desemnat un interpret. Nu au existat soluţii contrare, cel puţin la nivelul celor patru curţi de apel partenere (Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Suceava), aceste soluţii fiind în acord şi cu practica instanţei de contencios european în cauzele Luedicke c. Germania, Baytar c. Turcia.[8]

În concluzie, apreciez că, în măsura în care s-ar proba analfabetismul unei persoane cercetate penal, neasigurarea interpretului ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil, iar declarațiile luate în calitate de suspect și de inculpat ar fi lovite de nulitate relativă în condițiile art. 282 alin. 1 Cod procedură penală. Ca urmare, s-ar impune eliminarea mijloacelor de probă menţionate din ansamblul probator, în acord cu practica Î.C.C.J.: „omisiunea organului de urmărire penală de a asigura în mod gratuit folosirea unui interpret, în cazurile în care aceasta este obligatorie, atrage nulitatea relativă a actelor efectuate în cursul urmăririi penale.[9]

Eliminarea declarațiilor menționate mai sus este posibilă sub rezerva dovedirii unei vătămări, și consider că aceasta ar putea exista, de exemplu, în situația luării unei măsuri preventive sau restrictive de drepturi care s-ar dispune în urma valorificării declaraţiilor date de persoana cercetată și analfabetă în fața organelor de urmărire penală.


[1] Sentința Penală nr. 784 din de la data de  13 octombrie 2010, Tribunalul București – Sectia I  Penală, disponibilă aici, accesat la data de 02.12.2020.
[2] Victor Horia Dimitrie Constantinescu în Codul de procedură penală, Comentariu pe articole, coordonat de Mihail Udroiu, ed. 2, Ed. C.H. Beck, București, 2017, p. 460.
[3] Idem, p. 448.
[4]Nicolae Volonciu, Codul de procedură penală comentat, ediția a 3-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2017, p. 235.
[5] Victor Horia Dimitrie Constantinescu, op. cit., p. 453
[6] Î.C.C.J., Secția Penală, Dec. Nr. 2283/05.04.2005, disponibilă aici, accesat la data de 02.12.2020.
[7] Victor Horia Dimitrie Constantinescu, op. cit., p. 452.
[8] Marijan Bitanga, Simona Franguloiu, Fernando Sanchez – Hermosilla, Ghid privind drepturile procedurale ale persoanelor suspecte sau acuzate: dreptul la informare și dreptul la traducere și interpretare, Ed. Magic Prinţ, Oneşti, 2018, p. 55.
[9]  Î.C.C.J., Secția Penală, Dec. Nr. 3039/12.05.2006.


Avocat Mădălina-Elena Marian

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.