Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Articole Business Fiscalitate Insolvență SELECTED

Cultura prevenției în business. Efecte și beneficii

8 martie 2021 | Cristina IENCIU-DRAGOȘ
Cristina Ienciu-Dragoș

Cristina Ienciu-Dragoș

Pandemia pe care o traversăm a dat ocazia unei adaptări forțate și rapide a modelului de business pentru multe companii. Cutremurul nu s-a resimțit la fel de tare și pentru cei care mizau anterior pe cultura prevenției, și care au fost capabili să se adapteze agil.

Conform unui studiu publicat în urmă cu câțiva ani pe Quartz media, la care au răspuns peste 200 de startupuri care au ieșit din economie, principalele motive care au condus la imposibilitatea de continuare a activității acestora sunt: ”business not viable”, ”ran out of cash” sau ”legal challenges”. Conform specialiștilor CITR, cele mai des întâlnite cauze ale lipsei de prevenție în business și ale eșecului companiilor sunt: lipsa de cash, probleme juridice ale societăților, model de business ne-viabil, managementul defectuos, lipsa adaptabilității la cerințele pieței, schimbările macro-economice, lipsa unui cadru legislativ focusat pe prevenție în business și accesarea cu întârziere a mecanismelor de restructurare. Pe lângă acestea putem adăuga probleme ale cash flow-ului, risc valutar, risc de îndatorare (financiare), ineficiența sau administrarea defectuoasă a departamentului contabil, procedurile neactualizate cu noile prevederi legale, exploatarea deficitară a activelor.

Pe de altă parte, există câteva cauze soft ale lipsei culturii prevenției în business, puternic înrădăcinate în societate, precum teama de eșec și rușinea față de partenerii contractuali ori apropiați. Am fost educați în a evita eșecul, este dificil să recunoaștem greșelile, să învățăm din ele. Stigmatul eșecului a condus și conduce antreprenorii de-a lungul timpului la decizii tardive cu privire la posibilitățile practice care ar fi putut salva businessul. În plus, conștientizarea cu întârziere a gradului avansat de dificultate creează mari probleme indiferent de cât de stabil este mediul de afaceri, piața pe care activează sau starea economiei. Numărul de companii salvate poate crește numai dacă antreprenorii și ceilalți factori cheie din companii își îndreaptă atenția către o analiză constantă și obiectivă a afacerii și dacă se adaptează mai rapid la situația pieței și  la direcțiile la nivel macroeconomic. Odată ajunse în dificultate companiile se concentrează preponderent pe stingerea incendiilor, ceea ce defocusează managementul de pe strategie și viziune. Lipsa de cunoaștere privind mecanismele de restructurare existente și posibilele soluții de redresare, sunt alți factori care contribuie la lipsa culturii prevenției în business.

De asemenea, actualul cadru normativ nu a reușit încă să creeze norme care să balanseze echilibrul între nevoia de restructurare a companiilor prin neplata parțială a creanțelor și necesitatea creditorilor de a fi plătiți, cel puțin într-un cuantum rezonabil astfel încât propria afacere să nu fie afectată. În același timp, aplicarea în fapt a legii nu determină până la capăt companiile să ia acțiuni din timp astfel încât propriile pierderi și pierderile cauzate creditorilor să fie substanțial diminuate.

O colaborare timpurie între companie și creditorii săi, inclusiv cei bugetari, poate încuraja compania să apeleze mai timp la cadrele de restructurare sau reorganizare disponibile în legislație, astfel încât prevenția să își poată produce efectele așteptate.

Care sunt soluțiile pentru a evita ieșirea companiilor din economie?

– Accesarea din timp a mecanismelor de restructurare prevăzute în Legea nr. 85/2014;

– Colaborarea dintre creditori și companii, cu un sistem de avertizare care să le arate companiilor că se află în stadiu de dificultate;

– Crearea unui sistem în care costurile cu restructurarea să fie accesibile oricărei companii;

– Comunicarea poate fi un element de schimbare, în timp, a modului în care învățăm prevenția, în care privim eșecul, în care gândim sisteme de redresare, atât prin prezentarea clară a soluțiilor identificate în legislație, cât și prin discuții cu cei care au avut experiențe similare, dificultăți asemănătoare și care, în final, au reușit să identifice soluții optime;

– Concret: OG6, procedura simplificată de restructurare a datoriilor, concordatul preventiv, insolvența, aducerea unui consultant în management de criză care să îndrume compania spre soluționarea dificultăților.

Din experiența noastră în peste 950 de proceduri coordonate, am observat că în negocierile cu creditorii este mult mai favorabilă poziția unei companii într-o etapă incipientă a dificultății. Creditorii sunt mai deschiși în a colabora și negocia cu compania pentru a identifica soluții potrivite de continuare a business-ului în vederea satisfacerii creanțelor, practicianul în insolvență oferă garanția expertizei sale, iar pagubele sunt net inferioare celor produse de o procedură de insolvență, când apelarea prea târzie la un specialist diminuează șansele de restructurare și crește riscul de dispariție a societății din piață.

Câteva dintre semnalele care transmit că businessul se află în dificultate pot însemna: pierderea unor contracte importante/unor clienți importanți pentru companie/pentru afacere, dificultăți financiare și disensiuni grave între asociați, care blochează procesul decizional al companiei și activitatea curentă.

Semnalele care indică începutul unei perioade de dificultate pentru o companie pot proveni și din dezechilibre pe piața în care activează compania (dispariția/diminuarea unor resurse, diminuarea interesului, produse mai competitive), situația economiei și previziunile pe termen mediu și scăderea cifrei de afaceri cu cel puțin 20% în ultimele șase luni față de aceeași perioadă a anului anterior sau un rezultat operațional negativ. Nu trebuie neglijată nici legislația fiscală cu impact asupra mediului de business.

Ca parte a soluțiilor pentru evitarea presiunii unei perioade de criză pentru companie, este importantă identificarea unui specialist în management de criză, respectiv a unui practician în insolvență experimentat care să contribuie la luarea unor decizii de renegociere a contractelor în derulare, în special a contractelor de împrumut, la identificarea și înstrăinarea rapidă a activelor non-esențiale și la restructurarea datoriilor, împreună cu cea operațională. Acest demers reprezintă soluția pentru a repune o companie pe picioare.

În ciuda dificultăților legate de cultura mediului de business sau a lacunelor legislative prezente în România, perioada următoare prezintă semnale pozitive în ceea ce privește oportunitatea apelării la soluții de prevenție pentru evitarea sau traversarea cu bine a unor perioade de dificultate.

Următorul pas în dezvoltarea culturii prevenției în business în România este implementarea Directive Europene nr. 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă, a doua șansă și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, insolvență și remitere de datorie și de modificare a Directivei 2012/30/UE. Scopul Directivei este să armonizeze legislațiile naționale în domeniul restructurării, cu accent pe prevenția în business, pentru a crește șansele de redresare ale companiilor, în special ale IMM-urilor. Ca rezultat al acestui proces, companiile vor beneficia de mecanisme de restructurare preventivă și insolvență mai rapide, eficiente și flexibile, care să le ajute să se redreseze din timp, încă de la apariția primelor dificultăți financiare. Termenul de transpunere a Directivei în legislațiile statelor membre UE este 17 iulie 2021.

Av. Cristina Ienciu-Dragoș

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership