Covid-19 Legal React
AbonamentePlatinum members

CCR. Obiecţie de neconstituţionalitate admisă privind stimulentele de risc Covid-19 acordate unor categorii de personal medical
10.12.2020 | Anca VĂRZARU

Secţiuni: Covid 19 Legal React, Dreptul muncii, Monitorul Oficial al României
JURIDICE - In Law We Trust
Anca Vărzaru

Anca Vărzaru

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1197 din 9 decembrie 2020 a fost publicată Decizia nr. 646/2020 referitoare la admiterea obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2020 privind modificarea și completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență.

Obiectul sesizării de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile Legii pentru aprobarea OUG nr. 64/2020 privind modificarea și completarea art. 8 din OUG nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență, cu următorul cuprins:

1. La articolul unic punctul 1, partea introductivă a alineatului (1) și litera a) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Art. 8: (1) Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună, pe perioada stării de urgență și a stării de alertă, din fondul de salarii al unității angajatoare, prin transferuri din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sau, după caz, de la bugetul de stat, de la titlul VI «Transferuri între unități ale administrației publice» sau de la alte titluri unde sunt bugetate sume cu această destinație, prin ordonatorul principal de credite, pentru următoarele categorii:
a) personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar, inclusiv personalul de specialitate din structurile paraclinice medico-sanitare și personalul paramedical, inclusiv cel din structurile civile, precum și personalul operativ de intervenție în teren din serviciile de ambulanță județene și al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților suspectați și/sau diagnosticați cu COVID-19;

2. La articolul unic punctul 2, alineatul 51 se modifică și va avea următorul cuprins:

(51) Categoriile de persoane menționate la alin. 1 beneficiază de un singur stimulent de risc acordat lunar pe durata stării de urgență și a stării de alertă, chiar dacă acestea își desfășoară activitatea în una sau mai multe unități angajatoare, conform legii.

Din analiza procesului legislativ, Curtea reţine că, în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, Guvernul a adoptat OUG nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență.

Ulterior, Guvernul a adoptat OUG nr. 64/2020 privind modificarea și completarea art. 8 din OUG nr. 43/2020, după ce, în urma analizei Ministerului Sănătății, s-a constatat că limitarea aplicării acestei măsuri la categoriile prevăzute de art. 8 alin. 1 din OUG nr. 43/2020 este de natură a crea inechități în rândul altor categorii de personal medical care este supus, în aceeași măsură, riscului de infectare cu COVID-19 (a se vedea  nota de fundamentare, precum și preambulul OUG nr. 64/2020).

De asemenea, s-a constatat că, pe durata stării de urgență, o parte din personalul prevăzut la art. 8 alin. 1 din OUG nr. 43/2020 a fost infectat cu COVID-19 în urma desfășurării activității, fapt care a împiedicat persoanele respective să își desfășoare în mod normal activitatea pentru o parte din durata stării de urgență sau, mai grav, personalul a fost nevoit a-și desfășura activitatea în timp ce era infectat (a se vedea nota de fundamentare a OUG nr. 64/2020). Prin urmare, pentru a remedia deficiențele menționate, prin OUG nr. 64/2020 s-au introdus noi categorii de personal, cărora li s-a acordat acelaşi spor de risc.

În temeiul art. 115 alin. 5 și 7 din Constituție, potrivit căruia „Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată„, „Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege„, Guvernul a depus Senatului proiectul legii de aprobare a OUG nr. 64/2020 spre dezbatere în procedură de urgență, care, în data de 3 iunie 2020, a adoptat proiectul de lege, cu amendamentele votate de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

După adoptarea de către Senat, proiectul de lege a fost înregistrat la Camera Deputaților, fiind trimis pentru raport la Comisia pentru muncă și protecție socială. Aceasta a adoptat, printre altele, extinderea categoriei de personal care beneficiază de stimulentul de risc. 

Proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților în data de 16 iunie 2020 și a fost dezbătut și adoptat în data de 17 iunie 2020, cu amendamentele propuse prin raportul comisiei de fond a Camerei Deputaților.

În vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate, la data de 7 iulie 2020 Guvernul României a sesizat Curtea Constituţională, întrucât Parlamentul nu a respectat obligaţia de a informa Guvernul atunci când a introdus amendamente ce implicau modificarea bugetului de stat, respectiv când a introdus sintagma de la art. 8 alin. 1 lit. a) „inclusiv cel din structurile civile, precum și personalul operativ de intervenție în teren din serviciile de ambulanță județene și al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov.”

Astfel, Curtea constată că, în cadrul raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern, era obligatorie solicitarea unei informări atunci când inițiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat, conform art. 111 alin. 1 teza a doua din Constituţie. Această obligație a Parlamentului este în consonanță cu art. 138 alin. 2 din Constituție care prevede că Guvernul are competența exclusivă de a elabora proiectul bugetului de stat și de a-l supune spre aprobare Parlamentului. Dat fiind caracterul imperativ al obligației de a cere informarea menționată, rezultă că nerespectarea acesteia are drept consecință neconstituționalitatea legii adoptate.

Prin urmare, Curtea a decis că, pentru corelarea legii analizate cu prevederile bugetului de stat, în virtutea art. 15 alin. 2 din Legea nr. 500/2002, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, prin intermediul președintelui, avea obligația să solicite o informare din partea Guvernului, prin intermediul președintelui Camerei.

Mai mult, întrucât în cursul dezbaterilor din cadrul comisiei sesizate în fond la Camera Deputaților au apărut amendamente care impuneau modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, președintele acestei comisii avea obligația să solicite o nouă informare, reactualizată, din partea Guvernului.

Prin urmare, Curtea constată că, în condițiile în care președintele Comisiei de muncă și protecție socială din cadrul Camerei Deputaților nu a solicitat Guvernului informarea prevăzută de art. 111 alin. 1 teza a doua din Constituție, legea criticată în prezenta cauză a fost adoptată cu încălcarea acestor prevederi constituționale.

Cu privire la caracterul insuficient al resurselor financiare invocat de autorul sesizării, Curtea reţine că nu este de competența acesteia să verifice dacă pentru realizarea cheltuielii bugetare a fost indicată sursa de finanțare. Având în vedere că punerea în aplicare a legii criticate nu implică vreo cheltuială bugetară, așa cum a arătat Guvernul în nota de fundamentare, Curtea constată că dispozițiile art. 138 alin. 5 din Constituție nu au incidență în cauză.

De asemenea, autorul obiecției a mai menţionat că, prin adoptarea legii criticate, nu poate fi asigurată rambursarea din fonduri europene aferente POCU, deoarece nu au fost operate aceste tipuri de modificări în cadrul programului operațional, fiind depășită alocarea cu această destinație în cadrul programului. Curtea constată că, în fapt, se pune în discuție o problemă de insuficiență a fondurilor bugetare. Or, așa cum s-a arătat anterior, Curtea nu are nicio legătură cu astfel de chestiuni care, prin natura lor, țin de oportunitatea de legiferare.

Prin urmare, față de temeinicia motivelor de neconstituționalitate extrinsecă de mai sus, reținută prin raportare la dispozițiile art. 111 din Constituție, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2020 privind modificarea și completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 este neconstituțională, în ansamblul său.

Astăzi, 10 decembrie 2020, Legea s-a întors la Senat spre reexaminare , ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale. Derularea întregii proceduri legislative poate fi consultată aici.

Av. Anca Vărzaru, SĂVESCU & ASOCIAŢII

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti