« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Competența instanțelor de judecată în materia constatării fraudelor electorale
10.12.2020 | Ali Cătălin DIEAC

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Ali Cătălin Dieac

Ali Cătălin Dieac

1. Chestiuni prealabile

În materia dreptului electoral, în mod special asupra noțiunii de “fraudă electorală”, legea română instituie o procedură generală care aparține organismelor electorale – birourile electorale și care se activează la contestațiile venite din partea membrilor secțiilor de votare. Dar conceptul de fraudă electorală se regăsește și în materia validării autorităților publice locale alese, validare care se efectuează de către judecătorie, în procedură necontencioasă.

Ne vom referi în continuare doar asupra procedurii referitoare la validarea primarului.

Textul de lege incident, care se regăsea în Legea nr. 215/2001, a suferit o modificare importantă cu ocazia apariției Codului Administrativ, modificare care atrage în opinia noastră o schimbare radicală a modului în care instanțele trebuie să se raporteze la instituția validării alegerii primarului în situația existenței unei fraude electorale.

2. Modalitatea actuală de interpretare

Se constată din verificarea precedentelor juridice în materia “Încheierilor de validare alegeri primari” faptul că instanțele au adoptat o opinie fundamentată pe competența absolută a Biroului Electoral Central în materia stabilirii fraudei electorale. Astfel, s-a decis constant că, în absența unei constatări efectuată de BEC asupra existenței unei fraude electorale, invalidarea primarului nu poate fi dispusă. Unele instanțe au procedat inclusiv la interogarea Biroului Electoral Central în ce privește faptul dacă alegerile locale care au desemnat candidatul spre validare au fost sau nu viciate de fraude electorale. Ideea centrală, atât la încheierile de validare posterioare alegerilor din 2016 cât și a celor posterioare alegerilor locale din 2020 a fost “frauda electorală să fie constatată în condițiile Legii privind alegerea autorităților administrației publice locale”, respectiv să fie constatată de Biroul Electoral Central.

Vom arăta că această interpretare nu respectă voința legiuitorului astfel cum a fost exprimată în textul de lege și este contrară logicii după care s-a prevăzut desfășurarea alegerilor locale, funcționarea și competențele instituțiilor electorale.

Cu titlu de exemplu, reproducem două exemple de motivare a unor încheieri de validare alegere primar, cu mențiunea că și după alegerile locale din 2020 practica s-a menținut, exemplul relevant fiind încheiere de validare alegere primar pentru sectorul 1 al Capitalei:

Tribunalul reține că nici această apărare nu este fondată, deoarece, potrivit art. 39 lit. h din Legea 115/2015, frauda electorală se examinează de Biroul Electoral Central, care poate dispune, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă, repetarea scrutinului.

Prin urmare, pentru pretinsa fraudă electorală, apelantul trebuia să se adreseze Biroului Electoral Central, care are plenitudine de atribuții în acest sens, iar nu instanței de judecată.” T. Argeș dec. 3329/2016

“În primul rând apelantul critică hotărârea prin aceea că, deși a invocat existența mai multe nereguli ce au fost săvârșite cu ocazia consemnării rezultatelor votării de către Biroul Electoral de Circumscripție nr. 2 Orșova, nereguli ce au avut drept consecință falsificarea rezultatelor votării, acestea nu au fost luate în considerare.

Este adevărat că din dispozițiile art. 31 alin. 4 din Legea nr. 115/2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale, la care fac trimitere ce ale art. 58 alin. 2 din aceeași lege, rezultă că invalidarea alegerii unui primar poate fi dispusă de către instanța ce se pronunță asupra cererii de validare, dacă alegerea primarului s-a făcut prin fraudă electorală.

Dar, mai prevede textul de lege, ca frauda electorală să fie constatată în condițiile Legii privind alegerea autorităților administrației publice locale, lege care prevede – art. 39 alin. 1, lit. h) că Biroul Electoral Central este autoritatea care poate constata că s-a săvârșit o fraudă electorală.

Așadar, instanța ce se pronunță asupra cererii de validare nu are competența de a analiza și constata o pretinsă fraudă electorală.” T. Mehedinți dec. 882/2016

3. Comparație legislația anterioară vs. legislația actuală. Incidența deciziei 8/2017 – Complet RIL

Legislația anterioară incidentă se regăsește în Legea nr. 215/2001, astfel:

Articolul 58 (1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 334/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (4).

Articolul 31 (4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Este util de menționat că, în cadrul deslușirii unui recurs în interesul legii, Înalta Curte a adoptat decizia nr. 8 din 15.05.2017 prin care, analizând textele Legii nr. 215/2001, a menționat că Biroul Electoral Central este entitatea care rezolvă chestiunile litigioase referitoare la stabilirea rezultatului votării prin fraudă iar nu judecătorul desemnat în procedura de validare.

Aceste texte de lege au fost abrogate o dată cu apariția Codului Administrativ (OUG nr. 57/2019), procedura de validare a alegerii primarului fiind regăsită în articolul 149 alin. 2 din OUG 57/2019 care prevede că “Invalidarea alegerii primarului se poate pronunța în cazul în care se constată, potrivit legii privind alegerea autorităților administrației publice locale, încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea acestuia s-a făcut prin fraudă electorală.”

4. Modalități de interpretare a art. 149, alin. 2 Cod Administrativ

Interpretare gramaticală

La o primă lectură se poate considera că textul art. 31, alin. 4 din Legea nr. 215/2001 a fost reprodus întocmai de art. 149, al. 2 din OUG nr. 57/2019, fiind regăsite sintagmele “condiții de eligibilitate” și “alegerea s-a făcut prin fraudă electorală”. Dar nu este așa deoarece în noua reglementare textul “în condițiile Legii privind alegerea administrației publice locale” nu se mai regăsește în finalul articolului de lege, ceea ce schimbă total sensul frazei inițiale.

Ținând seama de regenta frazei și de poziția conjuncției “sau”, textul art. 149 alin. 2, nu se poate citi decât astfel: “Invalidarea alegerii primarului se poate pronunța … dacă alegerea acestuia s-a făcut prin fraudă electorală”.

Textul art. 149, alin. 2 are o propoziție regentă:

“Invalidarea alegerii primarului se poate pronunța”

urmată de două propoziții subordonate despărțite de conjuncția “sau”:

1. “în cazul în care se constată, potrivit legii privind alegerea autorităților administrației publice locale, încălcarea condițiilor de eligibilitate”;

2. “dacă alegerea acestuia s-a făcut prin fraudă electorală.”.

Propoziția subordonată “dacă alegerea acestuia s-a făcut prin fraudă electorală” se raportează la verbul “se poate pronunța” din propoziția regentă “Invalidarea alegerii primarului se poate pronunța” nicidecum la verbul “se constată”.

Dealtfel, se observă clar că nu are logică gramaticală și este incorect textul: “Invalidarea alegerii primarului se poate pronunța în cazul în care se constată (…) dacă alegerea acestuia s-a făcut prin fraudă electorală.”.

Se exclude astfel din sfera constatării fraudei electorale raportarea la legea privind alegerea autorităților administrației publice locale, raportarea la această lege fiind obligatorie doar în ce privește condițiile de eligibilitate.

Interpretare sistematică

Principalul argument care poate fi adus în discuție în favoarea interpretării că doar Biroul Electoral Central este entitatea care rezolvă chestiunile litigioase referitoare la stabilirea rezultatului votării prin fraudă iar nu judecătorul desemnat în procedura de validare, după abrogarea art. 31, alin. 4 din Legea nr. 215/2001 și apariția Codului Administrativ, în 2019, ar fi faptul că din Legea nr. 115/2015 privind alegerile locale, anume art. 39 alin. 1 lit. h rezultă că Biroul Electoral Central are următoarele atribuții: soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste electorale și aceleași liste de candidați și candidaturi independente, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidați sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reținut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existența fraudei electorale se stabilește de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;

Mai departe, în alineatul 3 se prevede că În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori candidații independenți care au participat la alegeri și numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluționată până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deși textul suscitat nu exclude expres posibilitatea ca instanțele de judecată să poată constata frauda electorală cu ocazia validării alegerii primarului, a fost interpretat de către instanțele de judecată ca fiind un caz de competență absolută, rezultând astfel motivări prin care se admit cererile de validare deoarece Biroul Electoral Central a comunicat instanței că nu a constatat fraude electorale.

Considerăm că în acest moment coexistă cel puțin două proceduri de constatare a fraudei electorale în materia validării alegerii primarului, de către Biroul Electoral Central și de către instanța de judecată, proceduri separate și independente care nu se intercondiționează nicidecum.

În primul rând, instanțele de judecată nu au posibilitatea reală de a primi vreodată de la Biroul Electoral Central vreo adresă referitoare la constatarea fraudei electorale, deoarece constatarea de către BEC a unei fraude electorale conduce la anularea alegerilor și repetarea scrutinului, caz în care validarea primarului nu are cum să fie solicitată. Cererea de validare se depune împreună cu certificatul doveditor al alegerii, certificat care nu poate fi eliberat atât timp cât scrutinul se repetă.

Deciziile BEC din cadrul procedurii art. 39, alin. 1, lit. h din Legea nr. 115/2015 conduc la repetarea alegerilor; decizia instanței de invalidare conduce de asemenea la repetarea alegerilor, în temeiul art. 149, alin. 8 din OUG nr. 57/2019 deci frauda electorală poate fi constatată individual de către fiecare instituție.

5. Concluzii

Instanțele de judecată au la îndemână textul legal care să le permită să decidă dacă alegerea unui primar poate fi validată, analizând dacă a existat sau nu fraudă electorală cu prilejul alegerilor locale. Procedura de judecată, chiar dacă necontencioasă, nu poate exclude intervenția persoanelor interesate și prezentarea dovezilor pe care se sprijină o cerere de respingere a validării alegerii primarului. Potrivit art. 149, alin. 8 din Codul Administrativ, în caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea autorităților cu atribuții în organizarea alegerilor locale, pe baza solicitării prefectului, stabilește data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, în condițiile legii.

O dată cu apariția Codului Administrativ și abrogarea prevederilor art. 31, alin. 4 din Legea nr. 215/2001, instanțelor de judecată le revine deplina competență în constatarea fraudelor electorale și invalidarea pe acest motiv a alegerilor locale pentru primari.

Avocat Ali Cătălin Dieac

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Secţiuni/categorii: Articole, C. administrativ, Opinii, RNSJ, SELECTED TOP LEGAL, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD