CJUE. C-210/22 | Stappert Deutschland. Mărfuri în producerea cărora intervin mai multe țări sau teritorii – Noțiunea de «profil tubular». Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, membru al completului de judecată
21 septembrie 2023 | JURIDICE.roJud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecătorul român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a fost membru al completului de judecată.
„Trimitere preliminară – Codul vamal al Uniunii – Dobândirea originii mărfurilor – Mărfuri în producerea cărora intervin mai multe țări sau teritorii – Noțiunea de «profil tubular»”
Cererea de decizie preliminară privește interpretarea și validitatea regulii primare aplicabile mărfurilor de la subpoziția 7304 41 din Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (SA), prevăzută în anexa 22-01 la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei[1], astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2018/1063 al Comisiei[2] (regulă primară), în măsura în care aceasta cuprinde un criteriu specific aplicabil „profilurilor tubulare de la poziția 7304 49”.
Această cerere a fost formulată de Tribunalul Fiscal din Hamburg, Germania, instanța de trimitere, în cadrul unui litigiu între Stappert Deutschland GmbH, pe de o parte, și biroul vamal principal din Hanovra, Germania, pe de altă parte, în legătură cu dobândirea originii produselor tubulare drepte cu o grosime regulată de la subpoziția 7304 41 din SA.
La 20 ianuarie 2016, Stappert, o societate de comerț cu oțel, a solicitat biroului vamal o decizie referitoare la informațiile obligatorii în materie de origine (IOO), în vederea importului din Coreea de Sud de tuburi și țevi fără sudură din oțel inoxidabil de la subpoziția 7304 41 din SA. Procesul de fabricație a tuburilor este următorul: lingourile din oțel masiv sunt supuse, într-o primă etapă, în China, unei transformări printr-o deformare plastică la cald. Produsele semifinite astfel obținute (eboșele tubulare) se încadrează la subpoziția 7304 49 din SA. Într-o a doua etapă, eboșele tubulare sunt transportate în Coreea de Sud pentru a fi supuse unei laminări la rece și unei trageri pentru a forma tuburi. Potrivit Stappert, Coreea de Sud trebuie reținută ca fiind țara de origine a tuburilor în cauză. Acest lucru ar avea drept consecință faptul că nu ar trebui percepută nicio taxă antidumping la importul acestor tuburi, ceea ce nu ar fi cazul dacă țara de origine ar fi China.
Prin decizia din 16 iunie 2017, biroul vamal a considerat că tuburile aveau aceeași origine nepreferențială ca și eboșele tubulare, și anume China.
Stappert a formulat o contestație împotriva acestei decizii, susținând că ultima etapă de transformare substanțială, justificată din punct de vedere economic, trebuie să fie determinantă pentru dobândirea originii. Prin decizia din 23 noiembrie 2018, biroul vamal a respins această contestație.
Stappert a sesizat instanța de trimitere cu o acțiune având ca obiect, în principal, obținerea unei IOO prin care să se constate că țara de origine a tuburilor în cauză este Coreea de Sud și, în subsidiar, declararea nelegalității refuzului biroului vamal de a constata această origine.
În acest context, instanța de trimitere ridică, mai întâi, problema dacă noțiunea de „profiluri tubulare”, în sensul regulii primare, include produse precum eboșele tubulare. În continuare, în ipoteza în care originea tuburilor în cauză nu ar trebui să fie stabilită în conformitate cu criteriul aplicabil profilurilor tubulare sau dacă s‑ar dovedi imposibil să se răspundă la prima întrebare, instanța de trimitere ridică problema dacă acest criteriu este nevalid din cauza lipsei de motivare, a lipsei de precizie sau a incompatibilității sale cu articolul 60 alineatul (2) din Codul vamal. În sfârșit, instanța de trimitere se întreabă, în ipoteza în care regula primară ar fi invalidată în măsura în care se referă la criteriul aplicabil profilurilor tubulare, care normă de drept al Uniunii ar trebui să se aplice în acest caz pentru a stabili originea tuburilor în cauză.
Examinând întrebările instanței de trimitere, Curtea a amintit că, potrivit unui principiu general de interpretare, un act al Uniunii trebuie interpretat, în măsura posibilului, astfel încât să nu se repună în discuție validitatea acestuia.
De asemenea, Curtea a precizat că, potrivit articolului 62 din Codul vamal[3], Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a stabili normele conform cărora se consideră că mărfurile au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, justificate economic, efectuate într-o întreprindere echipată în acest scop și din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă stadiu de fabricație important într-o anumită țară sau teritoriu, în conformitate cu articolul 60 din acest cod.
În consecință, prin hotărârea pronunțată la data de 21 septembrie 2023[4], Curtea a reținut că regula primară aplicabilă mărfurilor de la subpoziția 7304 41 din Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, prevăzută în anexa 22-01 la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2018/1063 al Comisiei din 16 mai 2018, trebuie interpretată în sensul că nu se încadrează în noțiunea de „profil tubular”, în sensul acestei reguli, „eboșele tubulare” formate la cald, drepte și cu perete de grosime uniformă, care nu îndeplinesc cerințele unui standard tehnic pentru tuburi, fără sudură, din oțel inoxidabil, prelucrate la cald și din care sunt fabricate, prin transformare la rece, tuburi cu secțiune și perete de grosimi diferite, cuprinse la subpoziția 7304 41 din Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor.
Curtea a mai reținut că regula primară aplicabilă mărfurilor de la subpoziția 7304 41 din Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, prevăzută în anexa 22-01 la Regulamentul delegat 2015/2446, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat 2018/1063, este lipsită de validitate în măsura în care exclude posibilitatea ca modificarea poziției tarifare care rezultă din transformarea tuburilor și a țevilor de la subpoziția 7304 49 din acest sistem armonizat în tuburi, țevi și profiluri tubulare, fără sudură, din fier sau din oțel, trase sau laminate la rece (reduse la rece) de la subpoziția 7304 41 din sistemul armonizat amintit, să confere acestora din urmă caracterul de produse originare din țara în care a avut loc această modificare.
Având în vedere răspunsurile la întrebările anterioare, Curtea a hotărât că nu este necesar să răspundă la a treia întrebare preliminară.
[1] Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO 2015, L 343, p. 1).
[2] Regulamentul delegat (UE) 2018/1063 al Comisiei din 16 mai 2018 (JO 2018, L 192, p. 1).
[3] Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO 2013, L 269, p. 1, rectificare în JO 2016, L 267, p. 2).
[4] Hotărârea integrală, în limba de procedură, care a fost limba germana, dar și traducerea în limba română pot fi accesate aici.
