Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
7 comentarii

Vulpea și strugurii acri
06.12.2020 | Andra-Roxana TRANDAFIR (ILIE), Dragoș PÂRGARU

Secţiuni: Drept penal, Opinii, Selected, UNIVERSITARIA, VARIA (alte surse)
JURIDICE - In Law We Trust
Andra-Roxana Trandfir

Andra-Roxana Trandafir

Dragoș Pârgaru

Dragoș Pârgaru

Superficialitatea și aproximarea cercetării își trăiesc ani de glorie în prea multe domenii. CV-urile sunt pline de conferințe plătite de societățile „marilor” vorbitori, articolele se scriu multe și singure cu Ctrl-C și Ctrl-V, uneori din argumentele celor care plătesc avocatul (cei în cauză știu la ce ne referim), opiniile se reduc la capacitatea traducerii din limba engleză în limba română. Dincolo de incapacitatea noastră de a ne declara de acord cu plagiatul, să fie și conferințe de tipul celor amintite, să fie și articole de toate felurile. Dar de la a le accepta existența la a accepta că se poate face din ele un titlu de validare științifică este o cale lungă.

Am publicat recent un articol împreună cu doi colegi doctoranzi; în material analizăm răspunsurile oferite de studenți la un chestionar privind problematica pedepsei cu moartea.

Aflăm că, și mai recent, în spațiul public, recte Facebook, a avut loc un „schimb de idei” referitor la articolul nostru între persoane cu o anumită vizibilitate în spațiul juridic românesc și chiar cu tendințe spre imaginea de cercetător. Printre altele, participanții la „schimbul de idei” se întreabă „ce-o fi fost în capul ăstora care au abordat subiectul”, ne acuză de autosuficiență „că doar primii sunt profesorii lor, la ce ne putem aștepta?”, de chinuirea doctoranzilor să realizeze studii (ne iertați, Valentina și Florin, nu-i așa?), în baza citirii „și a altor lucrări ale autorilor cu pricina” (ca întotdeauna, nemenționate) solicită o reformă a învățământului universitar juridic și, finalmente, constată că la Drept au fost „muuuuulți comuniști, care, mai apoi, au devenit mari și au făcut pui”. Iar acestea sunt numai câteva extrase.

Am stat în cumpănă în legătură cu oportunitatea unui răspuns. Poate că varianta mai înțeleaptă (sugerată de unii prieteni – mulțumim!) ar fi fost să ignorăm, lăsând anii și rezultatele muncii să vorbească de la sine. Însă, cât să mai tăcem într-un mediu în care tot mai mult se confundă popularitatea pe Instagram cu competența științifică?

Mai întâi, despre subiectul articolului. Este ușor să susții lipsa de relevanță practică a studiului în condițiile unei viziuni juridice limitată la spațiul carpato-danubiano-pontic. Știm, certurile cu magistrații și poziționările în salvatori ai drepturilor vând mai bine. Și sunt demersuri mai facile, nu consumă timp, știm. Cine mai îndrăznește să abordeze subiecte teoretice, conceptuale, aflate la limita dintre drept și multe altele este retrograd, pui de comunist. Am face lista cercetătorilor din Olanda, Marea Britanie, Italia, Franța, Statele Unite ale Americii care numai în ultimii ani au publicat studii importante despre pedeapsa capitală. Da, știm, pentru că avem capacitatea să facem lista aceasta în urma lecturilor inaccesibile nemulțumiților de profesie, nu suntem decât exponate ale unui învățământ juridic ce trebuie reformat. Prea des în vremurile noastre, se uită că scopul unei cercetări e să dea naștere unor dezbateri științifice, nu unor reacții viscerale lipsite de fundament juridic.

În plus, pare un paradox: studiul e lipsit de relevanță, dar ne mirăm că 30% din studenți sunt de acord cu pedeapsa cu moartea. Mai mult, dacă respectivii comentatori ar fi citit cu atenție articolul, ar fi văzut că acest procent este cu mult mai mare în rândul populației generale. Poate, dacă ar urmări inițiativele legislative, ar vedea și că, pe acest fond, au existat propuneri privind reintroducerea pedepsei cu moartea. Nu prea pare un subiect „congelat în societatea românească”, nu-i așa? Ar trebui oare să nu mai vorbim despre nazism, genocid și alte subiecte sensibile doar pentru că le considerăm niște orori imposibil de repetat? Realitatea ne arată că nu este deloc așa.

Poate că supărarea derivă din faptul că articolul nostru nu a început cu „huooo, anatema celor care au spus că sunt de acord cu pedeapsa cu moartea!!!”. Desigur, poate în viitor, la orice invitație în spațiul european adresată unui profesor important de la Yale, Harvard sau Stanford, îl/o întrebăm pe aeroport ce părere are despre pedeapsa cu moartea. Dacă spune că este de acord, fie facem retur, fie îi organizăm câteva ședințe la psiholog, astfel cum se cere pentru studenți. Dar vai, asta ar însemna să aducem subiectul în discuție și nu știm „ce ar fi în capul nostru”.

Pentru a nu rămâne cu impresia că noi, cadrele didactice, îi împingem pe săracii studenți pe calea regresului și facem apologia ghilotinei, haideți să vă spunem și părerea noastră. Suntem împotriva pedepsei cu moartea. Categoric și fără excepții. Iar studenții noștri știu asta și ne știu și argumentele. Dar dacă alții sunt obișnuiți cu militantisme, ne iertați că noi, în articolele științifice preferăm să lăsăm de-o parte militantismul. Sau, dacă cineva are impresia că ne judecăm studenții în funcție de fiecare răspuns, că îi punem la zid pentru că îndrăznesc să fie sinceri în opiniile lor, că nu au voie să greșească, se înșală amarnic. Ne iubim studenții. Chiar și când nu suntem de acord cu ei, chiar și când denaturează adevărul.

Vulpea, când nu ajunge la struguri, spune că sunt acri. Departe de noi gândul de a apăra o pretinsă perfecțiune a învățământului juridic universitar. Din păcate, nu este imaculat. Dar este mai bun decât ar fi în multe alte ipostaze. Departe de noi gândul de a apăra in corpore colectivele didactice. Dar sunt mult mai bune decât ar fi cu alți membri (sic!).

Și în tot acest peisaj, pentru noi, tristețea majoră este că științele penale au devenit jucăria unui număr prea mare de persoane. Noi, „puii de comuniști” suntem niște visători care se chinuie să citească, să gândească și să scrie în timp, care evoluează lent și care stau să caute în baze de date. Suntem naivii care așteaptă validarea organică a calității de specialist, care visează că munca ne va fi recunoscută pe baza muncii. Poate că era mai simplu să ne trezim într-o dimineață și să scriem pe Facebook că suntem specializați în drept penal doar pentru că am trecut într-o zi să ne salutăm un coleg la sala de penal de la Curtea de Apel sau am participat la o amânare.

Am tăcut prea mult. Iar tăcerea permite impostorilor să își facă loc, insidios, în spațiul cercetării juridice. Reperele s-au șters; dintr-o mare de postări populiste, e la îndemână să alegi și să îți faci idoli din postaci. E și vina noastră că s-a întâmplat asta. No more, de acum înainte.

Doar ca idee, la scrierea articolului au existat contribuții efective din partea fiecărui autor. Pe capitole. Nu este oportun să pretindă nimeni specializarea în „relații de muncă” pentru că ar fi „observat” chinuirea unor doctoranzi. Nu a fost cazul.

Lector univ. dr. Andra-Roxana Trandafir
Asist. univ. dr. Dragoș Pârgaru
Facultatea de Drept, Universitatea din București

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

7 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti