Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că legislația nu prevede nicio cale de atac împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a CJUE, iar art. 129 din Constituţie şi art. 457 C. proc. civ. consacră principiul legalităţii căilor de atac în conformitate cu care hotărârile judecătoreşti sunt supuse numai căilor de atac prevăzute de lege. (Decizia nr. 19 din 15 ianuarie 2020, pronunțată de Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție)
Aflaţi mai mult despre C. proc. civ., Constitutie, Inalta Curte de Casatie si Justitie, sesizare CJUEPuteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.
Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.
Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!
Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
Trist, în condițiile în care refuzul de sesizare a CCR poate fi atacat cu recurs în 48 de ore. Măcar de s-ar fi făcut o diferență pentru atunci când prin trimitere preliminară ceri verificarea validității unor norme de drept UE prin raportare la Carta DFUE. Dar, după cum spuneam, e foarte trist să constați că atât se poate la nivel de instanță supremă de mai că ai fi tentat să zici că ÎCCJ n-ar cunoaște principiul echivalenței și nici jurisprudența CEDO precum Beles și alții împotriva Cehiei, paragr. 51. Această decizie ÎCCJ merită tradusă și-n engleză și, totodată, comentată într-o revistă de drept european cu impact ca să învețe și alte instanțe supreme din înțelepciunea ÎCCJ în domeniul dreptului Uniunii. Între timp, în Italia, sora lu’ ÎCCJ face o așa trimitere: https://www.juridice.ro/708350/intrebare-preliminara-cu-privire-la-practici-interpretative-nationale-cu-efect-erga-omnes-cai-de-acces-achizitii-publice.html
Da, trist. Aşa se întâmplă când încerci să te pitești după forme fără fond, când răstălmăcești sau refuzi să înțelegi că rostul formelor este de a dibui și a cântări substanța, iară nu de a o risipi în van.