Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Articole Drept civil Drept penal Next Opinii Povești juridice SELECTED

Moartea Lupului, răzbunarea Caprei și-o devoluțiune

3 decembrie 2022 | Andreea MITROI

Andreea Mitroi

Andreea Mitroi

I. Introducere

La 30 aprilie 1865 intră în vigoare primul Cod Penal român (în continuare „VCP” sau „Codul Cuza”), sub influențe franceze și prusiene, consacrând principiul legalității incriminării și pedepsei. Șapte luni mai târziu este publicată opera Capra cu trei iezi în revista Convorbiri literare. Moment determinant pentru precedentul judiciar al vremurilor, este schițat cadrul unui omor comis cu precugetare sau cu pândire, în exprimarea arhaică a legii [art. 226 VCP].

Un secol jumătate și patru reglementări mai târziu, Noul Cod Penal din 2009 (în continuare „NCP”) consacră denumirea de omor calificat aceleiași fapte recunoscute de Codul Cuza. Atât restrângerea aplicabilității legii penale la infracțiunile săvârșite cât timp se află în vigoare, consacrată de art. 3, cât și principiul legii mai favorabile, consacrat în art. 5, determină o analiză a faptelor în acord cu vechea reglementare, în măsura în care admitem că pedeapsa muncii silnice pe viață este părtinitoare inculpatului în comparație cu minimul pedepsei de 15 ani de închisoare prevăzut de noua reglementare.

Pe de altă parte, motivele enumerate anterior contravin scopului acestei lucrări, de a desăvârși încadrarea juridică a faptelor comise. Prin urmare, evenimentele vor fi preponderent analizate în acord cu legea nouă. Mai mult, situațiile juridice regăsite în poveste vor fi interpretate în funcție de materie, după cum urmează: I) Introducere; II) Aspecte de drept penal – A. Omorul, B. Violarea de domiciliu, C. Nedenunțarea, D. Înșelăciunea; II) Aspecte de drept civil; III) Concluzii.

II. Aspecte de drept penal

A. Omorul

Povestea debutează cu săvârșirea unei infracțiuni de omor sub forma calificată a premeditării, incriminat de legiuitor prin art. 189 lit. a) NCP, cunoscut, de altfel, și de Codul Cuza sub denumirea de asasinat. VCP definește asasinatul ca pe omorul comis cu precugetare sau cu pândire. Se considera precugetare „atunci când, mai înaintea faptei, s’a făcut hotărîre de a se porni asupra vieţei unei persoane”, precum pândirea era definită ca fapta „de a aştepta pe cineva, oare-care timp, într’unul ori mai multe locuri, să-l omoare”. Spre deosebire de vechea reglementare, doctrina contemporană NCP stabilește trei condiții necesar a fi îndeplinite în reținerea omorului cu premeditare:
i) latura subiectivă, transpusă prin adoptarea unei rezoluții infracționale de către lup;
ii) latura obiectivă, definită de exteriorizarea acestei rezoluțiuni infracționale;
iii) intervalul de timp între momentul cugetării asupra faptei și executarea ei.

Circumstanțele în care a acționat lupul sunt descrise în detaliu de povestitor: „de mult pândea vreme cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei, când vorbea capra cu dânşii”. Astfel, latura subiectivă, transpusă prin rezoluția infracțională, este evidențiată de chibzuirea anterioară a Lupului asupra faptei. Latura obiectivă exteriorizează rezoluția prin acte de pregătire, precum alegerea momentului de timp care să favorizeze comiterea infracțiunii- plecarea mamei de acasă. Intervalul de timp între cugetarea lupului asupra omorului și omorul propriu-zis, necesar reținerii variantei agravante a omorului, se observă cu celeritate prin adverbul de mult.

În ceea ce privește calificarea faptei prevăzute de legea penală, va fi reținută o infracțiune unică săvârșită printr-o pluralitate de elemente circumstanțiale, datorită întrunirii împrejurărilor consacrate de art. 189 lit. f)- omorul săvârșit asupra două victime, respectiv lit. h)- omorul săvârșit prin cruzimi[1].

Mai mult, Înalta Curte de Casație și Justiție condiționează reținerea circumstanței agravante a comiterii omorului prin cruzimi de două elemente: „pe de o parte, ferocitatea acțiunii de ucidere, prin procedee cauzatoare de suferințe prelungite și de maximă intensitate” și „pe de altă parte, provocarea unui sentiment de oroare persoanelor care au cunoștință de fapta de omor și de procedeele folosite[2]. Se constată că Lupul-inculpat l-a luat pe primul ied “de gât, îi răteză capul pe loc şi-l mănâncă”, îl “înşfăcă de urechi şi-l flocăieşte şi-l jumuleşte” pe cel de-al doilea, precum și “aşază cele două capete cu dinţii rânjiţi în fereşti, de ţi se părea că râdeau; pe urmă unge toţi păreţii cu sânge, ca să facă şi mai mult în ciuda caprei”, ceea ce dovedește întrunirea elementelor de ferocitate în comiterea infracțiunii și sentimentul de oroare provocat publicului, determinante în individualizarea faptei.

Nu în ultimul rând, infracțiunea de omor calificat comis prin cruzimi poate fi reținută și în sarcina Caprei. Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat prin Decizia 84/2014 opinia potrivit căreia uciderea prin incendiere reprezintă omor prin cruzimi: „utilizarea unor substanțe inflamabile – de natură a cauza suferințe suplimentare victimei, întrucât, în caz de incendiere, decesul survine după o suferință prelungită, de intensitate deosebită, determinată de arsurile corporale- se încadrează în noțiunea de cruzimi”[3]. Opinia doctrinară exprimată în acest sens condiționează existența cruzimilor de o chinuire suplimentară a victimei în cazul incendierii, ceea ce presupune ca aceasta să fie în viață la momentul exercitării violențelor excesive[4]. Întrunirea condiției se observă cu celeritate din dialogul dintre Lup și Capră: „– Văleu, cumătră, tălpele mele! Mă rog, scoate-mă că-mi arde inima-n mine!; – Cumătră, mă pârlesc, ard de tot, mor, nu mă lăsa!”.

În ceea ce privește infracțiunile de omor săvârșite în poveste, decesul Lupului este o cauză de încetare a procesului penal expres prevăzută de C. proc. pen. în art. 16 lit. (f), care va împiedica punerea în mișcare a acțiunii penale. În schimb, în ceea ce o privește pe Capră, persoana vătămată a întregii povești (în sensul în care înțelegem noțiunea ca pe o persoană care a suferit o vătămare morală cf. art. 79 din C. proc. Pen., nu ca pe subiect pasiv al primei infracțiuni de omor[5]), aceasta va putea fi condamnată pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat și nedenunțare în concurs real, precum va fi analizată acestă din urmă infracțiune în subtitlul C).

B. Violarea de domiciliu

Ultimul capitol al Titlului I din C. Pen. incriminează faptele ce aduc atingere domiciliului și vieții private. Principiul constituțional al inviolabilității domiciliului, regăsit în art. 27 din Constituția din 1991, își are rădăcinile în art. 19 din Constituția României de la 1866, care prevedea că proprietatea este neviolabilă. NCP sancționează nerespectarea principiului prin incriminarea faptei de violare de domiciliu în art. 224.

Elementul material al laturii obiective specific variantei tip a infracțiunii constă în acțiunea de a pătrunde într-un domiciliu. Acesta este dublat de două condiții esențiale pentru întregirea laturii obiective: pătrunderea fără drept și fără consimțământul celor care locuiesc în domiciliul respectiv. Condiția lipsei consimțământului este întrunită prin existența unui viciu – error in personam – sub influența căruia se aflau Iezii la momentul pătrunderii Lupului în domiciliu, care poartă asupra invocării calității mamei de către Lup.

Art. 224 alin. (2) NCP prevede varianta agravantă a infracțiunii, în forma a trei ipoteze distincte, dintre care una interesează: comiterea faptei prin „folosirea de calități mincinoase”. Lupul invocă relațiile de rudenie cu victimele în vederea creării aparenței unui temei justificat pentru a pătrunde în domiciliu[6], detaliu suficient în reținerea condiției pătrunderii fără drept.

În ceea ce privește latura subiectivă, vinovăția poate fi exprimată atât prin intenție directă, cât și prin intenție indirectă. Lupul prevede cel puțin o urmare a acțiunilor sale pe care o dorește, și o urmare pe care nu o dorește, dar o acceptă[7]. Astfel, făptuitorul urmărește săvârșirea unui omor, însă, ceea ce nu urmărește, dar acceptă, este urmarea imediată a infracțiunii de violare de domiciliu- încălcarea dreptului la inviolabilitatea domiciliului. Prin urmare, este vinovat de săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prin intenție indirectă.

C. Nedenunțarea

Legiuitorul a ales incriminarea faptei de nedenunțare a unor infracțiuni de o gravitate deosebită. Astfel, prin art. 266 C. pen., este incriminată nedenunțarea, ca fapta persoanei care, luând cunoștință de comiterea unei fapte prevăzute de legea penală contra vieții (…) nu înștiințează de îndată autoritățile. Este adevărat că alin. (3) prevede o cauză de nepedepsire pentru membrii de familie, în accepțiunea art. 177 prevăzut de C. pen., dar indiciile aduse de poveste sunt determinante în calificarea relației dintre subiecți: “(…) nănaşul nostru şi prietenul dumitale, cumătrul lup”. Doctrina se limitează să clarifice faptul că nu sunt membri de familie cei aflați în relații de afinitate, acest din urmă termen fiind definit ca „legătura de rudenie creată prin căsătorie între unul dintre soți și rudele celuilalt soț”. Relația de cumătrie fiind definită ca relația socială clădită pe raportul dintre nași și părinții copilului botezat, determină imposibilitatea de a reține cauza de nepedepsire.

În ceea ce privește infracțiunea de nedenunțare săvârșită de Mezin, acesta s-ar putea bucura de cauza de neimputabilitate prevăzută de art. 27 NCP, care prevede că nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de un minor, care la data comiterii acesteia nu îndeplinea condiţiile legale pentru a răspunde penal. Așadar, în funcție de vârsta de la data comiterii infracțiunii, legea instituie fie o prezumție absolută de lipsă de discernământ, pentru minorii de până la 14 ani, fie o prezumție relativă a lipsei de discernământ în cazul minorilor cu vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani.

Din punct de vedere procedural, acțiunea penală nu va putea fi pusă în mișcare din cauza survenirii unui impediment: cauza de neimputabilitate exprimată prin minoratul Mezinului ca motiv de achitare în procesul penal, prevăzută expres de art. 16 lit. (d) C. proc. pen..

D. Înșelăciunea

Caracteristicile personajelor și cadrul înfățișat de povestitor conduc la o aparentă reținere a infracțiunii de înșelăciune. Este adevărat că elementul material al infracțiunii este întâlnit sub forma inducerii în eroare, prin crearea unei imagini deformate asupra realității de către Lup, care prezintă ca adevărată o faptă mincinoasă. Doctrina caracterizează ipoteza ca pe o situație tipică de amăgire sau de păcălire, în care autorul se bazează pe naivitatea victimei[8].

În schimb, esențial pentru reținerea infracțiunii este determinarea dacă în speță acțiunea de inducere în eroare s-a realizat în cadrul unor relații de ordin patrimonial. Astfel, tipicitatea infracțiunii nu se realizează când amăgirea se înfăptuiește în relații nepatrimoniale, precum este cazul în poveste. Mai mult decât atât, intenția Lupului de a ucide nu coincide cu forma de vinovăție necesară pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, mai concret intenția directă calificată prin scopul de a obține, pentru sine sau pentru altul, un folos material injust[9].

III. Aspecte de drept civil

Principiul nulla este viventis hereditas își găsește aplicabilitatea în art. 954 alin. (1) C. Civ., conform căruia „Moștenirea unei persoane se deschide la momentul decesului acesteia”. Condițiile generale ale dreptului de a moșteni care interesează în speța de față sunt capacitatea succesorală și vocația succesorală, în contextul reținerii în plan penal a infracțiunii de omor calificat asupra a două victime, concluzie care poate conduce spre consecința reținerii decesului în aceeași împrejurare, respectiv în același moment.

De o importanță deosebită este însă „stabilirea orei, eventual a minutului morții în cazul în care două persoane cu vocație succesorală reciprocă au decedat la aceeași dată”. Ora și minutul morții pot fi dovedite prin orice mijloc de probă, inclusiv prin declarațiile martorilor[10]. Prin urmare, relatările Iedului Mezin în dialogul cu Mama permit stabilirea ordinii decesului celorlați iezi “– Şi frate-meu cel mare, (…) fuga la uşă să deschidă. – Ș-atunci? – Atunci, eu m-am vârât iute în horn, şi frate-meu cel mijlociu în cherşin, iar cel mare, după cum îţi spun, se dă cu nepăsare după uşă şi trage zăvorul!”. Rezultatul este că, pe de o parte, la succesiunea Iedului Mare vor veni Iedul Mijlociu, Mezinul (colaterali privilegiați) și Mama (ascendent privilegiat). Pe de altă parte, la succesiunea Iedului Mijlociu vor veni Mezinul și Mama.

Ipoteza tipică reglementată de art. 978 C. Civ. este situația colateralilor privilegiați care vin la moștenire în concurs cu unul dintre ascendenții privilegiați. Astfel, acesta din urmă va culege un sfert, iar colateralii, indiferent de numărul lor, restul de trei sferturi. Prin urmare, moștenirea Iedului Mare va fi împărțită după cum urmează: 1/4 din moștenire va fi atribuit Mamei, iar restul de 3/4 va fi împărțit în mod egal între Mezin și Iedul Mijlociu- 3/8 fiecare.

Având în vedere că, la deschiderea succesiunii Iedului Mijlociu, în patrimoniul acestuia se regăsește și cota de 3/8 din moștenirea lăsată de Iedul Mare, aceasta va fi transferată prin mecanismul retransmiterii dreptului de opțiune succesorală în patrimoniul celor aflați în viață la data împărțirii succesiunii, după cum urmează: Caprei îi revine ¼ (cota obișnuită din succesiunea Iedului Mijlociu) + ¼ din cota de 3/8 (cota obișnuită din partea care s-ar fi cuvenit Iedului Mijlociu la momentul deschiderii succesiunii Iedului Mare) + ¼ (cota obișnuită din succesiunea Iedului Mare), iar Mezinul va primi ¾ (din succesiunea Iedului Mijlociu) + ¾ din 3/8 (din cota care ar fi revenit Iedului Mijlociu la momentul deschiderii succesiunii Iedului Mare) + 3/8 din moștenirea lăsată de Iedul Mare, în considerarea aceleiași logici.

IV. Concluzii

Dreptul are un profund caracter social, în sensul în care fiecare element de fapt din viața de zi cu zi poate declanșa mecanismele unei instituții juridice. După cum am demonstrat, povestea ”Capra cu Trei Iezi” relatează, în fine, un conglomerat de întâmplări sociale cu valență juridică.

Prin urmare, identificăm cu precădere multiple aspecte de drept penal ce surprind firul narativ al textului, cât și aspecte de drept succesoral, ca o consecință firească a urmărilor provocate de săvârșirea unor fapte penale (i.e. omorul).


[1] V. Cioclei; Drept Penal- Partea Specială I; ed. 6; p. 38; par. 3
[2] Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia nr. 3505/ 2008; Tribunalul Tulcea, Decizia 125/2011
[3] Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia nr. 84/2014
[4] V. Cioclei; Drept Penal- Partea Specială I; ed. 6; p. 37; par. 2
[5] Costea Andrei Iustin, Subiectul pasiv al infracțiunii și persoana vătămată prin comiterea acesteia. Analiză comparativ a celor două noțiuni din prisma constituirii ca parte civilă în procesul penal, Revista Themis, 2020
[6] v. V. Cioclei; Drept Penal- Partea Specială I; ed. 6; p. 236; par. 3
[7] M. Udroiu; Fișe de Drept Penal, Partea generală; Ed. 2; p. 80
[8] V. Cioclei; Drept Penal- Partea Specială I; ed. 6; p. 369; par. 5
[9] O.A Stoica, Drept Penal- Partea Specială, 1970, p. 170; Gh. Diaconescu, Infracțiunile în Codul Penal Român, vol. I, Ed. Oscar Print, 1979, p. 434; I.C.C.J, Decizia 1074/2014
[10] Francisk Deak, Romeo Popescu, Tratat de Drept Succesoral, Vol. I, Moștenirea Legală, p. 61


Student Andreea Mitroi, Facultatea de Drept a Universității din București, câștigătoare a Marelui Premiu al concursului Interpretări juridice ale poveștii Capra cu trei iezi

* Acest text este publicat în cadrul concursului Interpretări juridice ale poveștii Capra cu trei iezi. Datorită faptului că numărul lucrărilor foarte bune a depășit cu mult numărul premiilor puse în joc, am creat o secțiune special dedicată: Povești juridice.

Invităm profesioniștii dreptului să aprecieze lucrările studenților și să acorde premii speciale, în măsură în care apreciază ca fiind remarcabile lucrările publicate.

Pentru a citi și alte lucrări din cadrul concursului, precum și pentru a-i cunoaște pe membrii juriului, click aici.

Citeşte mai mult despre , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership