« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

O teorie a unui nou sistem de drept internațional. Legitimitatea reformei. Justice, Legitimacy and Self-Determination: Moral Foundations for International Law de Allen Buchanan
15.12.2020 | Andra CENAN-GLĂVAN

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare
Andra Cenan-Glăvan

Andra Cenan-Glăvan

Allen Edward Buchanan este profesor de Filosofie în cadrul Duke University și profesor de Filosofie a Dreptului Internațional al Dickson Poon School of Law, King’s College London. În cadrul carierei sale, Buchanan și-a concentrat atenția, mai ales în ceea ce privește lucrările pe care le-a publicat, asupra unor subiecte precum etică bio-medicală, justiție socială și justiție internațională, incluzând aici noțiuni despre fundamentele dreptului internațional.

Justice, Legitimacy, and Self-Determination: Moral Foundations of International Law[1] este una dintre cele mai recente publicații ale lui Buchanan. Apărută în 2003 sub auspiciile Oxford University Press, lucrarea lui Buchanan atinge numeroase provocări cu care se confruntă dreptul internațional de la finele Războiului Rece și conturează o teorie a ordinii juridice mondiale pe care o aplică acestor conflicte și discuții regăsite adesea în cercurile politice și academice ale timpurilor noastre.

Chiar din primul capitol al lucrării, intitulat: The Idea of a Moral Theory of International Law, Buchanan vorbește despre experiențele colective recente care reliefează eșecul statelor care dețin resursele necesare de a se angaja în promovarea și apărarea statului de drept, the rule of law. De la răspunsul inconsistent al comunității internaționale asupra disoluției Iugoslaviei, până la încercarea nereușită de a reconstrui o ordine civilă spulberată în Somalia sau chiar paralizia în fața genocidului din Rwanda, se poate afirma că încercările de a integra preeminența dreptului în relațiile internaționale s-au dovedit a avea rezultate dezamăgitoare.

Deficitul nu este reprezentat de lipsa unor principii de drept, spune autorul, ci de faptul că nu există un set coerent de principii normative care să ghideze relațiile internaționale. În acest sens, se poate observa că aproape toate părțile unui conflict internațional invocă numeroase principii de drept, inconsecvente de cele mai multe ori unul cu celălalt. De exemplu, în timpul crizei din Iugoslavia principalele puteri vestice s-au folosit, uneori, de principiul integrității teritoriale a statelor, iar alteori de principiul uti possidetis pentru a-și argumenta neimplicarea, imposibilitatea de a reacționa. Buchanan ajunge la următoarea concluzie: există o incoerență a principiilor de drept internațional care permit statelor să nu respecte preeminența dreptului, aceleași principii folosite de statele vestice fiind invocate și de Milošević și Tudjman odată cu nesocotirea crasă a drepturilor omului.

Buchanan vorbește despre o teorie morală sistemică a dreptului internațional care, chiar dacă se va dovedi a fi insuficientă pentru a oferi o soluție acceptabilă pentru conflictele etnice, statele eșuate și terorismul la nivel global, este cu siguranță necesară. Acesta susține că un deziderat politic care nu este ferm ancorat într-un set consistent de principii și valori morale este destinat să eșueze.

Înaintând în “miezul” lucrării lui Buchanan se discută despre legitimitatea sistemului judiciar internațional, despre auto-determinare si secesiune, ca în final să se ridice problema unei reforme, sau mai degrabă, a moralității unei reforme a sistemului de drept internațional și principiile propuse pentru realizarea unei astfel de reforme.

Buchanan vorbește despre moralitatea actelor ilegale care s-ar putea dovedi necesare pentru ca reformele pe care el le propune să poată deveni realitate. Acesta discută dacă este necesar un cadru legal mai permisiv pentru intervenția statelor în cazul crizelor internaționale umanitare, al tulburărilor sociale tulburate sau al atacurilor teroriste.

Preocuparea lui Buchanan în aceste secțiuni finale ale cărții sale este de a respinge absolutismul juridic, refuzând să accepte că în dreptul internațional, sau cel puțin în ceea ce privește cele mai elementare reguli ale acestuia, nu este practic niciodată justificată din punct de vedere moral încălcarea legii în scopul reformării ei, astfel încât să servească mai bine dreptății. Autorul continuă prin a-l da exemplu pe Martin Luther King, care a încălcat legi ale Statelor Unite încercând să le elimine din sistemul judiciar american. Desigur, acțiunile lui M. L. K. sunt justificate moral, fără să mai conteze faptul că Martin Luther King beneficia și de un argument juridic pentru acțiunile sale prin decizia Curții Supreme, Brown c. Board of Education. În acest sens, Buchanan susține că dacă cetățenii din Cambogia, spre exemplu, ar fi încălcat sistemul legal impus de Khmerii Roșii pentru a preveni teribilele acte de încălcare a drepturilor omului ce au urmat, fără a avea o justificare legală precum M.L.K, actele lor ar fi fost în orice caz justificate din punct de vedere moral.

Această discuție a moralității încălcării status quo-ului pentru a îmbunătăți sistemul actual este în continuare o discuție aprinsă între academicieni, unii condamnând actele ilegale ale unei reforme întrucât, în perspectiva lor, cel care le comite nu dă dovadă de fidelitate față de drept făcându-se vinovat de vanitate și imperialism moral, impunând-și viziunile despre dreptate asupra celorlalți.[2]

Pentru a încheia asemenea lui Buchanan și putând fi doar de acord cu afirmațiile de final ale profesorului, în lipsa unui dialog referitor la fundamentele morale ale dreptului internațional și o analiză critică a moralității reformei judiciare internaționale, calea cu cea mai mică rezistență este probabil să reprezinte și distrugerea sistemului fără a se mai putea prevedea reconstruirea acestuia. Noi structuri juridice trebuie dezvoltate înainte de a abandona actualele limite juridice privind exercitarea puterii și preeminența dreptului.

Citate:

„When I say that moral theorizing about international law is needed, I do not mean something grandiose. I mean that there is a need for self-conscious, systematic moral reasoning, the attempt to produce an interrelated, mutually supporting set of prescriptive principles that will provide substantial guidance for at least most of the more important issues with which international law must deal or which it could profitably address.”[3]

“Whether international law will deteriorate or flourish will depend upon whether the idea of the rule of law comes to be embodied in new, more responsive institutional structures, within which new, more sensitive principles will be appropriately applied.”[4]

“The pivotal point is that we cannot simply assume unreflectively and without any serious attempt at justification that the path to moral progress in international law lies exclusively within the confines of the UN-based system or that there is only one path. Nor can we assume that at every point in the development of international law, there will be only one system of law. Progress may occur through the development of parallel and sometimes competing law-like systems of rules in distinct but also sometimes overlapping domains of competence.”[5]

CE MI-A PLĂCUT:

Allen Buchanan scrie despre reformă într-o manieră care permite cititorului să își construiască un punct de vedere propriu. Cartea oferă sentimentul de dialog cu autorul, iar momentele de respiro între elementele importante, dar dure, ale cărții sunt bine-venite și pun la cale un tango al informațiilor cu o nouă perspectivă asupra relațiilor internaționale căreia nu mulți dintre noi i-am fi oferit timp de gândire, dacă nu era pentru cartea lui Buchanan. Acesta m-a surprins prin condeiul său și modul de a prezenta opinii dizidente și m-a inspirat să prefer un sistem care nu se ancorează în propria-i ignoranță.

CE NU MI-A PLĂCUT:

Cu siguranță nu am știut la ce să mă aștept când am început această lectură.


[1] Allen, Buchanan, Justice, Legitimacy, and Self-Determiantion: Moral Foundations for International Law, Oxford University Press, 2003, disponibilă aici.
[2] Alfred Rubin, Ethics and Authority in International Law, esp. 70–206; J. S. Watson, A Realistic Jurisprudence of International Law, in The Yearbook of World Affairs 34 (Stevens & Sons, London, 1980), 283–5;
[3] Allen, Buchanan, op. cit., pg. 15: Atunci când vorbesc despre necesitatea teoretizării dreptului internațional din perspectivă morală , nu mă refer la ceva grandios. Vorbesc despre nevoia unui raționament moral conștient și sistematic, de încercarea de a produce un set de principii prescriptive, care se susțin reciproc, interdependente și care să ofere îndrumări substanțiale pentru cel puțin majoritatea aspectelor cele mai importante cu care trebuie să se preocupe dreptul internațional sau pe care le-ar putea aborda în mod profitabil.
[4] Allen, Buchanan, op. cit., pg. 474: Dacă dreptul internațional se va deteriora sau va înflori depinde de incorporarea preeminenței dreptului în structuri instituționale noi, mai receptive, în cadrul cărora noi principii pot fi aplicate în mod adecvat.
[5] Allen, Buchanan, op. cit., pg. 456: Punctul esențial este că nu putem presupune, fără a reflecta și fără o serioasă încercare de justificare, că direcția către progresul moral în dreptul internațional se află exclusiv în limitele sistemului Națiunilor Unite sau că există o singură cale către acesta. Nu putem presupune nici că, în oricare moment al dezvoltării dreptului internațional, va exista un singur sistem de drept. Progresul poate avea loc prin dezvoltarea unor sisteme cu dispoziții paralele și uneori concurente în domenii de competență distincte, dar, de asemenea, uneori suprapuse.


Andra Cenan-Glăvan
Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.