
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 405/1 din 2 decembrie 2020, a fost publicat Regulamentul (UE) 2020/1783 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (obținerea de probe).
Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului a fost modificat anterior. Întrucât se impun noi modificări substanțiale, ar trebui, din motive de claritate, să se procedeze la reformarea respectivului regulament.
Uniunea și-a stabilit obiectivul de a menține și dezvolta Uniunea drept un spațiu de libertate, securitate și justiție în cadrul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor. Pentru realizarea unui asemenea spațiu, printre alte măsuri, Uniunea trebuie să adopte măsurile în domeniul cooperării judiciare în materie civilă care sunt necesare pentru buna funcționare a pieței interne.
În scopul bunei funcționări a pieței interne și al dezvoltării unui spațiu de justiție în materie civilă în Uniune, este necesar să se îmbunătățească și să se accelereze în continuare cooperarea dintre instanțele diferitelor state membre în domeniul obținerii de probe. Prezentul regulament urmărește îmbunătățirea eficacității și a celerității procedurilor judiciare, prin simplificarea și optimizarea mecanismelor de cooperare în ceea ce privește obținerea de probe în procedurile transfrontaliere, contribuind, totodată, la reducerea întârzierilor și a costurilor pentru persoanele fizice și pentru mediul de afaceri. Oferirea unui grad sporit de securitate juridică și a unor proceduri mai simple, raționalizate și digitalizate va încuraja persoanele fizice și mediul de afaceri să se implice în tranzacții transfrontaliere, stimulând astfel schimburile comerciale în Uniune și stimulând astfel funcționarea pieței interne.
Prezentul regulament stabilește norme privind cooperarea între instanțele diferitelor state membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială.
În sensul prezentului regulament, noțiunea de „instanță” ar trebui să fie interpretată ca incluzând și autorități care exercită funcții judiciare, care acționează în temeiul unei delegări de competențe acordate de către o autoritate judiciară sau care acționează sub controlul unei autorități judiciare, și care au competența în temeiul dreptului intern de a obține probe în scopul desfășurării procedurilor judiciare în materie civilă sau comercială. Această noțiune include în special autorități care sunt calificate drept instanțe în temeiul altor acte juridice ale Uniunii, cum ar fi Regulamentul (UE) 2019/1111 al Consiliului și Regulamentele (UE) nr. 1215/2012 și (UE) nr. 650/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului.
Pentru a asigura în cea mai mare măsură claritatea și securitatea juridică, cererea de obținere de probe ar trebui transmisă prin intermediul unui formular completat în limba statului membru al instanței solicitate sau într-o altă limbă acceptată de statul membru respectiv. Pentru aceleași motive, formularele ar trebui folosite cât mai mult posibil și pentru comunicările ulterioare între instanțele relevante.
Pentru a se asigura transmiterea rapidă a cererilor și a comunicărilor între statele membre în scopul obținerii de probe, ar trebui să se utilizeze orice tehnologie modernă de comunicații adecvată. Prin urmare, ca regulă, orice comunicare și schimb de acte ar trebui să se efectueze prin intermediul unui sistem informatic descentralizat, securizat și fiabil, care să includă sistemele informatice naționale care sunt interconectate și interoperabile din punct de vedere tehnic, de exemplu, și fără a aduce atingere progreselor tehnologice viitoare, bazat pe e-CODEX. În consecință, ar trebui să fie elaborat un sistem informatic descentralizat pentru schimbul de date în temeiul prezentului regulament. Caracterul descentralizat al sistemului informatic respectiv ar permite schimbul de date exclusiv între statele membre, fără ca vreuna dintre instituțiile Uniunii să fie implicată în acest schimb.
Fără a aduce atingere unor posibile progrese tehnologice viitoare, sistemul informatic descentralizat securizat și componentele sale nu ar trebui înțelese ca reprezentând neapărat un serviciu de distribuție electronică înregistrată calificat, în înțelesul definiției din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului.
Prezentul regulament se aplică în materie civilă sau comercială, atunci când instanța unui stat membru, în conformitate cu dreptul statului membru respectiv, adresează o cerere:
(a) de obținere de probe instanței competente a unui alt stat membru; sau
(b) de obținere de probe în mod direct într-un alt stat membru.
Cererea nu vizează obținerea de probe care nu sunt menite să fie utilizate în proceduri judiciare care sunt deja inițiate sau care sunt preconizate.
Prezentul regulament intră în vigoare la 22 decembrie 2020. Se aplică de la 1 iulie 2022.
Consilier juridic Elena Albu
Aflaţi mai mult despre Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, materie civila, materie comercială, probe, procedura judiciaraJURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.
Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!
Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.