« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 

ÎCCJ. DCD respins ref. nulitatea clauzelor din contractele colective de muncă
09.12.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1193 din 8 decembrie 2020 a fost publicată Decizia nr. 56/2020 privind examinarea sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile formulate de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 971/87/2018.

Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării ÎCCJ cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile este art. 142 din Legea dialogului social nr. 62/2011, care are următorul cuprins:

(1) Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă care sunt negociate cu încălcarea prevederilor art. 132 sunt lovite de nulitate.
(2) Nulitatea clauzelor contractuale se constată de către instanțele judecătorești competente, la cererea părții interesate, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție. (…)

Chestiunea de drept supusă dezlegării este dacă sintagma „la cererea părții interesate” se referă numai la părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă sau dacă oricare salariat poate cere constatarea nulității în nume personal.

Analizând problema de drept cu care a fost învestită, ÎCCJ reţine că stabilirea persoanelor legitimate procesual activ să pretindă instanței de judecată constatarea nulității unei clauze din contractul colectiv de muncă trebuie să pornească de la natura mixtă a contractului colectiv de muncă, alături de cea normativă, care conferă efectelor sale caracter erga omnes, dar și de la prevederile art. 134 din Legea nr. 62/2011, care indică părțile unui asemenea contract: angajatorii și angajații.

Mai reţine ÎCCJ că instituţia nulităţii din dreptul muncii ocrotește, de principiu, un interes general, derivat din protecția salariaților în cadrul raporturilor de muncă, iar „partea interesată” ar trebui să fie înțeleasă ca neexcluzând salariatul, privit în mod individual.

Din rațiuni practice, legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca angajaţii care participă la negocierea și semnarea contractului colectiv de muncă să fie reprezentați de un sindicat sau de alte persoane, pe care textul legal le numește „reprezentanți” ai lor, atunci când nu există un sindicat. Împuternicirea unei entități, pentru a semna un contract, nu este, însă, aptă să transfere către semnatar calitatea de parte contractantă, o asemenea concluzie fiind impusă de normele specifice mandatului.

Așadar, de principiu, în considerarea calității lor de părți în contractul colectiv de muncă, angajații au, în nume propriu, calitate procesuală activă să formuleze o acțiune în declararea nulității unei clauze din contractul colectiv de muncă. Excepţie face, sigur, situaţia în care angajatul a mandatat sindicatul să formuleze acțiune în numele său, căci nimic nu-i împiedică pe angajații care sunt membri de sindicat să împuternicească organizația sindicală pentru a acționa în justiție în vederea apărării drepturilor lor (art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011).

S-a exprimat în doctrină teza potrivit căreia salariatul ar fi un terț față de contractul colectiv de muncă. Faţă de această opinie, ÎCCJ subliniază că trebuie observate dispozițiile art. 267 din Codul muncii, potrivit cărora poate fi parte în conflictele de muncă „orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații în temeiul (…) contractelor colective de muncă.” Or, în categoria conflictelor de muncă se încadrează şi cele referitoare la „încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor (…) colective de muncă” (potrivit art. 266 din Codul muncii).

Prin urmare, şi în această împrejurare angajatului trebuie să i se recunoască legitimarea procesuală activă în cadrul unei acțiuni în nulitatea unei clauze din contractul colectiv de muncă, în calitate de titular al unui drept stabilit prin același contract.

Din analiza acestor considerente, ÎCCJ constată că problema de drept supusă spre dezlegare nu prezintă un nivel ridicat de dificultate, care să impună intervenția mecanismului de unificare a practicii, legiuitorul prevăzând suficient de clar condiţiile de exercitare a unei acţiuni în justiţie privind drepturile salariaţilor. Această concluzie este întărită de raţionamentul per a contrario că negarea calității procesuale active salariaților priviți individual ar genera o discriminare nepermisă în ceea ce privește dreptul la acțiune, atât între salariații care sunt membri de sindicat și cei care nu sunt afiliați unei asemenea organizații, cât și între cei din cadrul unei unități unde există sindicat și salariații din cadrul unei unități în care nu există sindicat și în care contractul colectiv de muncă este semnat, în numele lor, de către reprezentanții acestora.

Pentru aceste motive, ÎCCJ a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la această chestiune de drept.

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.