Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
Articole Drept penal Next Opinii SELECTED

Act sexual cu minor sau viol? – Aspecte despre consimțământ bazate pe Raportul Inspecției Judiciare privind practica instanțelor de judecată și a parchetelor în investigarea și soluționarea cauzelor privind infracțiuni la viața sexuală cu victime minore

23 august 2021 | Ilinca ACASANDREI
Ilinca-Sabina Acasandrei

Ilinca-Sabina Acasandrei

1. Introducere

Infracțiunile de viol, agresiunea sexuală, act sexual cu un minor și coruperea sexuală a minorilor fac parte din categoria infracțiunilor contra persoanei, mai exact contra libertății sexuale a persoanei, reglementate în Codul Penal în articolele 218-223 din Partea Specială.

Consimțământul sexual este acordul pe care și-l da fiecare actor implicat în raporturile dintre două persoane, fără de care actul sexual este încadrat drept viol. Conceptul nu este înrădăcinat în societatea românească, întrucât discuțiile despre libertatea sexuală abia încep să iasă din caracterul tabu pe care l-au avut în secolele ce au trecut. Nu este explicit nici în lege, însă reiese din articolul 218 C.P., care subliniază faptul că un act neconsimțit este un act săvârșit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de această stare. Pentru a fi valid, consimțământul trebuie să fie informat, competent și voluntar.

Tot din analiza textelor din cod (articolul 220-act sexual cu minor), înțelegem și conceptul de consimțământ al minorului valid și legal, în sensul că, atât timp cât actul nu a fost săvârșit prin violență, acesta nu este pedepsit. Alineatul 1 stabilește vârsta de 15 ani, legiuitorul considerând că, în majoritatea cazurilor, un tânăr de această vârsta are capacitatea fizică și mentală de a întreține relații sexuale în deplină cunoștință a implicațiilor.

Organelor judiciare le revine responsabilitatea de a decide prezența sau lipsa consimțământului în cazul unui abuz sexual în care subiectul pasiv special al infracțiunii, victima, este un minor sub 15 ani, având la dispoziție două capete de acuzare: viol sau act sexual cu minor, infracțiuni cu limite speciale diferite.
În contrast, în cazul în care un minor sub 14 ani este participant activ, comite o faptă prevăzută de legea penală, acestuia îi este prezumată incapacitatea. Nu va fi pedepsit pentru fapta sa deoarece nu avea dezvoltarea mentală și discernământul pentru a cunoaște consecințele acțiunilor sale.
Această diferență de percepție a legiuitorului este, în opinia mea, unul dintre motivele inconsistențelor și practicii neunitare ale hotărârilor cu obiectul infracțiunilor contra libertății sexuale.

2. Conținutul raportului

Raportul Inspecției Judiciare s-a desfășurat după o metodologie descrisă in incipitul acestuia, diferențiată în funcție de destinatarul controlului (procurori sau judecători). Tratează pe scurt referințe istorice din Codurile Penale anterioare din România, ghiduri și protocoale naționale actuale, cadrul normativ de drept european/ internațional și jurisprudență izvorâtă din acesta, punând în perspectivă și câteva elemente de drept comparat.

O parte semnificativă din raport se referă la un studiu de sinteză bazat pe statistica dosarelor de la parchetele din România privitoare la infracțiunile contra libertății sexuale a persoanei. Printre datele prezentate de către Direcția de inspecție pentru procurori, este de interes faptul că atunci când subiectul pasiv a fost o victimă minoră, însumând 12 106 dosare (toate parchetele, inclusiv dosarele cu infracțiuni ce intrau în concurs cu infracțiuni de competență DIICOT), numai 387 au luat în considerare, în soluție, problema valabilității consimțământului victimei. Dintre cazurile sesizate, majoritatea au ca soluție o netrimitere în judecată.

S-a observat că organele de urmărire penală evaluează consimțământul de la caz la caz, pe baza particularităților speței. În primul rând, se au în vedere elemente fizice precum vârsta victimei, constituția fizică a victimei și diferența față de făptuitor, declarații (ale făptuitorului, victimei, martorilor), corespondența autor-parte vătămată. În al doilea rând, se are în vedere conduita victimei și a autorului după act și un raport psihologic a persoanei vătămate, în scopul identificării unui stres posttraumatic sau a tendințelor depresive, anxioase, suicidare.

Situațiile în care organul de urmărire penală a stabilit că minorul a consimțit la actul sexual s-au bazat pe declarația persoanei vătămate, conviețuirea persoanei vătămate cu autorul, declarațiile martorilor, relațiile ulterioare sau anterioare între părți, etnia sau tradiția victimei/autorului, raportul de evaluare psihologică sau certificatul medico-legal al persoanei vătămate. Astfel, ca opinie majoritară, vârsta de la care un minor poate să consimtă valabil la un act sexual este vârsta de 12 ani. Cu toate acestea, raportul identifică dosare (în mod excepțional) în care consimțământul a fost exprimat valabil (sic!) de la vârste precum 7, 8 și 9 ani.

Este de observat că, în multe cazuri, încadrarea juridică a faptei are tendința de a proteja autorul mai mult decât victima, spre exemplu: atunci când minorul avea o afecțiune psihologică (un grad de handicap) care îl împiedica să exprime un consimțământ valabil (pe lânga vârsta fragedă) sau atunci când autorul avea o percepție greșită asupra vârstei acesteia, organul de urmărire penală a apreciat valabilitatea consimțământului victimei. Un alt exemplu relevant este situația analizei convorbirilor și relațiilor preexistente între victimă și autor, situații care ar putea fi privite în anumite cazuri drept acte de pregătire a infracțiunii însă, de cele mai multe ori, sunt considerate dovezi pentru relația consensuală între autor și victimă. Această tendință este conformă cu principiul in dubio pro reo, însă nu ar trebui să treacă peste libertatea și integritatea victimei.

Raportul consemnează in extenso și practica fiecărei Curți de Apel în parte sub aspect procedural pentru evaluarea consimțământului victimei (pag. 170-270). De lege ferenda, instanțele propun (și) îmbunătățiri privind percepția asupra consimțământului sexual al minorului, printre care:

– stabilirea unei vârste limită pentru distincția dintre infracțiunile viol și act sexual cu minor (Judecătoriile Blaj, Petroșani, Orăștie).

Punerea în aplicare de către legiuitor al acestei propuneri ar alinia statul român cu majoritatea statelor europene în materie. Vârstele stabilite sunt de la 14 ani (ex. Bulgaria, art. 149-151 Criminal Code of the Republic of Bulgaria- 1968, ammended 2017) la 18 ani (Turcia, art. 11 Turkish Civil Code). În 2021, Franța a ridicat vârsta legală de consimțământ la 15 ani și a mărit considerabil pedepsele pentru infractorii sexuali.

instruirea suplimentară a unor judecători și/sau alte persoane implicate în proces în metodologia de lucru cu victime minore (Judecătoria Onești, Tribunalul Iași)

reglementarea expresă a criteriilor de evaluare a consimțământului la minor (Tribunalul București și judecătoriile arondate, Judecătoria Zalău, Judecătoria Jibou, Judecătoria Craiova,

modificarea dispozițiilor Codului Penal în sensul calificării unui act sexual cu un minor sub 14 ani automat drept viol (Judecătoria Beclean, Judecătoria Topoloveni, Miercurea Ciuc), sub 12 ani (Judecătoria Câmpulung)

3. Concluzii

Problema protecției minorilor față de abuzurile sexuale este recurentă în ultimii ani în presa din România, reprezentând de asemenea și una dintre prioritățile unor mari organizații non- guvernamentale. Pe 19 august, Salvați Copiii a venit cu inițiativa unui proiect de lege pentru adoptarea urgentă a modificărilor legislației electorale, pentru a nu permite persoanelor condamnate sau aflate în procedură judiciară pentru infracțiuni grave comise asupra copiilor să ajungă în funcții publice (https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/media/Documente/Infopress-Salvati- Copiii-Primar-condamnat-pentru-pornografie-infantila,-validat-de-instanta-solicitare-modificare-de- urgenta-a-legii.pdf). Pe lângă aceasta, a fost ridicată în repetate rânduri modificarea articolului 220 Cod Penal (act sexual cu minor) în sensul stipulării unei limite minime de vârstă a victimei, sine qua non fapta să fie încadrată drept viol (articolul 218 Cod Penal).

În final, consider că o societate educată și dezvoltată se măsoară după modul în care își tratează persoanele vulnerabile și după cum își protejează copiii. Cetățenii așteaptă și speră ca aceste studii, constatări și sugestii să fie luate în considerare în scopul creării unui spațiu sigur pentru minorii din România.


Bibliografie: Raportul Inspecției Judiciare privind practica instanțelor de judecată și a parchetelor în investigarea și soluționarea cauzelor privind infracțiuni la viața sexuală cu victime minore, 27 iulie 2021


Ilinca Sabina Acasandrei
Studentă – Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Citeşte mai mult despre , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership