Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
CCR Drept constituțional Fiscalitate Noutăți legislative Proiecte legislative SELECTED

Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung

30 octombrie 2023 | JURIDICE.ro

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 977 din 27 octombrie 2023 a fost publicată Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

Intrare în vigoare: 30 octombrie 2023

***

Joi, 26 octombrie 2023, Klaus Iohannis, Președintele României, a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung (PL-x 546/26.09.2023).

***

Joi, 26 octombrie 2023, Curtea Constituțională a publicat Decizia nr. 523 din 18 octombrie 2023 referitoare la obiecția de neconstituţionalitate a Legii privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, în ansamblul său, precum și a dispoziţiilor art. III pct. 2 [cu referire la art. 18 ind. 1 alin. (1), (5) și (11),  art. 18 ind. 2 și art. 18 ind. 3], pct. 9 [cu referire la art. 60 pct. 5 lit. c)], pct. 10 [cu referire la art. 60 pct. 7 lit. c)], pct. 13 [cu referire la art. 117], pct. 19 [cu referire la art. 138 ind. 4], pct. 28 [cu referire la art. 170 alin. (1) și (3) lit. d)], pct. 29 [cu referire la art. 174], pct. 30 [cu referire la art. 174 ind. 1 alin. (12)], pct. 45 [cu referire la art. 291 alin. (3) ind. 8], pct. 65 [cu referire la art. 500 ind. 3 alin. (1)],  art. V alin. (1) și (2), art. VII alin. (1), art. XIV alin. (2) și (5), art. XV alin. (1), art. XVII alin. (3), (4), (5) lit.c), l) și n), alin. (7) și (8), art. XVIII alin. (2), art. XIX alin. (2) și (3), art. XX alin. (3) și (5), art. XXIII alin. (3), (4) și (5), art. XXVI pct. 1, art. XXVII alin. (3), (4) și (5), art. XXVIII alin. (1), art. XXIX, art. XXXI alin. (1), art. XXXIII, art. XXXIV, art. XXXV, art. XXXVI, art. XXXVII, art. LI alin. (1), art. LIV alin. (1) și (3) și art. LV din lege.

:: Decizia

***

În ședința din data de 18 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis:

Cu majoritate de voturi, în ceea ce privește Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, în ansamblul său, precum și în ceea ce privește art. III pct. 19 [cu referire la art. 138 ind. 4], și, cu unanimitate de voturi, în ceea ce privește celelalte dispoziții din lege criticate,

– A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de 59 de deputați (42 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, 2 deputați aparținând Partidului Național Liberal și 15 deputați neafiliați) și a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, precum și dispoziţiile art. III pct. 2 [cu referire la art. 18 ind. 1 alin. (1), (5) și (11),  art. 18 ind. 2 și art. 18 ind. 3], pct. 9 [cu referire la art. 60 pct. 5 lit. c)], pct. 10 [cu referire la art. 60 pct. 7 lit. c)], pct. 13 [cu referire la art. 117], pct. 19 [cu referire la art. 138 ind. 4], pct. 28 [cu referire la art. 170 alin. (1) și (3) lit. d)], pct. 29 [cu referire la art. 174], pct. 30 [cu referire la art. 174 ind. 1 alin. (12)], pct. 45 [cu referire la art. 291 alin. (3) ind. 8], pct. 65 [cu referire la art. 500 ind. 3 alin. (1)],  art. V alin. (1) și (2), art. VII alin. (1), art. XIV alin. (2) și (5), art. XV alin. (1), art. XVII alin. (3), (4), (5) lit.c), l) și n), alin. (7) și (8), art. XVIII alin. (2), art. XIX alin. (2) și (3), art. XX alin. (3) și (5), art. XXIII alin. (3), (4) și (5), art. XXVI pct. 1, art. XXVII alin. (3), (4) și (5), art. XXVIII alin. (1), art. XXIX, art. XXXI alin. (1), art. XXXIII, art. XXXIV, art. XXXV, art. XXXVI, art. XXXVII, art. LI alin. (1), art. LIV alin. (1) și (3) și art. LV din lege, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic și unitar, respectiv creșterea veniturilor la bugetul public național și reducerea cheltuielilor statului.

În cadrul examenului de constituționalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii Guvernului a respectat exigențele Constituției și ale jurisprudenței Curții Constituționale.

De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate în mod punctual de autorii obiecției de neconstituționalitate au fost adoptate în marja de apreciere și de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală.

***

Marți, 26 septembrie 2023, Marcel Ciolacu, Prim-ministrul României, a declarat:

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a angaja răspunderea Guvernului pe care îl conduc pe un pachet de măsuri care să reducă risipa bugetară și să pună punct modului în care cei puternici și cu foarte mulți bani se credeau de neatins!

Vă spun cu toată responsabilitatea: De astăzi, s-a terminat cu dubla măsură! S-a terminat cu privilegiile la stat! S-a terminat cu excepțiile peste excepții din mediul privat! Și mai ales – s-a terminat cu banii făcuți ușor din evaziune fiscală!

La fel ca toți românii, și eu m-am săturat de ipocrizie! M-am săturat să aud că dacă nu ai privilegii, dacă nu ești șef la stat, atunci nu mai poți munci. Sau că, dacă nu ai ajutoare de stat, subvenții ori facilități fiscale atunci dai faliment sau ai voie să încalci legea!

M-am săturat să văd că unii își încasează lună de lună salariul, fără să aibă vreo performanță, în vreme ce alții trebuie să muncească pe rupte pentru acel salariu!

M-am săturat să văd cum unii își pot plăti corect toate taxele, contribuțiile și impozitele, iar alții urlă ca din gură de șarpe că nu se poate să fii corect!

Trebuie să înțelegem cu toții că, așa cum a fost până acum, statul român nu poate merge mai departe!

Trebuie să punem tot sistemul pe baze corecte și echitabile pentru toți cei care muncesc, indiferent unde muncesc – la stat sau la privat!

Măsurile cu care vin astăzi în fața Parlamentului au fost dezbătute îndelung. Ele nu sunt o simplă reacție la nevoile de acum ale statului. În ultimele lui, am avut un dialog public consistent și ne-am întâlnit cu toți cei care au avut ceva de spus pe această temă.

Astăzi îmi asum răspunderea pentru un set de măsuri, dar suntem abia la începutul unei reforme mai ample care înseamnă de fapt Este un efort național al României din 2023, pentru a avea o economie mai puternică și a trăi mai bine și în 2025 și în 2030.

A fost o dezbatere pe care nu o mai puteam amâna. De aceea, am mers înainte cu mult curaj, curaj care – din păcate! – a lipsit în ultimii zeci ani în materie de reforme. Pentru că timpul nu are răbdare cu noi.

Știm că românii vor un stat mai implicat și mai eficient, cu servicii publice mai bune, susținute de o economie dinamică. În următoarele săptămâni vom demara un proces de simplificare a legilor țării, astfel încât toate eforturile făcute de românii care muncesc, de sectorul privat și de statul român să poată fi valorificate la justa valoare și așteptare a tuturor românilor.

Echilibrarea sistemului fiscal și legi mai bune înseamnă apropierea de ceea ce numeam, acum câțiva ani, o țară ca afară. Dar aceste obiective nu pot fi atinse fără organizare, fără simplificare sau fără un buget mai puternic al statului, care să-i ajute pe toți românii să treacă cu bine peste crizele cu care ne confruntăm și noi, dar și celelalte state din Europa și din restul lumii.

Nu sunt adeptul modificărilor fiscale atunci când nu este cazul. Nu am susținut niciodată măsuri luate peste noapte, fără nicio analiză. Nu cred în varianta inventării de noi biruri pentru mediul de afaceri corect, care își achită impozitele și taxele la stat.

Cred, însă, că măsurile dure trebuie luate acolo unde există fraudă, acolo unde există evaziune, acolo unde există risipă în cheltuielile statului. Cred că singura cale prin care această țară se poate dezvolta este un parteneriat cinstit și real între guvern și mediul de afaceri!

Vă spun sincer că, în ultimele luni de zile, foarte multe persoane mi-au sugerat că nu este acum momentul să luăm aceste măsuri. Înaintea unui an electoral fără precedent, cu patru rânduri de alegeri. Că ar fi mai bine să ascundem problemele sub preș și să amânăm toate aceste măsuri după alegeri. După alegeri, când românii nu mai pot sancționa prin vot pe nimeni. A nu face nimic pentru că vin alegerile și nu trebuie deranjat nimeni, nici măcar cei incorecți, nu este o opțiune pentru mine și Guvernul României. A nu face nimic și doar a da din gură din opoziție, după ce ai nenorocit bugetul României, iarăși nu poate fi o opțiune.

Eu nu pot și nu vreau să las o țară fără opțiuni! De aceea, nu am adoptat varianta comodă în care să nu fac nimic!

Eu am multe defecte, dar cu siguranță nu pot să mint. Nu pot să vin în fața dumneavoastră și să vă mint așa cum ați fost mințiți înainte de alegerile din 2009, când vi s-a promis raiul pe Pământ, și apoi v-au fost tăiate salariile și pensiile!

Cred că măsurile trebuie luate atunci când sunt necesare. Chiar dacă ele NU sunt pe placul unora! Chiar dacă cei care au crezut că șmecheria va putea continua la nesfârșit țipă acum cât pot de tare!

Nu, dragi români! Astăzi, se va încheia o etapă din istoria României!

Astăzi, se termină cu șmecheria!

Astăzi, Guvernul pe care îl conduc își asumă răspunderea tocmai pentru că România nu-și mai poate permite să se bazeze doar pe munca celor cinstiți, a celor care își plătesc corect taxele și impozitele la stat. Iar, pe ceilalți să nu-i deranjeze nimeni!

România nu-și poate permite ca doar cei cu salarii mici să plătească corect taxele, iar cei cu venituri mari să le tot optimizeze!

De astăzi toată lumea va plăti în funcție de cât câștigă! Nu poți fi milionar, dar să plătești taxele la echivalentul salariului minim pe economie! Nu poți obține profituri excesive, dar în țara în care le-ai obținut să nu plătești nimic! La fel cum, nu se poate ca simpla prezență la serviciu să-ți dea dreptul automat la sporuri de zeci de mii de lei. Fără nicio performanță! Și, din acest motiv, tot astăzi Guvernul pe care îl conduc își asumă și răspunderea pe măsurile de reducere a risipei bugetare. Pentru că nu este corect ca statul român să se lăfăie, cu cheltuieli care cresc de la an la an, rezultatul fiind doar un act administrativ total ineficient și fără legătură cu nevoile reale ale cetățenilor.

Oprirea risipei bugetare a fost primul obiectiv de la care s-a plecat atunci când am pornit această reformă fiscală. Și, iată, astăzi, vin în fața dumneavoastră cu cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluție! O reformă promisă de atâtea ori, dar de care România nu mai poate scăpa și, culmea, o va face un premier social – democrat!

E clar pentru toată lumea că, ce a fost până acum, nu a funcționat.

În timp ce calitatea serviciilor publice a stagnat, cheltuielile cu personalul bugetar au explodat. În ultimii 10 ani, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 160%, de 2,6 ori. Însă performanța și eficiența actului public, nu!

De aceea, prin legea prezentată astăzi În același timp, angajații cu salarii mici vor primi în continuare vouchere și alte măsuri de susținere a veniturilor.

Totodată, Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată salba de consilieri, șoferi și secretare. Vor dispărea și un sfert din funcțiile de secretari de stat,

În plus, vom implementa un plan de reducere a risipei în aparatul bugetar, atât pentru administrația centrală, cât și în cea locală, companii de stat și instituții autonome. Vor fi limitate cheltuielile cu achizițiile și vor fi controale mult mai stricte pentru depășirea acestor limite. I

Prin toate aceste măsuri avem un singur scop. Acela de a însănătoși finanțele publice și de a reduce îndatorarea României pentru a putea aloca mai mulți bani acolo unde este într-adevăr nevoie: în investiții, în Educație, Sănătate și infrastructură, în producție și creare de locuri de muncă aici, în România.

Am început prin a vă spune că nu sunt adeptul inventării de noi biruri pentru mediul de afaceri corect, care își achită impozitele și taxele la stat. Și că, în opinia mea, măsurile dure trebuie luate acolo unde există fraudă, acolo unde există evaziune.

Din acest motiv, legea propusă astăzi prevede măsuri clare pentru reducerea fraudei și a evaziunii fiscale. Nu mai putem continua să ne bazăm doar pe taxele plătite corect de românii cinstiți, fie simpli cetățeni, fie antreprenori. Nu este corect ca doar unii să plătească, iar toți ceilalți să aibă doar pretenții.

Cu toții vrem un sistem de sănătate puternic și accesibil tuturor! Cu toții vrem un sistem de învățământ care să ne educe într-adevăr copiii! Cu toții vrem servicii sociale, unde părinții și bunicii noștri să fie îngrijiți corespunzător!

Dar toate acestea costă bani! Și nu pot fi construite când România are o evaziune fiscală de 10% din PIB. 160 miliarde lei. 32 miliarde euro.

De aceea, vom crește masiv amenzile și vom confisca pe scară largă bunurile provenite din evaziune. Vom impozita cu 70% tot ce înseamnă avere ilicită. Însă impozitarea cu 70% a sumelor nejustificate nu înseamnă taxarea banilor de la nuntă sau de la botez. NU! Cu 70% va fi taxat cel care nu și-a plătit corect taxele și impozitele, cel care a făcut evaziune, cel care a furat din banii pentru sănătate, pensii, educație.

De trei luni de zile, nu a fost zi în care pachetul propus astăzi să nu fie discutat, iar fiecare măsură analizată, chiar de mai multe ori, cu toți partenerii sociali – sindicate, patronate, ONG-uri, administrație locală. Pentru că eu cred că atunci când vrei reașezarea întregului sistem fiscal trebuie să discuți înainte cu toată lumea.

Modelul economic bazat pe privilegii și facilități fiscale pe care s-a mers până acum nu mai poate continua! România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei și o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB-ul României, exact cât ne-ar trebui ca să ajungem în media europeană la venituri.

Astăzi avem printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital, dar încasăm cel mai puțin TVA. Practic, mai mult de o treime nu încasăm! La impozitul pe profit încasăm doar un sfert din ce ar trebui, iar la impozitul pe venit – doar 80%.

Nu încasăm taxe, în schimb ne împrumutăm la nesfârșit, riscând blocarea banilor de la Uniunea Europeană. Așa nu vom ajunge nicăieri!

În ultimii ani s-au dat facilități fiscale imense pentru firme și diverse categorii de angajați. Logic, ca urmare a creșterii economice, ar fi trebuit ca și veniturile statului să crească. Cu toate astea, încasările au stagnat. Suntem la doar 27% din PIB. Mai mult, bugetul României astăzi se bazează pe taxele plătite de salariați, pe consumul acestora și pe investițiile publice.

Ca premier, sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite că fac profituri nu de miliarde, ci „doar” de sute de milioane. Iar interesul suprem al României este să nu ni se oprească fondurile europene și PNRR-ul, peste 70 de miliarde de euro. Și să nu fim penalizați cu o amendă de 0.5% din PIB pentru depășirea deficitului bugetar.

De asemenea, interesul suprem al României este să adere la OECD, pentru că asta ar însemna investiții de miliarde de euro în țara noastră.

Dacă nu vom face acum nimic, ar însemna să oprim dezvoltarea României și finanțările pentru construcția de autostrăzi, școli și spitale!

Eu nu vreau și nu pot accepta riscul stopării fondurilor europene și a PNRR, doar pentru că unii nu înțeleg că trebuie să fie corecți!

Am văzut tot felul de interpretări, cum că aceste decizii aduc austeritate. Adevărul este că austeritate a fost în 2010, când s-au tăiat salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul, de la 19 la 24 la sută. Atunci românii au fost sărăciți și s-a prăbușit puterea de cumpărare! Acest Guvern nu crește TVA-ul general. Acest Guvern păstrează la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente. La fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5%, la lemne de foc, energie, gaze.

În plus, cum poți vorbi de austeritate când una dintre principalele măsuri este creșterea salariului minim cu 10%, iar în construcții cu 12.5%. Să crești salariul minim pentru două milioane de oameni, din punctul de vedere al unora este austeritate. Știu, este dureros pentru anumite interese economice! Însă toți trebuie să plătim corect taxele aici, în România. Corect și echitabil!

Trebuie să facem un mediu concurențial corect, în care fiecare plătește în funcție de cât câștigă. Nici mai mult, nici mai puțin!

Taxăm suplimentar profitul băncilor și, mai ales, venim cu o nouă abordare în cazul companiilor mari, care vor plăti un impozit de minim 1% din cifra de afaceri.

Este o măsură de echitate, pe care o propun de doi ani, de când eram în Opoziție. Marile companii să plătească măcar la nivelul minim al unei companii românești. Avem însă grijă ca investițiile acestor mari firme să fie protejate, fiind eliminate din calculul acestui impozit.

Mai mult, asigurăm echitatea fiscală între contribuabili prin eliminarea graduală a excepțiilor și privilegiilor fiscale.

Sigur că vor fi întotdeauna unii care vor spune că nu este bine. Așa au spus și când am reglementat piața energiei, iar românii au plătit prețuri normale la facturile de curent și gaze. Așa au spus și când am plafonat prețurile la alimentele de bază. De aceea, vă spun și acum: măsurile fiscale propuse nu vor distruge nimic! Din contră, vor stimula dezvoltarea României!

Repet, ca să fie foarte clar: oamenii obișnuiți nu vor plăti niciun fel de taxe în plus! Vor fi supraimpozitate însă profitul excesiv, luxul și viciile!

Cine are proprietăți scumpe, de peste 500 de mii de euro sau iahturi ori mașini scumpe, este normal să plătească mai mult! De asemenea, alcoolul, tutunul, băuturile cu zahăr și, ulterior, jocurile de noroc trebuie taxate mai mult! Pentru că efectele lor devin probleme majore de sănătate publică! Iar eu nu pot asista nepăsător la distrugerea unor generații întregi!

Știu că, în aceste zile, românii de bună-credință se întreabă ce se va întâmpla cu taxele și impozitele lor, dacă acești bani vor fi bine cheltuiți sau vor ajunge prin vreun portbagaj. Înțeleg aceste îngrijorări ale românilor și tocmai de aceea, astăzi, de la tribuna Parlamentului vreau să transmit un mesaj foarte clar pentru toți cei care sunt în serviciul public, politicieni sau nu.

Această guvernare este despre reforme și economie, despre binele românilor și dezvoltarea României. Cei care vor să folosească funcția publică sau politică pentru beneficii personale nu vor fi tolerați în această guvernare și nu se vor putea ascunde după carnetele de partid.

Am văzut că, cei care clamau „fără penali”, acum fac scut în jurul penalilor din propriul partid. Spre deosebire de ei – eu și acest Guvern vom avea toleranță zero față de corupție!

Solidaritatea noastră este doar cu românii, în special cu cei care își numără banii de la un salariu la altul. Solidaritatea noastră este cu pensionarii, cărora le vom crește pensiile. Solidaritatea noastră este cu firmele care fac profit, dau locuri de muncă pentru români și își plătesc corect taxele în România.

Dar nu voi fi niciodată solidar cu cei care confundă funcția publică cu moșia proprie! Nu voi tolera niciun exces! Și le cer tuturor celor care sunt în slujba românilor să se gândească de două ori înainte de a aviza vreo achiziție. Ne putem face treaba și fără cele mai noi mașini, telefoane sau deplasări externe al căror singur scop este plimbarea.

Rețineți, dragi colegi: noi putem legifera foarte multe, dar nu putem legifera bunul-simț și responsabilitatea! Asta depinde de fiecare dintre noi!

România are nevoie de această reformă majoră, iar eu sunt pregătit să mi-o asum! Este singura șansă pentru a continua dezvoltarea acestei țări, singura șansă pentru a crește nivelul de trai al generațiilor actuale și viitoare!

Prin urmare, doamnelor și domnilor, având în vedere toate argumentele expuse mai sus, în temeiul articolului 114 din Constituția României, Guvernul își angajează răspunderea asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

***

Marți, 26 septembrie 2023, începând cu ora 18.00, va avea loc ședința comună a Camerei Deputaților şi Senatului pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

***

Marți, 26 septembrie 2023, Senatul a publicat următoarele documente privind proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung”:

Adresa de înaintare
Hotărâre
Proiect de lege
Avizul Consiliului Legislativ
Avizul Consiliului Economic și Social

***

Luni, 25 septembrie 2023, Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat: „Guvernul a aprobat astăzi proiectul de lege privind oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii și asigurarea echității fiscale în România, după ce au fost dezbătute observațiile de la ministerele avizatoare. Față de forma lansată în consultare publică de Ministerul Finanțelor, am să menționez câteva modificări care merită precizate.

(…) Revenind la modificările aprobate la proiectul de lege pentru care Guvernul își va angaja răspunderea în fața Parlamentului, menționez următoarele actualizări: bonurile de masă vor fi acordate ca și până acum, însă Ministerul de Finanțe are termen o săptămână pentru a propune Executivului un proiect de ordonanță de urgență care va limita comisioanele implicate în acest proces de distribuție a bonurilor de masă. De asemenea, taxa pe valoare adăugată pentru biletele la spectacole, concerte, evenimente culturale și sportive, va fi de 9%.

O mențiune și în ceea ce privește calculul impozitului pentru companiile multinaționale. Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiții, vor fi scăzute și accizele care reprezintă, de asemenea, o taxă, iar impozitul va rămâne la 16 procente din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunțate mai devreme. Pentru instituțiile de cultură cu mai puțin de 50 de angajați, oportunitatea de comasare va reveni autorităților locale. A fost, de asemenea, eliminat pragul de 2,5% din bugetul autorităților locale, pentru care acestea pot finanța evenimente culturale sau sportive sau recreative. Pragul de 2,5% este însă din fondurile colectate în nume propriu la nivelul acestor autorități locale.

În scurt timp, proiectul va fi trimis către Parlament pentru formularea de amendamente, în termenul care va fi stabilit în ședința comună a birourilor permanente de la Senat și Camera Deputaților.

Ulterior, în cadrul unei noi ședințe de guvern, vor fi dezbătute și încorporate amendamentele acceptate, urmând ca guvernul să-și asume răspunderea în parlament pe acest proiect, în ședință comună a celor două camere, potrivit reglementărilor constituționale.”

***

Guvernul României, în cadrul ședinței din 25 septembrie 2023, a adoptat proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

Prezentul act normativ reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României pe termen lung astfel încât Statul Român și unitățile sale administrativ teritoriale să poată susține din fonduri publice finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor la un nivel calitativ și competitiv impus de standardele europene prin regulamentele existente în acest sens.

Prezentul act normativ reglementează următoarele categorii de măsuri specifice:

a) măsuri financiar-fiscale pentru a asigura o utilizare eficientă a resurselor fiscale ale Statului Român, a gestiona corespunzător prin politici fiscale prudente zonele de optimizare fiscală, a restructura și gestiona facilitățile fiscale în perioade de deficit bugetar excesiv, a asigura gestionarea dezechilibrelor fiscale din marile sisteme publice;

b) măsuri pentru a înlătura risipa de fonduri publice dar și pentru a administra patrimoniul statului și activele publice prin intermediul operatorilor economici deținuți de Statul Român, unitățile administrativ teritoriale precum și de alte entități publice;

c) măsuri pentru asigurarea conformării fiscale în scopul sancționării faptelor și actelor de comerț considerate ilicite dar și pentru a sancționa faptele contravenționale în domeniul fiscal pentru a consolida disciplina financiar-fiscală precum și pentru a valorifica în mod corespunzător resursele fiscale ale Statului Român și a unităților sale administrativ teritoriale

Obiectivele prezentului act normativ sunt:

a) utilizarea eficientă a resurselor fiscale ale Statului Român prin gestionarea prudentă a zonelor de optimizare fiscală, respectiv pentru a asigura un tratament egal, nediscriminatoriu și transparent al tuturor plătitorilor de impozite și taxe;

b) restructurarea facilităților fiscale mai ales a acelor categorii de facilități fiscale care și-au atins obiectivele, cu o perioadă de implementare care le-a asigurat sprijin pentru plătitorii de impozite și taxe în calitate de beneficiari iar menținerea acestora nu se mai justifică în perioade de deficit bugetar excesiv;

c) înlăturarea dezechilibrelor fiscale din marile servicii publice, în special cele din domeniul sănătății publice ca urmare a existenței unui număr mare de plătitori de impozite și taxe care sunt scutiți de la plata acestora iar prin aceasta sunt cauzate deficite bugetare nesustenabile pentru bugetul public cu impact major asupra
întregii populații beneficiare de servicii publice;

d) instituirea unei discipline fiscale pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, pentru a asigura plata unui impozit pe profit minimal inclusiv pentru a înlătura practicile de transfer a capitalurilor de către marile corporații care funcționează pe teritoriul României dar și pentru a implementa un nivel ridicat de disciplină fiscală în domeniul impozitului pe profit;

e) utilizarea eficientă a fondurilor publice alocate pentru finanțarea diferitelor categorii de servicii publice atât la nivelul autorităților publice centrale, autorităților publice locale, instituțiilor publice de interes național și local precum și pentru finanțarea diferitelor categorii de servicii publice atât la nivelul autorităților publice centrale, autorităților publice locale, instituțiilor publice;

f) descentralizarea unor servicii publice de interes național și trecerea acestora în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice locale inclusiv a patrimoniului și resurselor;

g) administrarea eficientă a patrimoniului public de interes național și local precum și activelor publice, asigurarea performanței economice a operatorilor economici deținuți de stat și unitățile administrativ teritoriale sau de alte entități publice;

h) creșterea conformării fiscale prin măsuri specifice de sancționare a faptelor și actelor de comerț care nu îndeplinesc condițiile legale precum și prin extinderea unor unor măsuri specifice cum sunt: factura electronică, sigiliul electronic al mărfurilor, utilizarea informațiilor din casele de marcat electronice sau prin sancționarea unor fapte contravenționale specifice;

:: Proiectul
:: Referatul de aprobare

***

Marți, 19 septembrie 2023, Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

:: Proiectul
:: Referatul de aprobare

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership